Știri
Știri din categoria Auto
Brabus intră pe teritoriul „producătorilor” cu Bodo, un coupe GT de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) produs în doar 77 de exemplare, mizând pe o rețetă tehnică mixtă: inginerie proprie extinsă, dar cu motor V12 de la Cosworth și platformă de bază de la Aston Martin Vanquish, potrivit PiataAuto.
Modelul a fost prezentat pe malul lacului Como (Italia), în cadrul unui eveniment integrat în Concursul de Eleganță, iar numele „Bodo” trimite la fondatorul Bodo Buschmann. Brabus spune că proiectul ar fi „împlinirea visului” acestuia de a crea o mașină de la zero care să-i poarte numele.
Brabus are statut oficial de producător auto în Germania, iar în ultimii ani, sub conducerea lui Constantin Buschmann (fiul fondatorului), compania s-a îndepărtat de exclusivitatea modificărilor pe modele Mercedes, ajungând să lucreze și pe Porsche sau Rolls-Royce și să lanseze inclusiv motociclete.
În cazul Bodo, publicația notează că, deși mașina este prezentată ca „elaborare proprie”, originea tehnică nu este complet „de la zero”:
Bodo este un coupe GT cu caroserie din fibră de carbon, iar Brabus afirmă că piesele sunt turnate direct în utilajele proprii. Mașina are 5.062 mm lungime și o masă „uscată” de 1.774 kg (fără ulei, antigel și benzină). Sursa estimează că, în utilizare, lichidele ar adăuga de regulă încă 80–100 kg, ceea ce ar duce masa „normală” la circa 1.850–1.870 kg.
Distribuția maselor este aproape perfectă, cu 49,8% pe spate și 50,2% pe față, ceea ce ar trebui să susțină un comportament echilibrat, potrivit articolului.
Pe partea de șasiu, Bodo rămâne într-o formulă clasică de tracțiune spate, cu:
Propulsia este asigurată de un V12 de 5,2 litri, 1.000 CP și 1.200 Nm, care necesită benzină cu cifră octanică 102, dar poate accepta și 98. Pentru conformarea la normele de emisii, fără „înăbușirea” puterii, motorul folosește patru catalizatoare și filtre de particule, numărul mai mare fiind menționat ca soluție pentru reducerea rezistenței la curgere.
Conform datelor din articol, Brabus Bodo accelerează:
iar viteza maximă este de 360 km/h. Anvelopele Continental proiectate special pentru acest model sunt menționate ca fiind dimensionate pentru 370 km/h.
Producția va fi limitată la 77 de exemplare (referință la anul 1977, când a fost fondată Brabus). Prețul pornește de la 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), însă publicația notează că, în funcție de opțiuni și configurări individuale, prețul final „va fi simțitor mai mare”.
Recomandate
BYD împinge încărcarea ultra-rapidă spre utilizare de masă odată cu lansarea sedanului electric de mari dimensiuni Da Han EV, care poate încărca de la 10% la 97% în 9 minute, potrivit Car News China . Miza practică este reducerea timpilor de staționare la încărcare, într-un segment unde autonomia mare și confortul sunt deja așteptări standard. Modelul este poziționat ca noul vârf de gamă electric al BYD și vine în trei versiuni, cu prețuri de la 235.900 yuani (35.200 dolari, aprox. 162.000 lei) pentru varianta de bază. Prețuri și versiuni: trei niveluri de echipare Conform publicației, BYD Da Han EV este oferit în următoarele configurații: 1.008 km RWD LiDAR Premium – 235.900 yuani (35.200 dolari, aprox. 162.000 lei) 1.008 km RWD LiDAR Flagship – 249.900 yuani (37.300 dolari, aprox. 172.000 lei) 880 km AWD LiDAR Flagship – 275.900 yuani (41.200 dolari, aprox. 190.000 lei) Autonomia de 1.008 km este evaluată în ciclul CLTC (standard chinez), iar echivalentul indicat de sursă este 816 km în WLTP. Încărcare „flash” și baterie de 102,3 kWh Elementul central al lansării este tehnologia de încărcare „flash”, care permite încărcarea de la 10% la 97% în 9 minute, potrivit datelor prezentate de Car News China. Mașina folosește o baterie Blade de generația a doua, cu capacitate de 102,3 kWh. Sursa nu detaliază condițiile exacte ale testului de încărcare (de exemplu puterea stației sau temperatura), astfel că performanța poate depinde de infrastructură și de scenariul de utilizare. Dimensiuni, aerodinamică și manevrabilitate Da Han EV este un sedan mare, cu 5.256 mm lungime, 1.999 mm lățime și 1.510 mm înălțime, la un ampatament de 3.130 mm. BYD declară un coeficient aerodinamic (Cd) de 0,197, obținut printr-un design frontal plat și canale de aer optimizate. Modelul vine standard cu direcție pe puntea spate, iar raza minimă de bracaj este de 4,95 metri. Performanțe: până la 570 kW și 0–100 km/h în 3,3 secunde BYD oferă două configurații de propulsie: versiune cu un motor (RWD): 370 kW (496 CP), 500 N·m, 0–100 km/h în 4,9 secunde, autonomie CLTC 1.008 km (816 km WLTP) versiune cu două motoare (AWD): 570 kW (764 CP), 910 N·m, 0–100 km/h în 3,3 secunde, autonomie CLTC 880 km (713 km WLTP) La nivel de șasiu, mașina include suspensie pneumatică DiSus-A (cu două camere) și funcții precum „crab walk” (deplasare laterală), conform sursei. Ce înseamnă pentru piață Prin combinarea unei autonomii declarate foarte mari cu un timp de încărcare de ordinul minutelor, BYD încearcă să reducă una dintre principalele fricțiuni operaționale ale utilizării unui vehicul electric pe distanțe lungi: opririle lungi la stație. Dacă performanțele de încărcare se confirmă în utilizarea reală și există infrastructura necesară, Da Han EV poate ridica așteptările clienților pentru segmentul sedanurilor electrice mari, inclusiv în zona premium. [...]
Franța și Germania pregătesc o relaxare a calendarului UE pentru eliminarea motoarelor cu combustie , într-un acord care ar oferi producătorilor auto europeni mai mult timp și ar direcționa subvențiile către producția din interiorul Uniunii, potrivit Biziday . Miza este protejarea industriei auto europene, aflată sub presiunea concurenței chineze, dar și recalibrarea politicilor climatice ale UE. Președintele francez Emmanuel Macron a spus, la un eveniment la Paris, că un acord privind politica UE în acest domeniu este „iminent”, fără să detalieze termenii înainte de finalizare. El a indicat că înțelegerea ar putea fi închisă „în câteva ore sau, dacă nu de ore, de câteva zile”. Ce ar schimba acordul în regulile UE pentru auto Discuțiile Paris–Berlin, începute încă din vară, vizează un compromis pe două axe: eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și introducerea unor cerințe de tip „Fabricat în Europa” pentru achiziții publice și subvenții, care să acopere autovehicule, componente și baterii produse în UE. La Bruxelles sunt negociate mai multe acte normative care urmăresc, simultan, protejarea producătorilor europeni de concurența din China și crearea unei „marje de manevră” pentru continuarea vânzărilor de mașini cu motoare termice pentru o perioadă mai lungă. Concesiile urmărite de Berlin și Paris Potrivit informațiilor citate de Biziday din Financial Times , Germania încearcă să obțină o relaxare a țintelor de emisii pentru 2030, însă o persoană familiarizată cu discuțiile a avertizat că acest punct nu este încă agreat. În schimb, Germania ar urma să obțină o relaxare suplimentară a interdicției UE privind motoarele cu combustie internă din 2035: vehiculele cu astfel de motoare ar putea reprezenta 10% din vânzările de mașini noi, fără obligativitatea folosirii unor combustibili sau materiale cu emisii scăzute de carbon. Franța, la rândul ei, ar urma să primească sprijinul Germaniei pentru ca subvențiile publice și contractele pentru tehnologii precum vehiculele electrice și bateriile să fie rezervate, în mare parte, producătorilor din UE. Ce urmează și care sunt riscurile politice și comerciale Acordul preconizat ar necesita ratificarea celorlalte state membre și a Parlamentului European. În forma descrisă, ar reduce și mai mult ambițiile climatice ale Europei și ar putea provoca nemulțumirea unor parteneri comerciali precum Regatul Unit și Japonia, care ar putea fi excluși din schema „Fabricat în Europa”. Un efect posibil, menționat în material, este excluderea mașinilor fabricate în Marea Britanie de la eligibilitatea pentru subvenții publice, deși una dintre surse a precizat că acest aspect nu este încă definitivat. [...]
Renault își accelerează electrificarea în Coreea de Sud, cu un model 100% electric programat pentru 2028, iar conducerea grupului spune că strategia include „recunoașterea” și învățarea din avantajele constructorilor chinezi la costuri și ritm de dezvoltare , potrivit Smart Car . Planul a fost prezentat în timpul Salonului Auto de la Paris din 2026 , când Renault a detaliat direcțiile de produs pentru piața sud-coreeană. Ivan Segal , vicepreședinte senior pentru vânzări globale și operațiuni al mărcii Renault, a spus că Coreea de Sud este o piață strategică, unde compania produce deja modele hibride, dar unde „următorul pas” este trecerea către propulsia complet electrică, cu ținta unui model 100% electric în 2028. Ce înseamnă „învățarea de la China” în planul Renault În interviu, Segal a argumentat că Renault nu poate ignora progresul constructorilor chinezi în zona vehiculelor electrice, în special în: dezvoltarea rapidă a produselor; controlul costurilor; iterația (actualizarea) frecventă a modelelor. În același context, executivul a indicat că mărcile chineze ar fi ajuns la o cotă de piață de 12% în Europa, un semnal că presiunea competitivă se vede deja pe piețele-cheie pentru producătorii europeni. Accelerație operațională: echipă locală și cicluri de dezvoltare mai scurte Renault a mai precizat că are în China o echipă de aproximativ 150–200 de persoane, care urmărește tendințele și evoluțiile tehnologice din zona vehiculelor electrice și a noilor energii. Ca exemplu de efect operațional, compania a indicat dezvoltarea modelului Twingo: prin colaborarea cu o echipă de dezvoltare din China, ciclul de dezvoltare ar fi fost redus de la circa patru ani (nivel tipic pentru Europa) la sub doi ani. Renault spune că intenționează să extindă acest mod de lucru și la alte modele. Direcția tehnologică: inteligență artificială și asistență avansată la condus Pe lângă electrificare, Renault pune accent pe „inteligența” vehiculului ca element central al generației următoare de modele electrice. Directorul tehnic al grupului, Bruno, a declarat că noile modele ar urma să includă: inteligență artificială în sistemele din habitaclu; capabilități de asistență la condus asistate de AI, cu obiectiv de funcții de nivel L2++ (o formă avansată de asistență, dar care nu înseamnă conducere autonomă completă); dezvoltarea unei funcții de tip „NOA urban” (asistență de navigație pe pilot automat în oraș), pentru îmbunătățirea experienței de condus asistat. Pentru Renault, combinația dintre un model 100% electric în Coreea de Sud și preluarea unor practici de dezvoltare mai rapide, inspirate din China, indică o încercare de a câștiga viteză și competitivitate într-o piață în care diferențele de cost și ritm de lansare devin decisive. [...]
Șeful Volkswagen cere reglementări mai flexibile și subvenții pentru a proteja producătorii auto europeni, pe fondul presiunii crescânde din partea importurilor de mașini chinezești și a tranziției accelerate către vehicule electrice, potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute de Oliver Blume la un eveniment organizat în marja Salonului Auto de la Paris , unde a spus că Volkswagen, Stellantis și Renault – companii care „împreună sunt responsabile pentru mai mult de 60% din producția auto europeană” – sunt „sufocate” de schimbările din piață și de intensificarea concurenței, relatează Agerpres. Presiunea pe modelul „volum mare, marje mici” Miza imediată pentru marii producători europeni este segmentul de masă, unde vânzările mari vin, de regulă, cu marje reduse. În acest context, Blume a avertizat că producătorii trebuie să livreze vehicule electrice (EV) accesibile, dar și să țină costurile sub control. „Nu ne putem construi viitorul doar pe profiturile din exporturi. Afacerile noastre europene trebuie să fie profitabile, reziliente și competitive”, a spus Blume. În paralel, mărcile chineze au o prezență „în număr record” la Salonul Auto de la Paris, încercând să-și extindă poziția în Europa pe fondul încetinirii pieței interne, alimentând temeri legate de impactul importurilor mai ieftine. Ce cere industria: stimulente legate de producția în Europa Blume a reluat solicitările Volkswagen către autorități pentru sprijinirea industriei prin reglementări mai flexibile și subvenții care să susțină producătorii locali. „Trebuie să asigurăm baza industrială a Europei”, a declarat Blume. O poziție similară a exprimat și șeful Stellantis, Antonio Filosa, care a cerut stimulente mai puternice pentru producătorii ce fabrică vehicule în regiune, în condițiile intensificării concurenței din China. „Susținem cu fermitate în Europa asigurarea de șanse egale pentru toată lumea. Concret, înseamnă să lucrăm la o reglementare corectă, începând de la «Made in Europe», care ar trebui să ofere stimulente, recompense, și protecție celor care pot demonstra că proiectează și construiesc mașini”, a afirmat Filosa. Context operațional: restructurare majoră la Volkswagen În același timp, Blume încearcă să gestioneze „cea mai mare restructurare din istoria Volkswagen”, care include zeci de mii de concedieri și posibile închideri de fabrici, pe fondul opoziției sindicatelor, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, mesajul către autorități este că tranziția către electrificare și competiția cu importurile low-cost riscă să pună sub presiune baza industrială europeană, dacă nu apar măsuri de sprijin orientate către producția locală. [...]
China pregătește reguli mai stricte pentru dotările „high-tech” din mașini , iar proiectul de norme poate forța producătorii să-și recalibreze rapid designul și funcțiile – de la scaune „zero-G” și ecrane mari, până la mesaje proiectate cu farurile. Informațiile apar în Car News China , care relatează despre consultarea publică lansată de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) pe un pachet de reguli pentru noile tehnologii auto. Proiectul vizează siguranța, operarea și interfața cu utilizatorul, cu accent pe funcții considerate tot mai „invazive” sau riscante în utilizarea reală: scaune cu mișcare/poziții speciale, suprafețe mari de afișare în bord și iluminare exterioară programabilă de utilizatori. Scaune „zero-G”: funcții limitate și interdicție în mers Un capitol al proiectului se referă la scaune și propune teste mai stricte de impact, anti-prindere (anti-pinch) și fiabilitate pentru funcții „inovatoare”. Sunt menționate explicit scaunele „Zero-G”, cele rotative și cele care se rabatează complet. MIIT recomandă și ca producătorii să limiteze unde și când pot fi folosite funcțiile de mișcare ale scaunelor, pentru a reduce riscurile. În plus, proiectul propune interzicerea acestor funcții atunci când vehiculul este în mișcare. Ecrane mari și HUD-uri complexe: accent pe distragere și comportament la impact O altă secțiune ridică problema unităților de afișare din habitaclu: ecrane centrale de infotainment, display-uri cu „suprafață mare” și head-up display-uri (HUD – proiecție de informații în câmpul vizual al șoferului) complexe. Ministerul cere producătorilor să evalueze efectul de distragere asupra șoferilor, dar și fiabilitatea și siguranța acestor sisteme în caz de coliziune și în condiții extreme. Proiectul propune și interzicerea ecranelor pliabile și flexibile, o direcție care ar putea lovi în special mărcile care mizează pe diferențiere prin tehnologie, precum Xiaomi sau alianța HIMA a Huawei, notează publicația. Mesaje pe faruri și stopuri: moderare și monitorizare a conținutului Proiectul include și reguli noi pentru iluminarea vehiculelor, cu atenție pe ansamblurile de lumini, unități de iluminare proeminente și mesaje definite de utilizator pentru faruri și stopuri. Unele modele NEV (vehicule cu energie nouă, categorie care include electrice și hibride plug-in) folosesc deja iluminare matrix LED, care permite proiectarea de desene și text. MIIT recomandă ca producătorii să modereze conținutul afișat prin aceste sisteme și să monitorizeze ce „scriu” șoferii, pe fondul temerilor că ar putea fi proiectat conținut „neaprobat” pe drumurile din China. Car News China compară abordarea cu filtrarea și auditarea existente pe multe smartphone-uri Android vândute în China, unde anumite cuvinte sensibile sunt blocate inclusiv la denumiri de hotspot Wi‑Fi sau conexiuni Bluetooth. Mânere de uși: reiterarea interdicției pentru cele complet ascunse MIIT reia și propunerea de interzicere a mânerelor de uși complet ascunse. Ministerul publicase anterior diagrame cu ceea ce consideră „ideal” și indicase mai multe soluții preferate pentru mânere exterioare și interioare. În noul draft sunt incluse și cerințe pentru mânere cu „design inovator”: verificarea fiabilității și siguranței în condiții extreme, integrarea unor legături mecanice redundante și asigurarea unui spațiu suficient pentru operarea cu mâna. Ce înseamnă pentru producători Din perspectiva industriei, consultarea MIIT semnalează o înăsprire a cadrului de reglementare pentru dotări care au devenit argumente de vânzare în segmentul NEV și în zona „tech-first”. Dacă proiectul se transformă în reguli aplicabile, producătorii ar putea fi nevoiți să: limiteze software funcții deja livrate (scaune cu mișcare, iluminare cu mesaje); reproiecteze hardware (tipuri de ecrane, soluții de mânere); introducă mecanisme de control al conținutului pentru iluminarea exterioară. Materialul nu precizează un calendar de adoptare sau intrare în vigoare; în acest moment este vorba despre o consultare publică pe un proiect de reglementare. Pentru textul integral al consultării, Car News China indică pagina MIIT: https://www.miit.gov.cn/gzcy/yjzj/art/2026/art_d82e902143264b6d9179e01ee54a414f.html . [...]
Victoria juridică a lui Henry Ford din 1911 a limitat decisiv „ brevetul Selden ” și a împiedicat apariția unui monopol asupra automobilelor în SUA , potrivit Jalopnik . Miza nu era una simbolică: dacă brevetul ar fi rămas aplicabil în forma pretinsă, aproape fiecare automobil produs sau vândut în primele decenii ar fi putut intra sub controlul lui George Selden și al celor care i-au preluat drepturile. George Selden, avocat de brevete din Rochester (New York), a depus în 1879 o cerere de brevet pentru automobil, cu șapte ani înainte ca Karl Benz să breveteze Motorwagen-ul în Germania. Diferența esențială, notează publicația, este că Benz construise un vehicul funcțional, în timp ce Selden avea în principal un desen și un concept de motor, fără să fi realizat efectiv o mașină. Cum a fost „activat” brevetul și cine l-a aplicat Selden a folosit proceduri legale pentru a amâna examinarea cererii până când industria auto a început să se contureze și să devină profitabilă. Brevetul a fost acordat abia în 1895, la circa 16 ani de la depunere, strategie care i-a permis să încerce să monetizeze drepturile într-un moment în care producătorii aveau deja vânzări. Aplicarea brevetului a ajuns, în practică, la Electric Vehicle Company (EVC), după ce antreprenorul William Whitney a identificat oportunitatea și a construit o structură de tip holding pentru mărcile pe care le aduna. EVC a început să dea în judecată producători, iar printre primii vizați s-a aflat Winton Motor Carriage Co., compania lui Alexander Winton, care în cele din urmă a acceptat o înțelegere. În jurul acestui mecanism s-a format și Association of Licensed Automobile Manufacturers (ALAM) , un grup creat pentru a gestiona „afacerea” brevetului. Henry Ford nu făcea parte din ALAM. Verdictul din 1911: brevet valid, dar mult restrâns Confruntarea juridică dintre Ford și tabăra care aplica brevetul s-a întins pe opt ani, iar în 1911 instanța a decis în favoarea lui Ford, într-o formulă cu efect practic major: brevetul Selden a fost considerat valid, dar doar pentru motoare cu compresie în doi timpi de tip Brayton, adică exact arhitectura pe care se baza proiectul inițial al lui Selden. Consecința, așa cum o descrie Jalopnik, a fost că Ford și ceilalți producători puteau continua să fabrice automobile atâta timp cât evitau acest tip de motor. Oricum, brevetul urma să expire la doi ani după verdict. Selden a produs totuși mașini, dar cu alt tip de motor După perioada de litigii, Selden nu s-a limitat la avocatură: a construit două automobile funcționale ca „dovezi” pentru cazul său și a fondat Selden Motor Company în 1906, companie care și-a lansat primul model în anul următor. În total, firma ar fi produs peste 7.400 de vehicule până la oprirea producției în 1914. Ironia subliniată de sursă este că, deși brevetul era legat de un motor în doi timpi, mașinile de serie ale Selden foloseau motoare în patru timpi, pe ciclul Otto (configurația care a devenit standard în industrie). Jalopnik oferă și un reper tehnic și comercial: modelul Selden 40R Varsity Roadster din 1911 avea un motor cu patru cilindri de 356 inch cubi (peste 5,8 litri) și 40 CP. Primul model Selden ar fi costat între 2.000 și 2.500 de dolari la vremea respectivă, echivalentul a 71.000–89.000 de dolari astăzi (aprox. 326.000–409.000 lei). La licitații, un 40R Varsity Roadster a fost vândut cu 220.000 de dolari în 2007 (aprox. 1,01 milioane lei) și cu 159.500 de dolari în 2019 (aprox. 734.000 lei), conform aceleiași surse. [...]
