Știri
Știri din categoria Apărare
Administrația Trump amenință cu represalii dacă UE limitează accesul armelor americane, în contextul în care Bruxellesul analizează reguli mai stricte pentru a favoriza producătorii europeni în achizițiile militare, potrivit Politico. Mesajul a fost transmis oficial de Departamentul Apărării al SUA, într-o contribuție la consultarea lansată de Comisia Europeană privind actualizarea directivei din 2009 privind achizițiile din domeniul apărării.
Washingtonul se opune ferm oricărei modificări care ar restrânge accesul companiilor americane la contractele naționale de apărare din statele membre. Potrivit documentului citat, politici „protecționiste și excluzioniste” ar putea determina SUA să revizuiască facilitățile acordate firmelor europene în cadrul acordurilor de achiziții reciproce din domeniul apărării.
Pentagonul avertizează că, dacă statele UE introduc clauze ferme de tip „Buy European” în legislația națională, SUA ar putea:
Aproximativ 19 dintre cele 27 de state membre ale UE au astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului.
Comisia Europeană încearcă de câțiva ani să crească ponderea echipamentelor produse în UE, în condițiile în care aproape două treimi din armele importate de statele membre provin din SUA, inclusiv avioane F-35, sisteme HIMARS sau baterii Patriot. În paralel, Bruxellesul a introdus deja condiții de origine europeană pentru unele programe, precum mecanismul SAFE de 150 miliarde euro pentru împrumuturi destinate apărării.
Administrația Trump susține însă că o preferință europeană generalizată ar afecta interoperabilitatea NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate vara trecută între SUA și UE, inclusiv promisiunii europene de a achiziționa mai multe echipamente americane.
Actualizarea directivei europene privind achizițiile de apărare este așteptată în trimestrul al treilea al acestui an. Dezbaterea va testa cât de departe sunt dispuse capitalele europene să meargă în direcția autonomiei strategice, în contextul unei relații tot mai tensionate cu Washingtonul.
Recomandate
România cere accelerarea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră , o inițiativă comună cu Bulgaria, pe care o consideră esențială pentru contracararea amenințărilor hibride și pentru stabilitatea rutelor de tranzit, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , după o reuniune de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, găzduită de Ambasada Irlandei, în contextul președinției rotative irlandeze a Consiliului UE. În intervenția sa, Țoiu a legat explicit securitatea la Marea Neagră de securitatea alimentară globală și de interesul direct al României în menținerea unor rute de tranzit stabile, arătând că, „ca principal producător de cereale din UE”, România are o miză majoră în această ecuație. Ce solicită România pe componenta de apărare Ministrul interimar afirmă că a cerut două direcții principale la nivel european: întărirea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene; operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă România–Bulgaria , descris ca instrument pentru contracararea amenințărilor hibride. Legătura cu investițiile și conectivitatea regională În același context, Țoiu a susținut că integrarea pieței europene depinde de „conexiuni fizice rapide” și a enumerat infrastructura de transport, comunicații și energie (autostrăzi, poduri, căi ferate, cabluri de date, rețele energetice). Ea a cerut continuarea și extinderea investițiilor din fonduri naționale și europene, inclusiv prin SAFE, către vecinii aflați pe drumul aderării la UE. Context politic și agendă externă Pe lângă dosarul de securitate, ministrul interimar a indicat că România rămâne angajată în grupul „Prietenii Coeziunii” și susține un buget european „ambițios” pentru perioada 2028–2034, fără „sacrificarea coeziunii”, precum și simplificarea regulilor pentru accesul IMM-urilor la instrumente europene de competitivitate și inovare. Totodată, Țoiu a menționat susținerea pentru extinderea UE în Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică, precum și pregătirea formatelor diplomatice pentru Adunarea Generală a ONU din această toamnă, unde prioritatea ar rămâne dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Negocierile SUA–Ucraina pentru o licență de producție a interceptorilor Patriot nu rezolvă deficitul de muniție pe termen scurt , iar chiar și cu un acord în vigoare ar fi nevoie de ani pentru a construi capacități industriale, potrivit G4Media , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio. Rubio a spus că subiectul acordării unei licențe pentru producerea în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot este „în negocieri” și că „s-ar putea ajunge la un acord”, dar efectul nu ar fi imediat. El a explicat că producția de interceptori Patriot este un proces complex, care ar dura mai mulți ani chiar și în condițiile obținerii licenței, din cauza timpului necesar pentru construirea fabricilor și a nivelului ridicat de sofisticare al armamentului. De ce contează: cererea globală apasă pe stocuri și pe capacitatea de producție În aceeași intervenție, Rubio a susținut că problema disponibilității nu este specifică Ucrainei, pe fondul unei creșteri puternice a cererii de rachete interceptoare la nivel mondial. El a invocat inclusiv nevoile SUA în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării cu Iranul, și a subliniat că Washingtonul trebuie să-și mențină propriile stocuri la un nivel suficient înainte de a extinde livrările către alți parteneri. Context politic: Zelenski a discutat licența cu Trump, care cere prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în iulie, în timpul unei vizite la Washington, că a discutat cu Donald Trump posibilitatea acordării unor licențe pentru producerea în Ucraina a interceptorilor Patriot. Trump avertizase anterior că SUA trebuie să fie „foarte atente” înainte de a autoriza producerea unor astfel de arme în afara teritoriului american, referindu-se atât la Patriot, cât și la Tomahawk. Miza operațională pentru Kiev Sistemele Patriot sunt descrise ca esențiale pentru Ucraina, în special pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, dificil de interceptat. Kievul solicită de mai mult timp suplimentarea stocurilor de interceptori, pe fondul intensificării atacurilor rusești, iar presiunea asupra munițiilor a devenit mai sensibilă odată cu operațiunile militare din Orientul Mijlociu, care au crescut cererea asupra stocurilor americane. [...]
Recuperarea unei drone presupus rusești pe litoralul polonez ridică miza de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un context în care incursiunile cu drone în regiune se repetă și cresc riscul de incidente cu efecte economice și operaționale, inclusiv asupra transporturilor și infrastructurii. Informațiile sunt prezentate de Economica . Armata poloneză „a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec”, potrivit ministrului apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , care a indicat că o „inspectare preliminară” arată că ar fi vorba despre o dronă rusească. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al Forțelor armate poloneze, Jacek Goryszewski, a declarat pentru postul privat TVN24 că drona ar fi putut veni din apele internaționale și că „pare să fie o Gerbera ” – descrisă ca o dronă aeriană ieftină, cu rază lungă de acțiune, realizată din materiale precum placaj și material spongios. Acest tip de dronă este folosit adesea ca momeală, dar poate transporta și explozibili. Potrivit aceleiași declarații, drona a fost recuperată de o navă hidrografică în largul coastei localității Rusinowo și se afla ulterior pe plajă, în timp ce autoritățile desfășurau verificări în zonă. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea și funcționarea infrastructurii Episodul se înscrie într-un tipar mai larg: țările de pe flancul estic al NATO au fost scena unor incursiuni repetate cu drone, alimentând temerile că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele alianței. În plan practic, astfel de incidente pot forța măsuri suplimentare de supraveghere și intervenție, cu impact asupra operațiunilor maritime și de coastă. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele NATO ar trebui să se aștepte la o creștere a „provocărilor” din partea Moscovei, potrivit materialului. Context: incidente care ating și transportul Economica notează și un alt incident relatat de Reuters: o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia, duminică, la scurt timp după ce fostul prim-ministru britanic Boris Johnson și alți diplomați europeni folosiseră aceeași linie. [...]
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
