Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Washingtonul face presiuni asupra...

Washingtonul face presiuni asupra Bruxellesului – avertisment dur privind preferința pentru arme europene

Discurs oficial în fața militarilor și echipamentului de apărare european.

Administrația Trump amenință cu represalii dacă UE limitează accesul armelor americane, în contextul în care Bruxellesul analizează reguli mai stricte pentru a favoriza producătorii europeni în achizițiile militare, potrivit Politico. Mesajul a fost transmis oficial de Departamentul Apărării al SUA, într-o contribuție la consultarea lansată de Comisia Europeană privind actualizarea directivei din 2009 privind achizițiile din domeniul apărării.

Washingtonul se opune ferm oricărei modificări care ar restrânge accesul companiilor americane la contractele naționale de apărare din statele membre. Potrivit documentului citat, politici „protecționiste și excluzioniste” ar putea determina SUA să revizuiască facilitățile acordate firmelor europene în cadrul acordurilor de achiziții reciproce din domeniul apărării.

Ce ar putea urma

Pentagonul avertizează că, dacă statele UE introduc clauze ferme de tip „Buy European” în legislația națională, SUA ar putea:

  • reevalua derogările existente de la regulile „Buy American”;
  • limita accesul companiilor europene la contractele Departamentului Apărării;
  • analiza viitoarele excepții doar de la caz la caz, în funcție de interesele NATO.

Aproximativ 19 dintre cele 27 de state membre ale UE au astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului.

Miza strategică

Comisia Europeană încearcă de câțiva ani să crească ponderea echipamentelor produse în UE, în condițiile în care aproape două treimi din armele importate de statele membre provin din SUA, inclusiv avioane F-35, sisteme HIMARS sau baterii Patriot. În paralel, Bruxellesul a introdus deja condiții de origine europeană pentru unele programe, precum mecanismul SAFE de 150 miliarde euro pentru împrumuturi destinate apărării.

Administrația Trump susține însă că o preferință europeană generalizată ar afecta interoperabilitatea NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate vara trecută între SUA și UE, inclusiv promisiunii europene de a achiziționa mai multe echipamente americane.

Actualizarea directivei europene privind achizițiile de apărare este așteptată în trimestrul al treilea al acestui an. Dezbaterea va testa cât de departe sunt dispuse capitalele europene să meargă în direcția autonomiei strategice, în contextul unei relații tot mai tensionate cu Washingtonul.

Tag-uri:achizitii militarebuy europeanpentagonuniunea europeanadonald trumpnatorelatii transatlantice
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăpolitico.eu
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Trump și liderul UE discutând despre achizițiile de armament și politici comerciale.
Apărare20 feb. 2026

Trump avertizează UE privind achizițiile de armament - Amenințare cu represalii comerciale

Administrația Trump amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă va favoriza achizițiile de armament european în detrimentul companiilor americane , potrivit unui raport citat de Protothema , care preia informații publicate de Politico. Reacția Washingtonului vine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind introducerea unei clauze „buy European” în viitoarele reguli de achiziții pentru apărare. Departamentul american al Apărării a transmis Comisiei Europene că se opune ferm oricărei modificări care ar limita accesul industriei americane la contractele de apărare din statele membre. Potrivit mesajului citat, politici protecționiste care ar exclude forțat companiile din SUA ar reprezenta „o abordare greșită”, în condițiile în care marii producători europeni beneficiază de acces pe piața americană. Pentagonul avertizează că, dacă o astfel de clauză va fi adoptată în legislațiile naționale, SUA ar putea reevalua sau retrage excepțiile acordate companiilor europene în cadrul regulilor „Buy American”. În prezent, 19 din cele 27 de state membre ale UE au acorduri cu Washingtonul care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Subiectul complică planurile UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării. Comisia Europeană urmează să actualizeze în 2026 directiva privind achizițiile publice din 2009, însă nu este clar dacă noul text va include reguli obligatorii care să favorizeze producătorii europeni. Washingtonul susține că o preferință explicită pentru industria europeană ar putea afecta interoperabilitatea în cadrul NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate prin acordul UE-SUA semnat vara trecută, care prevede inclusiv achiziții sporite de armament american. [...]

Ministrul polonez al Apărării discutând despre bugetele de apărare ale Europei.
Apărare20 feb. 2026

Europa trebuie să majoreze bugetele de apărare pentru a fi percepută ca un partener serios de SUA - impact asupra politicii de securitate transatlantice

Ministrul polonez al Apărării cere Europei să crească bugetele de înarmare , argumentând că o contribuție mai mare la propria securitate ar consolida relația transatlantică și ar determina SUA să trateze continentul „mai serios”, potrivit Digi24 . Władysław Kosiniak-Kamysz , vicepremier și ministru al Apărării la Varșovia, a spus că nu se teme pentru viitorul NATO și a legat direct credibilitatea Europei ca partener de nivelul investițiilor în capacități militare. Mesajul vine în contextul în care, în ultimii ani, Washingtonul a cerut repetat aliaților europeni să își majoreze cheltuielile de apărare. „Cu cât Europa investește mai mult, cu atât America o va trata mai serios și cu mai mult respect în aceste domenii”, a spus ministrul Apărării. Oficialul polonez a insistat și asupra împărțirii rolurilor între NATO și Uniunea Europeană, subliniind că nu vede o competiție între cele două structuri. În viziunea sa, NATO ar trebui să păstreze comanda și să supravegheze strategia operațională, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe componenta economică: lanțuri de aprovizionare, industria de apărare și finanțarea forțelor armate. În același cadru, Kosiniak-Kamysz a indicat că Europa a intensificat investițiile militare după apelurile președintelui american Donald Trump privind creșterea cheltuielilor și a exprimat speranța ca Italia și Franța să urmeze exemplul „Poloniei, Germaniei și țărilor scandinave”, pe care le-a numit parteneri importanți. Din perspectivă economică, accentul pus pe bugete mai mari pentru armament înseamnă, implicit, presiune suplimentară pe finanțele publice, dar și comenzi mai consistente pentru industria europeană de apărare și pentru lanțurile sale de furnizori. Separat, ministrul polonez a abordat și tema nucleară, afirmând că susține dezvoltarea capacităților proprii de cercetare nucleară ale Poloniei, dar a indicat că subiectul armelor nucleare este „în mare parte închis”, din cauza convențiilor internaționale. El a amintit și de „partajarea nucleară” în cadrul NATO, subliniind disponibilitatea Poloniei de a coopera cu statele membre ale Alianței în formatele existente. [...]

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.
Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.
Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]

Șapte avioane-cisternă americane staționate pe aeroportul din Sofia.
Apărare20 feb. 2026

Șapte avioane cisternă americane au aterizat la Sofia - SUA se pregătesc pentru o operațiune militară majoră în Iran

Șapte avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au aterizat la Sofia , pe fondul unei consolidări militare americane în jurul Iranului, relatează Știrile ProTV . Prezența aeronavelor de realimentare în zbor este relevantă pentru o eventuală campanie aeriană, deoarece extinde autonomia avioanelor de luptă și susține operațiuni la distanță. O prezență notabilă a aeronavelor militare americane a fost observată la Terminalul 1 al Aeroportului din Sofia, potrivit fostului ministru adjunct de Externe și analist de securitate Milen Keremedchiev, citat de agenția Novinite, menționează publicația. Acesta a scris pe Facebook că cele șapte avioane-cisternă sunt staționate în prezent pe aeroportul din capitala Bulgariei. În paralel, cresc relatările internaționale despre pregătiri americane pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Potrivit CNN, forțele americane sunt pregătite operațional, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat încă o decizie finală privind autorizarea unor atacuri, în timp ce alte instituții media americane descriu consolidarea din Orientul Mijlociu drept cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. Autoritățile bulgare au confirmat staționarea aeronavelor pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, după apariția informațiilor în presă. Ministerul Apărării de la Sofia susține că desfășurarea face parte din exerciții de antrenament legate de operațiunile de „vigilență sporită” ale NATO (eVA), iar personalul însoțitor este prezent pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În același context, Ambasada SUA în Bulgaria a transmis pentru bTV că Bulgaria susține desfășurarea preliminară a aeronavelor și a echipamentelor de sprijin pentru instruire în cadrul eVA. Dincolo de explicația oficială, amploarea mișcărilor alimenta speculațiile privind o operațiune în jurul Iranului. New York Post, citându-l pe Alex Plitzas (fost oficial al Pentagonului și membru al Consiliului Atlantic), a relatat că desfășurarea ar indica pregătiri pentru o campanie aeriană potențial prelungită, iar Wall Street Journal a scris că sute de aeronave de vânătoare, sprijin și realimentare au fost deja poziționate în regiune și în jurul ei, în timp ce un al doilea portavion american ar fi în drum. În același timp, Haaretz a citat un înalt oficial militar american care a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, deși începutul săptămânii viitoare ar fi mai probabil, iar Pentagonul ar urma să relocheze o parte din personal din Orientul Mijlociu ca măsură de precauție, în condițiile în care, potrivit sursei, o decizie politică finală nu ar fi fost încă luată. [...]

Donald Trump discutând despre planurile pentru baza militară din Gaza.
Apărare19 feb. 2026

Documente scurse indică o bază militară de 5.000 de soldați în Gaza – plan asociat Board of Peace

Documente scurse în presă indică planuri pentru o bază militară de 350 de acri în sudul Fâșiei Gaza , destinată să devină cartierul general al unei forțe multinaționale de stabilizare, în cadrul inițiativei „ Board of Peace ” promovate de Donald Trump. Informațiile apar în timp ce delegații internaționale s-au reunit la Washington pentru prima întâlnire a structurii, relatează The Guardian (linkul din textul tău indică sursa). Potrivit documentelor de contractare analizate de publicație, complexul ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari ai International Stabilization Force, o misiune de menținere a păcii autorizată de ONU, asociată planului american pentru Gaza. Amplasamentul descris ar fi într-o zonă plană și aridă din sudul enclavei, aflată în prezent sub control israelian. Cum ar arăta baza, potrivit documentelor Planurile menționează o infrastructură militară amplă, cu elemente de securitate și logistică, inclusiv: turnuri blindate de observație montate pe remorci; buncăre întărite, cu sisteme de ventilație; poligon pentru arme ușoare; depozite pentru echipamente; împrejmuire cu sârmă ghimpată. Înaintea începerii lucrărilor, contractorii ar urma să facă sondaje geofizice pentru identificarea eventualelor tuneluri sau cavități subterane, pe fondul rețelei de tuneluri asociate Hamas. Un oficial al administrației Trump a refuzat să comenteze documentele, reiterând însă poziția publică potrivit căreia „nu vor exista trupe americane pe teren”. Totuși, proiectul ar fi gândit ca o infrastructură permanentă de comandă și coordonare pentru contingentul internațional. Reuniunea „Board of Peace” și problema reconstrucției Reuniunea de la Washington a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, însă mai mulți aliați europeni importanți au refuzat să participe. În același timp, Trump a anunțat promisiuni de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucție, o sumă mult sub estimările privind costurile totale ale refacerii Gazei. Inițiativa se lovește însă de un blocaj major: condiția Israelului ca reconstrucția să nu înceapă până la dezarmarea completă a Hamas. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat public că nu va accepta refacerea infrastructurii fără demilitarizare, iar consilierii săi au vorbit despre un termen de 60 de zile pentru predarea armelor. Semne de întrebare: mandatul forței și acceptarea locală Chiar și în ipoteza formării forței internaționale, rămân neclare regulile de angajare și modul în care ar funcționa în cazul reluării violențelor. De asemenea, unele state ar fi dispuse să trimită trupe pentru misiuni medicale și de inginerie, dar nu și pentru operațiuni de dezarmare, ceea ce intră în tensiune cu cerințele Israelului. Mai există și problema proprietății terenului și a contextului umanitar: ONU estimează că aproximativ 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutați, iar, în pofida armistițiului, sunt raportate în continuare incidente violente. De ce contează acest plan Dacă proiectul se confirmă, construirea unei baze de această dimensiune ar reprezenta cea mai vizibilă componentă fizică a planului de „stabilizare” și ar muta discuția de la promisiuni de finanțare la control operațional pe teren. În același timp, o astfel de infrastructură ar putea amplifica disputele diplomatice privind legitimitatea inițiativei și raportarea ei la mecanismele ONU și la legislațiile locale. [...]