Știri
Știri din categoria Apărare
UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro, iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax. Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro.
Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE. Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți.
„Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE.
Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro.
SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030”, prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina.
Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European.
Recomandate
Industria națională de apărare cere definirea și implementarea unui proiect de relansare , potrivit AGERPRES , inițiativă pe care Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) o leagă de noile realități de securitate din regiune și de nevoia de a crește capacitățile de producție din România. Anunțul a fost făcut luni, la București, în cadrul evenimentului „NATO Day 2026”, organizat de OPIA, în prezența reprezentanților autorităților, ai corpului diplomatic și ai companiilor din domeniu. „România are astăzi nu doar nevoie, ci și responsabilitatea urgentă de a-și reconstrui industria de apărare ca pilon strategic al securității naționale și al economiei. În contextul conflictelor globale, devine clar că nu mai putem depinde doar de alții pentru securitate, ci trebuie să ne consolidăm propriile capabilități. Vorbim despre un proiect de țară care presupune viziune, investiții și parteneriate solide. În cadrul NATO, nu mai este suficient să fim doar consumatori de securitate, ci trebuie să devenim și furnizori de capabilități”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA. Proiectul propus de industrie vizează repornirea și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea producției locale de echipamente militare, atragerea de investiții și parteneriate strategice, precum și integrarea companiilor românești în lanțurile de producție ale NATO și ale Uniunii Europene. Inițiativa include și stimularea cercetării și inovării, plus formarea unei forțe de muncă specializate pentru susținerea dezvoltării pe termen lung. În dezbateri, participanții au discutat și despre consolidarea industriei prin creșterea exporturilor, atragerea de investiții și dezvoltarea de parteneriate internaționale, alături de integrarea firmelor românești în lanțurile europene de producție. Oficialii prezenți au insistat asupra unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat, inclusiv prin misiuni economice externe, participare extinsă la târguri internaționale și valorificarea programelor europene. Un punct sensibil semnalat de companii a fost accesul la finanțare și eliminarea blocajelor sistemice, în special în relația cu sistemul bancar, pe fondul dificultăților legate de servicii bancare de bază, predictibilitatea finanțărilor și cerințele de conformitate. În acest context, participanții au convenit asupra nevoii unui cadru legislativ și financiar adaptat specificului industriei de apărare, astfel încât investițiile să poată fi susținute eficient și cu impact economic la nivel național. OPIA arată că relansarea industriei de apărare ar trebui tratată ca prioritate strategică națională, în linie cu angajamentele României în NATO și UE, dar și ca oportunitate de dezvoltare economică prin locuri de muncă și consolidarea unui sector industrial competitiv regional. Organizația reunește peste 80 de companii din domeniu, între care Compania Națională ROMARM și cele 15 filiale, Lunox, TOP Metrology, Șantierul Naval Mangalia, Compa Sibiu, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]
Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România , potrivit G4Media , care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor. Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor. „În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters. Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România. Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
România își consolidează rolul în misiunea UE din Bosnia, urmând să preia șefia statului major EUFOR din mai 2026 , într-un moment în care stabilitatea Balcanilor de Vest rămâne un interes strategic direct pentru București, potrivit stirileprotv.ro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat vineri o vizită de lucru la Sarajevo și la militarii români dislocați în Camp Butmir, în contextul participării României la operația EUFOR Althea. Delegația a avut o întrevedere oficială cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, la care a participat și ambasadorul României la Sarajevo, Anton Păcurețu. Miza: stabilitate regională și influență operațională pentru România Discuțiile au vizat evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul operației EUFOR Althea în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea regiunii este un interes strategic pentru România și a indicat o țintă politică: înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică ce ar putea accelera integrarea Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezenţa militară să fie înlocuită de o soluţie politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei şi Herţegovinei”, a afirmat Radu Miruţă. Comandantul EUFOR a evidențiat, la rândul său, profesionalismul militarilor români și contribuția lor la îndeplinirea mandatului misiunii. Ce înseamnă pentru Armată: experiență și interoperabilitate În întâlnirea cu contingentul românesc din Camp Butmir au fost discutate condițiile de desfășurare a misiunii, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Șeful Statului Major al Apărării a pus accent pe valoarea experienței operaționale din astfel de misiuni, atât pentru interoperabilitatea cu forțele aliate (capacitatea de a opera împreună), cât și pentru dezvoltarea capabilităților Armatei României. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor optime pentru personalul dislocat rămâne o prioritate și a mulțumit militarilor pentru modul în care își îndeplinesc misiunile. Coordonare NATO–UE și semnalul din mai 2026 Delegația română a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, cu discuții despre coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Vizita s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă ridicată în memoria slt.(p.m.) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Operația EUFOR Althea funcționează din 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, ca principal instrument al UE pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. România este menționată ca unul dintre principalii contributori, iar preluarea funcției de șef de stat major al EUFOR Althea din mai 2026 este prezentată de MApN drept un semnal al încrederii partenerilor internaționali și al profilului României de furnizor de securitate în regiune. [...]
Xi Jinping le-a cerut comandanților chinezi să renunțe la „aerele de superioritate” , potrivit agerpres.ro , pe fondul unei perioade marcate de demiteri și anchete disciplinare în vârful conducerii militare a Chinei. Informația este transmisă de AGERPRES pe baza unei relatări EFE, după ce Xi a făcut declarațiile la ceremonia de deschidere a unei sesiuni de instruire pentru ofițerii superiori, organizată miercuri la Universitatea Națională de Apărare din Beijing. Xi Jinping conduce și Comisia Militară Centrală (CMC), organismul care coordonează Armata Populară de Eliberare (PLA), adică forțele armate ale Chinei, ceea ce dă greutate politică directă mesajului său către eșalonul de comandă. Discursul, preluat de agenția chineză Xinhua, a pus accent pe disciplină politică și conduită personală, inclusiv pe participarea la activitățile interne ale Partidului Comunist Chinez (PCC) și pe raportarea fără cosmetizări a problemelor. „A fi membru al PCC și al armatei înseamnă a avea o credință fermă în marxism și loialitate față de Partid”, a spus Xi, cerând liderilor militari să „conducă prin exemplu, să participe cu seriozitate la activitățile politice interne ale Partidului și să spună adevărul”. În același registru, Xi a criticat comportamentele motivate de interese personale și corupție, pe care le-a descris drept incompatibile cu „natura și scopul” PCC, insistând că „toți trebuie să fie egali” în fața legii, fără „cazuri speciale” sau excepții în aplicarea ei. Contextul invocat de AGERPRES include „câteva luni” de demiteri și anchete disciplinare care au vizat oficiali militari de rang înalt, între care foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe, doi foști vicepreședinți ai CMC, Zhang Youxia și He Weidong, precum și responsabili din Forța de Rachete a PLA și din Statul Major Interarme. Mesajul vine și după anunțul din martie privind o creștere de 7% a bugetului de apărare al Chinei pentru 2026, sub ritmul de 7,2% consemnat în fiecare dintre cei trei ani anteriori, un detaliu care indică o atenție sporită la control intern și la eficiența cheltuielilor într-un moment de reașezare la vârf. [...]
Războiul din Iran a accelerat ieșirile din armata SUA , iar semnalele vin din creșterea bruscă a cererilor de consiliere pentru părăsirea serviciului și din dificultăți tot mai mari de retenție, potrivit NPR , care a discutat cu militari și organizații ce oferă asistență juridică și de carieră. În centrul articolului este linia de „ieșire” din sistem: GI Rights Hotline, operată cu sprijinul Center on Conscience and War, unde consilierii spun că au fost contactați de militari care caută opțiuni de separare, inclusiv statutul de „obiector de conștiință” (procedură rară și intruzivă prin care un militar invocă opoziția morală față de război). În martie, organizația a preluat peste 80 de clienți noi — aproape dublu față de câți ia, în medie, într-un an, iar într-o singură zi a avut 12 clienți noi. Deși aceste volume sunt mici raportat la cei peste 1,3 milioane de militari înrolați, NPR notează că ele sunt tratate de foști oficiali și observatori ca indicatori timpurii ai unei probleme mai mari: scăderea moralului și fisuri în capacitatea armatei de a păstra personalul cu experiență. Publicația precizează că nu există date „la zi” care să cuantifice fenomenul la nivelul întregii armate, iar efectele în statisticile oficiale pot apărea cu întârziere, de luni sau chiar ani. Retenția, sub presiune, în pofida revenirii recrutării Contextul complică mesajul: recrutarea a început să-și revină în 2024, iar Pentagonul a transmis în decembrie că toate cele cinci ramuri ale armatei și-au atins țintele de recrutare. Totuși, pentru funcționarea forțelor armate, retenția contează separat, pentru că păstrează „memoria instituțională” și competențele, iar un consilier de carieră din Armată (care a vorbit sub protecția anonimatului) descrie situația în termeni duri: retenția „se prăbușește rapid”, pe fondul schimbărilor de climă și cultură din interior. Potrivit relatărilor culese de NPR, militarii aleg mai des: pensionarea anticipată; neprelungirea contractelor la termen; separarea medicală; ruperea contractelor, în pofida consecințelor. Factorul „Iran” și șocul moral invocat de militari Un element recurent în discuțiile cu cei care cer consiliere este bombardarea unei școli de fete în Iran în prima zi a războiului, incident soldat cu cel puțin 165 de civili uciși, mulți dintre ei copii. NPR menționează că o evaluare preliminară a stabilit că SUA au fost responsabile, potrivit unui oficial american care nu era autorizat să vorbească public, și amintește că școala ar fi fost anterior parte a unei baze navale a Gărzilor Revoluționare și ar fi putut apărea pe liste de ținte învechite. Separat, un membru al Ohio Air National Guard a spus că a apelat linia de asistență imediat după debutul războiului, iar moartea a șase militari americani într-un accident de realimentare în Irak, pe 12 martie (trei din baza sa), i-a accelerat decizia de a căuta ieșirea din sistem, inclusiv prin aplicarea la joburi în afara armatei, deși mai avea peste doi ani de contract. Dispută instituțională: administrația neagă problema În timp ce interlocutorii NPR descriu o deteriorare a moralului, Pentagonul respinge ideea unei crize de retenție. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis prin e-mail că „nu există preocupări privind retenția” în anul fiscal 2026 și că orice sugestie contrară este „complet falsă”. Casa Albă, printr-un mesaj atribuit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, a invocat nivelul ridicat al recrutării și a susținut că președintele Trump a „restabilit” pregătirea și orientarea către „luptători”. În paralel, NPR descrie nemulțumiri legate de folosirea armatei în contexte politizate și de schimbări interne, inclusiv desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și o restructurare la vârful Pentagonului, asociată cu demiteri de generali și amirali. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva operațională, miza este dacă semnalele din „sistemul de ieșire” (consiliere, programe de tranziție, cereri de separare) se vor transforma într-un val măsurabil de plecări care să afecteze unitățile cu personal experimentat. NPR notează că războiul din Iran s-a extins în regiune și a ucis „mai mult de o duzină” de militari americani, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul celor care se gândesc la următorul pas și la riscurile unei escaladări. [...]
