Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/UE aprobă primele investiții de 38...

UE aprobă primele investiții de 38 miliarde euro prin programul SAFE - România inclusă în pachetul inițial de finanțare

Soldați echipați pentru exerciții militare în teren accidentat.

UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro, iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax. Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro.

Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE. Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți.

„Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE.

Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro.

SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030”, prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina.

Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European.

Recomandate

Articole pe același subiect

Oficial european discutând despre fondurile SAFE și producția locală în România.
Apărare03 feb. 2026

Fondurile SAFE pentru România merg în mare parte către Franța și Germania - presiune pe offset și producție locală

O mare parte din fondurile SAFE alocate României riscă să ajungă la companii din Franța și Germania , în condițiile în care industria locală nu poate produce, deocamdată, o parte semnificativă din echipamentele vizate, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: banii europeni pentru înzestrare pot finanța în principal capacități industriale din Vest, dacă România nu impune în contracte producție și transfer de capabilități în țară. Guvernul a publicat o listă de achiziții militare pentru Ministerul Apărării Naționale, în valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore. Lista acoperă de la platforme terestre și aeriene până la apărare antiaeriană, radare, nave și muniție, iar intenția declarată este ca achizițiile să fie făcute prin licitații transparente, inclusiv în comun cu alte state membre UE. În practică, criteriile de „origine europeană” (UE/Spațiul Economic European/Ucraina) și nivelul actual al industriei românești de apărare fac probabil ca o parte consistentă din contracte să fie câștigate de furnizori mari din Germania și Franța. Autoritățile române au transmis însă că vor să lege o parte din programe de producția în țară, pentru a susține relansarea industriei locale. Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) afirmă, într-un comunicat citat de Adevărul, că „cele mai consistente programe ale României” ar urma să aibă o condiție de producție în țară de minimum 50%, iar în unele cazuri chiar 100%, din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unor procese critice. CSAT nu a detaliat însă la ce programe se referă și nici nu este clar în ce măsură furnizorii externi vor accepta localizarea producției în România. Calendarul indicat în articol sugerează că urmează o perioadă de negociere până în luna mai, când ar urma să fie semnate contractele, iar „mare parte din bani” ar urma să fie primiți în intervalul 2027–2030. Într-un context european de creștere a cererii de armament, alimentat de războiul din Ucraina și de programe de achiziții derulate simultan de mai multe state, România ar putea avea o putere de negociere mai redusă, tocmai când încearcă să obțină producție locală și transfer de tehnologie. În discuția cu Adevărul, Aurel Cazacu (fost director Romarm și antreprenor în industria de apărare) descrie ce ar trebui să conțină contractele pentru ca o parte mai mare din valoare să rămână în România, inclusiv prin obligații de instruire, mentenanță și „offset” (compensații industriale, adică producție locală și transfer de capabilități în schimbul achiziției). În logica sa, fără astfel de clauze, banii SAFE se vor transforma în importuri, iar efectul asupra industriei românești va fi limitat. Elementele pe care Cazacu spune că România ar trebui să le ceară explicit în contracte, pentru a reduce scurgerea fondurilor către companii străine, includ: capitole de instruire pentru personalul operațional și tehnic (utilizare și întreținere); producție locală de piese de schimb, pentru a evita dependența de livrări externe în criză; clauze de offset care să ducă, în timp, la producție în România (inclusiv asamblare și fabricarea de componente); producția de muniție în România pentru echipamentele cumpărate prin SAFE, inclusiv dezvoltarea lanțului de aprovizionare (pulberi, materiale pentru tuburi etc.); dreptul de a produce și exporta după finalizarea contractului de furnizare, pentru a transforma achiziția într-o capabilitate industrială. În esență, discuția despre SAFE nu mai este doar una de înzestrare militară, ci și de politică industrială: dacă România nu reușește să lege contractele de producție și mentenanță locală, fondurile europene vor alimenta în principal fabrici și lanțuri de furnizori din Franța și Germania, iar industria autohtonă va rămâne, în mare parte, la rolul de beneficiar indirect. În perioada următoare, negocierile până la semnarea contractelor vor clarifica ce procent din valoarea programelor va fi efectiv „întors” în economie prin producție în România. [...]

Radu Miruță și ministrul ucrainean al Apărării discutând despre cooperarea militară.
Apărare11 feb. 2026

Radu Miruță s-a întâlnit cu ministrul ucrainean al Apărării - România consideră sprijinul pentru Ucraina o investiție în securitatea Europei

Miniștrii Apărării din România și Ucraina au discutat la Bruxelles sprijinul militar și cooperarea industrială , potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , s-a întâlnit miercuri, în capitala Belgiei, cu omologul ucrainean, Mihailo Fedorov , în marja discuțiilor europene pe teme de securitate. Conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, întrevederea a vizat evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și coordonarea eforturilor în contextul agresiunii Rusiei. În acest cadru, partea română a reafirmat continuarea sprijinului prin programe bilaterale de instruire și prin participarea la inițiative internaționale. MApN arată că discuția de la Bruxelles a inclus și componenta economică și tehnologică a apărării, prin referiri la oportunități comune în industria de apărare și cooperarea tehnologică. În comunicat sunt menționate inițiative precum SAFE și BraveTech EU, prezentate ca instrumente la nivel european pentru valorificarea proiectelor comune. Partea ucraineană a apreciat, potrivit aceleiași surse, donarea de către România a unui sistem PATRIOT și contribuția financiară la mecanismul NATO „Prioritised Ukraine's Requirements List (PURL)”, listă de priorități care ghidează nevoile de capabilități ale Ucrainei. Oficialii au discutat și despre sprijinul pe termen mediu și lung în formate multinaționale, creșterea interoperabilității (capacitatea forțelor de a opera împreună) și consolidarea arhitecturii regionale de securitate. În declarația citată de MApN, Radu Miruță a spus că sprijinul pentru Ucraina este „o investiție directă în securitatea Europei și a NATO ” și că România va continua să contribuie la eforturile comune de apărare și descurajare prin instruire, participare la misiuni internaționale și implicare în inițiative multinaționale. Ministerul mai precizează că întâlnirea de la Bruxelles a reconfirmat nivelul dialogului bilateral și angajamentul pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, cu miză pentru stabilitatea euroatlantică și securitatea regională. [...]

Reprezentanți militari în uniformă, pregătiți pentru o ceremonie oficială.
Apărare11 feb. 2026

Centrele militare județene trec la MApN din 2027 – anunțul lui Bolojan la reuniunea consiliilor județene

Centrele militare județene ar urma să treacă în administrarea exclusivă a Ministerului Apărării Naționale începând cu 1 ianuarie 2027 , a anunțat premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții consiliilor județene, relatează AGERPRES . Decizia vizează transferul acestor centre din subordinea consiliilor județene , care le finanțează în prezent cu aproximativ 37 de milioane de lei anual. Premierul a precizat că modificarea va fi inclusă în viitoarea lege a administrației și va intra în vigoare de la începutul anului viitor. „Înțelegerea cu Ministerul Apărării este ca acest transfer să fie prevăzut în legea legată de administrație, dar aplicarea să înceapă de la 1 ianuarie 2027”, a declarat Bolojan . Obstacole și clarificări necesare Premierul a explicat că, deși MApN este de acord cu preluarea acestor centre, există două condiții esențiale care trebuie rezolvate înainte: Obținerea avizului CSAT , o procedură complicată, dar necesară în contextul unei structuri cu rol militar. Situația juridică a spațiilor în care funcționează centrele – unele clădiri sunt deținute de consiliile județene, altele sunt închiriate. Ministerul dorește garanții că aceste spații vor putea fi utilizate în continuare fără riscul evacuării rapide. „Trebuie clarificate aspectele legate de contractele de închiriere, astfel încât MApN să aibă siguranța continuității”, a subliniat Bolojan. Transferul centrelor militare vine în contextul unui efort mai amplu de reorganizare administrativă și de eficientizare a structurilor locale și centrale, în condițiile în care apărarea și gestionarea rezervelor umane pentru sistemul militar devin priorități strategice în actualul climat regional. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.
Apărare10 feb. 2026

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina , potrivit Reuters . Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence , într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei. Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel . Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027. Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme. Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă. Elemente-cheie ale achiziției anunțate: valoarea contractelor: 536 milioane de euro; companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania); tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare; durată contracte: 7 ani; primele livrări: începutul anului 2027; unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania. Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est. [...]

Rețea de rezerviști civili polonezi în timpul antrenamentului militar.
Apărare09 feb. 2026

Polonia creează un corp de rezerviști civili - pas spre ținta de 500.000 de soldați

Polonia va crea un nou corp de rezerviști civili cu disponibilitate ridicată , pentru a putea mobiliza în caz de război un total de 500.000 de militari, care citează EFE. Anunțul a fost făcut luni, la Varșovia, de ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz . Acesta a explicat că noul corp va fi format din voluntari antrenați permanent, plătiți atât pentru zilele de instrucție, cât și pentru faptul că rămân în disponibilitate și pot fi chemați oricând sub drapel, relatează Agerpres . Rezerviștii vor avea instruire continuă, cu minimum opt zile pe an, și acces la cursuri în domenii precum securitatea cibernetică, medicina și comunicațiile. În paralel, autoritățile vor crea școli de cadeți, unde persoane fără experiență militară vor putea ajunge la gradul de sublocotenent în rezervă printr-un program de formare de trei ani. Civilii înscriși vor putea alege perioada antrenamentelor și unitatea militară în care vor să servească, iar companiile la care lucrează vor fi compensate de stat. Ministrul a încadrat măsurile în programul „În alertă”, destinat civililor între 18 și 60 de ani, cu instruire punctuală în medicină, supraviețuire, tir și autoapărare. Potrivit lui Kosiniak-Kamysz, dintre cei 18.000 de polonezi înscriși în 2025, 16.000 au absolvit cursurile. În același context, președintele Poloniei, Karol Nawrocki , declara în august 2025 că atingerea pragului de 500.000 de soldați este „urgentă pentru securitatea țării” și cerea alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Separat, Polonia intenționează să profesionalizeze 200.000 de rezerviști până în 2039, inclusiv prin noul corp de rezervă cu grad ridicat de disponibilitate. [...]