Știri
Știri din categoria Apărare
Administrația SUA analizează trimiterea unor forțe speciale în Iran pentru a securiza stocul de uraniu îmbogățit, material care, potrivit estimărilor specialiștilor, ar putea fi suficient pentru producerea a până la 11 bombe nucleare dacă ar fi adus la nivelul maxim de puritate. Informația apare în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și este relatată de Antena 3 CNN, care citează date publicate de publicația americană Axios.
Potrivit surselor citate, Statele Unite și Israelul au discutat posibilitatea unei operațiuni speciale pentru capturarea sau securizarea uraniului puternic îmbogățit al Iranului, estimat la aproximativ 450 de kilograme. Materialul este îmbogățit la circa 60%, însă experții afirmă că ar putea fi adus la nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară în doar câteva săptămâni.
Planul analizat ar presupune desfășurarea unui contingent limitat de trupe americane și israeliene pe teritoriul iranian, pentru a ajunge în instalații nucleare subterane puternic fortificate. Potrivit scenariului discutat în cercurile militare, o astfel de misiune ar putea avea loc doar după ce capacitatea militară a Iranului de a riposta ar fi semnificativ redusă.
Președintele american Donald Trump a declarat că o intervenție la sol nu este exclusă, dar ar avea loc doar în anumite condiții.
„La un moment dat, poate o vom face. Nu am încercat. Nu am face-o acum. Poate o vom face mai târziu”, a afirmat liderul de la Casa Albă.
Potrivit oficialilor americani și israelieni, cea mai mare parte a stocului de material fisionabil se află în tuneluri subterane ale instalației nucleare de la Isfahan, iar restul este distribuit între siturile nucleare Fordow și Natanz.
Aceste facilități au fost vizate de bombardamente în trecut, inclusiv în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. În actuala escaladare militară, loviturile aeriene asupra unor instalații au avut și rolul de a bloca accesul sau mutarea materialelor nucleare.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a sugerat recent că uraniul iranian ar trebui recuperat direct de la sursă.
„Oamenii vor trebui să meargă în Iran și să îl ia de acolo”, a declarat acesta în Congres, fără a preciza cine ar urma să execute o asemenea operațiune.
În paralel, surse citate de Axios susțin că au existat discuții și despre confiscarea insulei Kharg, principalul terminal petrolier al Iranului, responsabil pentru aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării.
Decizia finală privind o operațiune militară nu a fost anunțată, însă administrația americană afirmă că „toate opțiunile rămân pe masă” în încercarea de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară.
Recomandate
Iranul ar urma să primească în câteva săptămâni până la 400 de lansatoare antiaeriene portabile din China , într-o achiziție de 60–70 de milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), care i-ar întări rapid apărarea la joasă altitudine după loviturile SUA și Israel, potrivit HotNews , care citează Reuters . Contractul vizează 300–400 de sisteme MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană), inclusiv rachete chinezești QW-12 și FN-16, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acordul. Acordul ar fi fost semnat cu Zhongqing Baoshang International Investment , companie cu sediul în Hong Kong, descrisă de surse drept intermediar între partea iraniană și furnizorul chinez. De ce contează: un „strat” mobil de apărare, greu de neutralizat Miza operațională este creșterea rapidă a capacității Iranului de a lovi ținte aeriene care zboară la altitudini joase – aeronave, elicoptere și drone – cu sisteme ușor de dispersat și relocat. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, sursa notează că luptele au scos la iveală limitele Iranului în protejarea obiectivelor militare și a infrastructurii strategice, mai ales în fața aeronavelor avansate și a munițiilor ghidate cu precizie. În material se arată că astfel de sisteme au fost folosite cu succes și de Ucraina în primele faze ale invaziei ruse, pentru a doborî avioane militare care zburau la altitudini joase și medii. Ce sisteme sunt vizate și ce pot face QW-12 și FN-16 sunt descrise ca sisteme sol-aer portabile, lansate de pe umăr și ghidate în infraroșu, destinate angajării țintelor la joasă altitudine. Experți citați în articol susțin că, deși QW-12 ar fi mai puțin performant decât variante mai noi (QW-18 și QW-19), poate oferi în continuare protecție eficientă pe rază scurtă, în special împotriva dronelor și a altor ținte care zboară jos. O sursă europeană din domeniul securității a declarat că autoritățile din țara sa sunt la curent cu mai multe contracte aflate în discuție privind posibila vânzare către Iran a unor sisteme din seria QW, inclusiv QW-12, QW-18 și QW-19. Livrare: rută aeriană, apoi tranzit prin Pakistan; detaliile pot fi schimbate Potrivit unui plan convenit, livrările ar urma să fie făcute inițial pe cale aeriană din Urumqi (vestul Chinei), apoi să tranziteze Pakistanul către Iran. Sursele au avertizat însă că, deși acordul ar fi fost semnat, calendarul, cantitățile și alte elemente de implementare pot suferi modificări. Două surse din serviciile occidentale de informații și un oficial iranian au mai spus că Teheranul a analizat și rute terestre, pentru transport mai discret al echipamentelor militare și al componentelor cu dublă utilizare, pentru a reduce riscul de perturbare a livrărilor. Reacții: Beijingul neagă, Trump spune că ar fi „surprinzător” Ministerul chinez de Externe a respins informațiile: „Relatările respective sunt complet nefondate. China a jucat în mod constant un rol în promovarea păcii și încheierea conflictului.” Întrebat separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Jiang Bin, a spus că „nu este familiarizat cu situația respectivă”. La Washington, președintele american Donald Trump a declarat că ar fi surprinzător ca Iranul să primească astfel de echipamente din China, invocând asigurări pe care spune că le-a primit de la Xi Jinping că Beijingul nu se va implica în război de partea Iranului. Reuters a relatat anterior și despre negocieri pentru un posibil acord separat privind rachete de croazieră antinavă; agenția precizează că nu a putut stabili dacă acel acord a fost finalizat. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție , iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul . Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context. Ce schimbă Hadid 110 din perspectiva apărării antiaeriene Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare. Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol. Cum ar încerca să „păcălească” radarele Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design: fuselaj cu design continuu, fără îmbinări vizibile; admisie de aer în formă de „S”, care ar ascunde paletele motorului (un element cu reflexie radar puternică); acoperire cu materiale care ar absorbi radiațiile radar. Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene. Datele de performanță invocate de Teheran Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea: focos de aproximativ 30 kg; rază de acțiune de circa 350 km; autonomie de aproximativ o oră. Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă. Contextul politic și miza negocierilor Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern. În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate. Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat: Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”. El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite. De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state. Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul . [...]
Armata SUA ia în calcul restricționarea telefoanelor personale ale militarilor din Orientul Mijlociu , pe fondul temerilor că imagini și postări distribuite online pot oferi Iranului indicii utile pentru a ținti bazele americane, potrivit Agerpres , care citează informații Reuters. Măsura ar reprezenta o schimbare operațională cu impact direct asupra modului în care mii de militari își mențin legătura cu familiile, în condițiile în care telefoanele sunt folosite frecvent pentru mesaje periodice „de siguranță”. De ce vrea armata să limiteze telefoanele: riscul „informațiilor din surse deschise” Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA , a avertizat într-o scrisoare din 28 iulie că Iranul poate evalua „aproape în timp real” efectele atacurilor, urmărind știri și postări online care includ „reacții, fotografii și imagini de pe telefoanele mobile ale trupelor”. „Costul direct și inevitabil al acestor informații open-source ar putea fi măsurat în viețile militarilor americani și ale civililor din țările vizate din Golf”, a scris Cooper. În mesaj, Cooper le cere militarilor să își intensifice atenția asupra securității operaționale, fără să indice pași concreți. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Timothy Hawkins, a descris mesajul drept „o reamintire generală” privind importanța securității operaționale. Ce se știe despre o posibilă confiscare: Iordania, „în următoarele zile”, dar fără certitudine la nivel regional În Iordania, țintă frecventă a atacurilor iraniene, două surse familiarizate cu situația au declarat pentru Reuters că unor soldați li s-a spus că telefoanele vor fi confiscate în următoarele zile. O a treia sursă a spus că decizia este luată în considerare în regiune, invocând preocupări de securitate operațională, dar nu a prezentat confiscarea ca sigură. Contextul invocat include un videoclip postat online luna aceasta, în care un militar a filmat cum soldații se adăpostesc în timpul unui atac iranian asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, pe 17 iulie. Cooper face referire la înregistrare și afirmă că ar fi fost realizată cu ochelari inteligenți Meta cu cameră integrată. Impactul asupra personalului și familiilor: anxietate și comunicare limitată Oficialii americani spun că regulile privind utilizarea telefoanelor mobile pot varia mult în armată: uneori dispozitivele trebuie încuiate, iar în misiuni foarte sensibile pot fi interzise complet (de exemplu, la forțele de operațiuni speciale). Totuși, posibila confiscare a alimentat anxietatea unor familii, deja tensionate de declarațiile Iranului privind atacuri mortale asupra bazelor din Orientul Mijlociu, potrivit a două surse citate. În paralel, oficialii americani avertizează de ani de zile că anumite aplicații – inclusiv cele de fitness – pot fi exploatate de adversari prin datele de localizare. Reuters a relatat în luna mai că date de localizare disponibile comercial, colectate de pe smartphone-uri sau alte dispozitive, au fost folosite pentru a viza sau supraveghea forțele americane. Contextul conflictului și presiunea politică pentru informații În conflictul cu Iranul, început pe 28 februarie, au murit 18 soldați americani, iar peste 600 au fost răniți, potrivit datelor citate. În Congres, democrații au cerut mai multe informații despre război, inclusiv detalii despre daune la infrastructura bazelor (turnuri radar, cazărmi, hangare) și publicarea unei anchete a armatei SUA privind un probabil atac american asupra unei școli de fete din Iran, despre care Reuters a relatat prima dată în 28 februarie. Pentru Pentagon, controlul informațiilor rămâne o prioritate operațională: Cooper avertizează că detaliile publice despre atacuri pot facilita lovituri ulterioare, iar „dezvăluirile publice detaliate” pot deveni un semnal pentru un „val secundar” de atacuri. [...]
O nouă alertă RO-Alert în Tulcea arată presiunea operațională constantă asupra sistemului de supraveghere și a mecanismelor de avertizare , după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să intre în spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Ținta a fost identificată duminică, 2 august, în jurul orei 09.30, de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Imediat după detectare, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) , care a dispus măsurile de alertare a populației din județul Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul acestei dimineți, 2 august, în jurul orei 09.30, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.” Ce s-a întâmplat după alertă MApN precizează că, la scurt timp după emiterea alertei, ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar și că aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 09.52, după ce autoritățile au constatat că nu mai există pericol pentru teritoriul României. Context: alerte repetate în zona de graniță În ultimele luni, județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de alerte aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale anterioare despre emiterea alertei și despre alertele aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia . [...]
Polonia a ridicat de la sol două F-16 după detectarea unui avion rusesc de recunoaștere, într-un context de intensificare a zborurilor militare rusești în zona Mării Baltice , potrivit Antena 3 . Incidentul indică o presiune operațională mai mare pe misiunile de poliție aeriană și pe capacitatea de reacție rapidă a Varșoviei. Aeronava identificată este un Il-20 , descrisă ca avion de spionaj/recunoaștere, detectată la 40 de kilometri nord de stațiunea de coastă Kołobrzeg. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că avionul zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și cu transponderul oprit (echipament care transmite date de identificare și poziție), dar că nu a intrat în spațiul aerian polonez. Presiune operațională: mai multe interceptări, reacție repetată Guvernul de la Varșovia susține că zborurile de recunoaștere rusești în largul coastei poloneze „s-au intensificat recent”. În acest context, la mijlocul lunii iulie, forțele aeriene poloneze au interceptat avioane de luptă rusești trei zile la rând, iar piloții au stabilit contact vizual cu echipajele și le-au semnalizat să părăsească zona. Context de securitate: incidentul vine după prăbușirea unei rachete CH-101 Episodul are loc la o zi după ce autoritățile poloneze au confirmat că racheta prăbușită pe un câmp lângă satul Tarnawa Kolonia, la sud de orașul Lublin și la 90 de kilometri de granița cu Ucraina, era o rachetă de croazieră rusească CH-101, descrisă ca fiind capabilă să transporte un focos nuclear. Racheta a explodat la impact, iar autoritățile au precizat că nu au existat răniți. [...]
