Știri
Știri din categoria Apărare
Administrația SUA analizează trimiterea unor forțe speciale în Iran pentru a securiza stocul de uraniu îmbogățit, material care, potrivit estimărilor specialiștilor, ar putea fi suficient pentru producerea a până la 11 bombe nucleare dacă ar fi adus la nivelul maxim de puritate. Informația apare în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și este relatată de Antena 3 CNN, care citează date publicate de publicația americană Axios.
Potrivit surselor citate, Statele Unite și Israelul au discutat posibilitatea unei operațiuni speciale pentru capturarea sau securizarea uraniului puternic îmbogățit al Iranului, estimat la aproximativ 450 de kilograme. Materialul este îmbogățit la circa 60%, însă experții afirmă că ar putea fi adus la nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară în doar câteva săptămâni.
Planul analizat ar presupune desfășurarea unui contingent limitat de trupe americane și israeliene pe teritoriul iranian, pentru a ajunge în instalații nucleare subterane puternic fortificate. Potrivit scenariului discutat în cercurile militare, o astfel de misiune ar putea avea loc doar după ce capacitatea militară a Iranului de a riposta ar fi semnificativ redusă.
Președintele american Donald Trump a declarat că o intervenție la sol nu este exclusă, dar ar avea loc doar în anumite condiții.
„La un moment dat, poate o vom face. Nu am încercat. Nu am face-o acum. Poate o vom face mai târziu”, a afirmat liderul de la Casa Albă.
Potrivit oficialilor americani și israelieni, cea mai mare parte a stocului de material fisionabil se află în tuneluri subterane ale instalației nucleare de la Isfahan, iar restul este distribuit între siturile nucleare Fordow și Natanz.
Aceste facilități au fost vizate de bombardamente în trecut, inclusiv în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. În actuala escaladare militară, loviturile aeriene asupra unor instalații au avut și rolul de a bloca accesul sau mutarea materialelor nucleare.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a sugerat recent că uraniul iranian ar trebui recuperat direct de la sursă.
„Oamenii vor trebui să meargă în Iran și să îl ia de acolo”, a declarat acesta în Congres, fără a preciza cine ar urma să execute o asemenea operațiune.
În paralel, surse citate de Axios susțin că au existat discuții și despre confiscarea insulei Kharg, principalul terminal petrolier al Iranului, responsabil pentru aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării.
Decizia finală privind o operațiune militară nu a fost anunțată, însă administrația americană afirmă că „toate opțiunile rămân pe masă” în încercarea de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară.
Recomandate
Războiul cu Iran a creat „goluri strategice” în stocurile de muniție ale SUA , după ce costurile operațiunilor și consumul de armament au depășit capacitatea de reaprovizionare, potrivit unui raport al inspectoratului general al Pentagonului citat de Focus . Raportul, transmis obligatoriu Congresului SUA și publicat luni (ora locală), arată că între 28 februarie și 30 iunie costurile operațiunilor au ajuns la 33,4 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), din care 22,3 miliarde dolari (aprox. 100 miliarde lei) au fost doar pentru muniția consumată. Documentul vorbește despre „lipsuri strategice de stoc” și „blocaje la nivelul industriei” în aprovizionarea cu muniție. Presiune operațională: pierderi în flota aeriană și drone Pe lângă problema muniției, raportul inventariază și pierderi ale flotei aeriene americane, inclusiv: patru avioane de luptă F-15 distruse; un avion F-35 avariat; șapte avioane cisternă KC-135 avariate; până la 30 de drone MQ-9 Reaper distruse. Contradicție cu mesajul politic: „stocuri practic nelimitate” În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a respins în mod repetat îngrijorările legate de o posibilă criză de muniție și a vorbit recent despre stocuri „practic nelimitate”. Tot luni, el a scris pe rețeaua sa Truth Social că SUA ar produce „mai multe arme rafinate” decât oricând în istorie, notează publicația. Costuri încă neincluse: pagube pe baze militare din regiune Raportul mai menționează că atacuri iraniene au avariat sau distrus „sute de clădiri și structuri” pe baze militare americane din regiune. Aceste pagube nu au fost incluse în calculul costurilor războiului, deoarece nu este clar dacă toate bazele vor fi reconstruite și cine ar urma să plătească. [...]
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
Lansarea contraofensivei „Vivaldi ” în Donețk poate forța Rusia să-și reconfigureze logistica și apărarea locală , într-un moment în care Moscova urmărește să accelereze cucerirea regiunii, potrivit Digi24 . Operațiunea este condusă de Corpul 3 de Armată ucrainean, iar comandantul său, generalul de brigadă Andriy Bilețki, spune că detaliile sunt ținute sub „strictă confidențialitate informațională”. Bilețki afirmă că ofensiva urmărește să respingă trupele ruse și să contracareze „tacticile de infiltrare” folosite de Rusia pentru a pătrunde în adâncimea dispozitivului ucrainean. Generalul susține că, prin misiuni de „căutare și lovire”, ucrainenii au eliminat focare de infiltrare din jurul localităților Novoselivka, Yarova, Koroviahyi Yar și Oleksandrivka și că localitatea Serednie ar fi fost „eliberată de sub ocupație” și se află acum sub control ucrainean. „Într-adevăr, Corpul 3 de Armată a lansat o operațiune ofensivă în acest sector, cu numele de cod «Vivaldi». Deocamdată, vă rog să rețineți acest nume. Operațiunea se desfășoară în condiții de strictă confidențialitate informațională.” Miza operațională: lovirea infiltrării și presiune pe aprovizionarea rusă Un obiectiv cheie indicat de Bilețki este întreruperea liniilor de aprovizionare rusești. El susține că lovituri ale unităților de sisteme fără pilot (drone) ale corpului au forțat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți în regiunea Voronej din Rusia, dincolo de granița cu Ucraina. În același timp, generalul afirmă că operațiunea a „lovit puternic” eficacitatea de luptă a Armatelor 20 și 25 de Arme Combinate ale Rusiei, prezentate ca ținte principale în acest sector. Pierderi și câștiguri teritoriale: revendicări neconfirmate și estimări OSINT Bilețki susține că, în prima fază, Rusia ar fi suferit pierderi semnificative, inclusiv 1.500 de soldați, 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate și sisteme de artilerie. Tot el afirmă că forțele ucrainene ar fi „curățat” aproximativ 75 km² de infiltrați ruși și ar fi eliberat peste 10 km de teritoriu. Publicația notează însă că aceste afirmații de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. În paralel, apar evaluări din surse deschise (OSINT – informații din surse publice, precum imagini satelitare și postări geolocalizate) care indică pierderi teritoriale ruse mai mari în zona Lyman: unii analiști estimează că Rusia ar fi pierdut 200–240 km² în sector (cifre neconfirmate oficial de armata ucraineană); estimări separate sunt atribuite lui Clément Molin și lui Konrad Muzyka (Rochan Consulting), dar fără confirmare din partea lui Bilețki. Reacții din zona rusă: recunoașterea reculurilor și riscul de vulnerabilități Materialul citează și reacții din spațiul pro-rus, inclusiv canalul de Telegram „Rybar”, care ar fi descris deteriorarea situației lângă Lyman și a avertizat că redirecționarea rezervelor pentru acoperirea breșelor poate slăbi apărarea rusă în alte zone. Sunt menționate și comentarii ale unor analiști militari ruși, inclusiv Valery Shiryaev și Yan Matveyev, care vorbesc despre o criză „localizată”, dar cu potențial de a deschide oportunități pentru Ucraina pe axa Sloviansk. Shiryaev susține că o consolidare ucraineană lângă Lyman ar putea extinde raza de acțiune a dronelor FPV cu 10–15 km, ceea ce ar permite lovituri mai adânci în dispozitivul rus. Context: presiunea politică asupra Moscovei și disputa privind Sviatohirsk În fundal, Bloomberg relatează, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar aștepta ca armata rusă să cucerească integral regiunea Donețk în următoarele șase luni, după ce anterior ar fi vizat sfârșitul acestui an. În același timp, Bilețki contestă o declarație a lui Putin din 1 septembrie privind capturarea orașului Sviatohirsk, afirmând că Brigada 60 Mecanizată ar deține în continuare controlul deplin asupra localității. Ce urmează rămâne dificil de evaluat din date publice: comanda ucraineană invocă explicit secretizarea operațiunii, iar o parte dintre cifrele vehiculate provin din estimări OSINT sau din surse care nu pot fi verificate independent. [...]
Un summit militar discret găzduit de șeful CENTCOM în Germania indică o consolidare practică a cooperării de securitate între SUA, Israel și mai multe state arabe, pe fondul presiunii crescânde din partea Iranului și a riscurilor pentru rutele maritime strategice , potrivit The Jerusalem Post . La reuniunea de săptămâna trecută au participat comandanți militari din Statele Unite, Israel și mai multe țări arabe, discuțiile fiind centrate pe conflictul cu Iranul. O sursă din interiorul CENTCOM a confirmat pentru publicație că a fost vorba despre o conferință cu ușile închise, în care s-au discutat „oportunități pentru îmbunătățirea cooperării de securitate în Orientul Mijlociu”. Ce s-a discutat: Iran, prezența militară americană și rutele maritime Conform informațiilor transmise de oficiali israelieni către Axios și reluate în material, amiralul Brad Cooper (șeful US Central Command) le-ar fi transmis șefilor de state majore că SUA nu își vor retrage forțele din regiune în pofida atacurilor iraniene asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Totodată, Cooper i-a informat pe participanți despre planuri americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz și creșterea traficului maritim — un punct sensibil pentru piața energetică și pentru lanțurile globale de aprovizionare, având în vedere rolul rutei în transportul de petrol și mărfuri. Cine a participat În textul sursei sunt enumerate următoarele armate participante: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Egipt. (Materialul descrie reuniunea ca fiind între „opt țări”, dar lista publicată include nouă state; The Jerusalem Post nu clarifică această diferență.) De ce contează: cooperare operațională Israel–state arabe, dincolo de semnale politice Un element cu greutate operațională este că șeful Statului Major al IDF, general-locotenent Eyal Zamir, i-ar fi informat pe liderii militari arabi despre operațiunile Israelului pe mai multe fronturi, potrivit acelorași oficiali israelieni citați de Axios. În logica de securitate regională, schimbul deschis de informații militare ar indica o apropiere funcțională între Israel și state din Golf, în linia Acordurilor Abraham. Publicația amintește și un precedent: în martie 2022, atunci când general-locotenent Aviv Kohavi (pe atunci șef al Statului Major al IDF) s-a întâlnit la Sharm el-Sheikh cu lideri militari arabi, inclusiv cu șeful Statului Major saudit, generalul Fayyadh Al Ruwaili, pentru a discuta contracararea amenințărilor regionale asociate Iranului. Context: escaladarea atacurilor Houthi și riscurile pentru exporturile de petrol Reuniunea are loc în condițiile în care rebelii Houthi, aliniați Iranului, și-au intensificat atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice din Arabia Saudită și avansează de-a lungul coastei Yemenului la Marea Roșie către strâmtoarea Bab al-Mandab, rută-cheie pentru transportul maritim. Materialul notează că această escaladare a deschis un „al doilea teatru” în conflictul regional și a amplificat îngrijorările privind exporturile saudite de petrol și transportul global. În plus, The Jerusalem Post scrie că Washingtonul ar fi transmis Riyadhului că va oferi schimb de informații și sprijin pentru țintire, iar Israelul s-ar fi angajat să ajute Arabia Saudită în apărarea împotriva amenințării Houthi prin furnizarea de informații militare, într-o întâlnire Israel–Arabia Saudită mediată de CENTCOM. Reuters este menționată ca având o contribuție la material. [...]
Ucraina susține că a câștigat prima confruntare navală „dronă contra dronă”, un semnal că războiul pe mare intră într-o fază mai automatizată , potrivit TechRadar . Episodul ar fi avut loc în Marea Neagră, unde o dronă navală ucraineană Sargan-3000 ar fi distrus o ambarcațiune fără echipaj a Rusiei folosind o turelă de armament operată de la distanță (Protector RWS). Informația rămâne, însă, incomplet confirmată: relatarea nu a fost verificată independent, iar Ucraina nu a comunicat data, ora sau locul exact al angajării. Rusia, la rândul ei, nu a confirmat că ar fi pierdut o ambarcațiune în acest incident. De ce contează: trecerea de la lovituri asupra navelor la „interceptare” între drone Dacă se confirmă, schimbarea operațională este importantă: dronele maritime nu mai sunt folosite doar pentru atacuri asupra unor ținte mari sau staționare, ci și pentru confruntări directe între platforme fără echipaj. În practică, asta înseamnă că misiunile pe mare pot include „vânătoare” și neutralizare de drone adverse, nu doar lovituri de oportunitate. TechRadar notează că episodul vine pe fondul intensificării activității dronelor maritime ucrainene și la câteva luni după intrarea în serviciu a Sargan-3000. Ce este Sargan-3000 și ce armament ar fi folosit Sargan-3000 a intrat în serviciu activ în aprilie 2026 și este descris ca o „platformă multifuncțională”, ceea ce sugerează un design modular, adaptabil pentru diferite misiuni (de exemplu, prin integrarea de senzori sau armament). În incidentul relatat, drona ar fi folosit o turelă Protector RWS (sistem modular care poate monta mai multe tipuri de armament). În mod specific, ar fi fost utilizată o mitralieră de 12,7 mm controlată de la distanță, posibil de tip M2 Browning sau NSV, menționează publicația. Context: extinderea operațiunilor ucrainene cu drone maritime În 2026, Ucraina și-a extins operațiunile cu drone maritime în Marea Neagră și Marea Azov; TechRadar afirmă că 105 nave rusești ar fi fost atacate în Marea Azov. Totodată, publicația precizează că „caracteristicile fizice” ale Sargan-3000 nu sunt cunoscute în acest moment. Materialul trece în revistă și alte platforme fără echipaj folosite de Ucraina: Sea Baby (folosită de Serviciul de Securitate al Ucrainei): ambarcațiune de 6 metri, cu rază de acțiune estimată la 1.000 km și încărcătură utilă de aproximativ 850 kg, despre care se crede că este utilizată în principal împotriva țintelor ancorate. Magura V5 (sub Direcția de Informații a Apărării ): mai scurtă, cu încărcătură mai mică și rază de acțiune inferioară față de Sea Baby, dar cu rol similar. În incidentul „cel mai recent”, nava rusă ar fi fost identificată de Direcția de Informații a Apărării, care ar fi autorizat drona navală ucraineană să angajeze ținta. TechRadar amintește și un episod anterior, din iulie 2026, când o dronă ucraineană ar fi scufundat de la distanță o ambarcațiune rusească în Marea Neagră. Ce urmează Fără confirmări independente și fără detalii de localizare și moment, episodul rămâne la nivel de revendicare. Totuși, dacă astfel de confruntări devin recurente, ele pot accelera investițiile în detectare, armament la distanță și tactici de „anti-dronă” pe mare, cu efect direct asupra modului în care sunt protejate rutele și activele navale în Marea Neagră. [...]
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
