Știri
Știri din categoria Apărare
China a ajuns la paritate militară cu SUA, iar asta mută presiunea pe capacitatea industrială și pe protecția bazelor, avertizează The War Zone, citând declarațiile lt. gen. Stephen Sklenka, generalul care coordonează zona de instalații și logistică în cadrul United States Marine Corps.
Sklenka respinge ideea că Beijingul ar fi doar un „aproape egal” („near peer”) și susține că este un „egal” („peer”), pentru că „rivalizează cu noi în aproape fiecare măsură a influenței naționale”. Mesajul central: într-un conflict viitor, diferența nu va fi dată doar de platforme și tehnologii, ci de capacitatea de a proiecta și susține forțe – iar aici China ar avea avantaje structurale.
Generalul leagă direct riscul militar de baza economică și industrială a Chinei, pe care o descrie ca fiind pe „picior de război”. În evaluarea sa, în ultimii 10–15 ani, capacitatea de producție a Chinei a depășit-o pe cea a SUA, inclusiv pe segmente critice pentru un război de durată: nave, oțel, minerale, sateliți și muniții.
Un exemplu invocat de Sklenka este construcția navală: capacitatea de șantier a Chinei ar fi „raportată” ca fiind de 230 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite. El mai afirmă că Beijingul și-a „mai mult decât dublat” construcția de submarine cu propulsie nucleară și își extinde rapid arsenalul de rachete balistice și de croazieră, în timp ce stocul nuclear ar fi „cel mai rapid în creștere din lume”.
Sklenka folosește drept referință operațiunile militare americane din cadrul „Epic Fury”, arătând că, deși SUA au putut introduce forțe într-un teatru de operații cu cer și mare în mare parte necontestate, Iranul a reușit totuși să provoace pierderi și să lovească bazele cu „sute” de drone și rachete balistice, afectând și aliați din regiune.
El adaugă că impactul nu este doar militar, ci și economic, prin „închiderea în curs” a Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul global de energie. În acest context, generalul avertizează că o confruntare cu China „ar fi mult mai rea”, inclusiv pentru că Beijingul are o putere economică net superioară și o traiectorie de modernizare militară mai accelerată.
O parte importantă a avertismentului vizează vulnerabilitatea instalațiilor militare americane, inclusiv pe teritoriul SUA (CONUS). Sklenka susține că primele acțiuni într-un conflict major ar putea să nu fie lansate cu rachete sau bombardiere și nici să nu înceapă în Marea Chinei de Sud sau în Strâmtoarea Taiwan, ci prin:
În acest cadru, el cere tratarea bazelor ca „platforme de luptă”, cu accent pe soluții anti-dronă (contra UAS – sisteme împotriva aeronavelor fără pilot), energie rezilientă, infrastructură întărită și rețele „dure” (mai greu de perturbat).
Sklenka spune explicit că este nevoie de „ajutorul industriei” pentru apărarea integrată a bazelor și sugerează o schimbare de doctrină: în unele cazuri, forțele americane nu vor lupta doar „din” baze, ci „pentru” baze. În logica sa, fără mobilizare și desfășurare funcționale – adică fără instalații capabile să reziste atacurilor și să mențină operațiunile – nici creșterea stocurilor de muniții, nici introducerea de noi sisteme de armament sau progresele în inteligență artificială nu ar conta decisiv.
Recomandate
Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]
Japonia își leagă reînarmarea de creșterea economică , într-un mesaj care pregătește terenul pentru noi majorări de buget și pentru o politică industrială orientată spre producția de armament, potrivit HotNews . În cea mai recentă „carte albă” a apărării, Tokyo susține că investițiile în apărare pot aduce beneficii economiei și nivelului de trai, în paralel cu accelerarea consolidării militare pe fondul tensiunilor regionale. Raportul anual evaluează drept principale riscuri China, Rusia și Coreea de Nord și recomandă ca Japonia să valorifice tehnologia, să finanțeze start-up-uri și să folosească mai multe componente comerciale în producția de armament, într-o încercare de a crește capacitatea industrială și viteza de livrare. Apărarea, prezentată ca politică economică Documentul Ministerului nipon al Apărării argumentează explicit că investițiile în apărare au efecte pozitive „asupra economiei în ansamblu și vieții cetățenilor”, mesaj aliniat cu abordarea prim-ministrei Sanae Takaichi de a folosi cheltuielile strategice ale statului pentru stimularea creșterii economice. Schimbarea de poziționare este susținută și simbolic: coperta raportului este realizată în stil anime și prezintă o familie într-un peisaj urban „futurist”, în locul imaginilor militare dominante în edițiile anterioare, potrivit unui oficial al ministerului. China, „cea mai mare provocare strategică”, și reacția Beijingului Cartea albă afirmă că activitățile militare și alte acțiuni ale Chinei reprezintă „cea mai mare provocare strategică” pentru Japonia și un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională. În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China, Chen Xi, a acuzat raportul că este „plin de narațiuni false” și că exagerează „așa-zisa amenințare chineză”, susținând că Japonia caută pretexte pentru relaxarea restricțiilor militare postbelice. Tensiunile bilaterale s-au amplificat după ce Takaichi a declarat în noiembrie că Japonia ar putea mobiliza Forțele de Apărare dacă un atac chinez asupra Taiwanului ar amenința supraviețuirea Japoniei, poziție criticată de Beijing. Presiune pe buget: 2% din PIB pentru apărare și spațiu fiscal limitat Japonia a construit un pachet de finanțare care include majorări de impozite, reforme ale cheltuielilor și venituri excepționale pentru a susține cea mai amplă consolidare militară de la al Doilea Război Mondial, ducând cheltuielile de apărare la 2% din PIB. În același timp, sursa notează că Takaichi nu a explicat încă limpede cum ar finanța o extindere suplimentară fără presiune nouă asupra finanțelor publice, deja tensionate: guvernul a asigurat un buget record de 122,3 trilioane de yeni pentru anul fiscal care se încheie în martie 2027 și a adăugat ulterior un pachet suplimentar de 3,1 trilioane de yeni pentru a amortiza costurile mai mari ale energiei pentru gospodării și companii. Unde se duc banii: rachete cu rază lungă și, posibil, drone O parte importantă din noile cheltuieli a mers către rachete capabile să lovească ținte la peste 1.000 de kilometri. Pentru o eventuală creștere suplimentară, experții militari citați se așteaptă ca o componentă semnificativă să fie orientată către drone și alte sisteme fără pilot, pe modelul utilizării lor pe scară largă în războiul din Ucraina. În fundal, administrația Takaichi pregătește o nouă strategie de securitate națională, iar așteptarea centrală este că aceasta va împinge mai departe creșterea cheltuielilor, cu obiectivul de descurajare a unui conflict în jurul Taiwanului care ar putea implica și Japonia. [...]
Ritmul accelerat de testare al J-36 sugerează că China validează în paralel mai multe soluții tehnice , însă asta nu înseamnă automat că avionul va intra curând în dotarea operațională, potrivit WinFuture , care citează imagini recente ce ar indica apariția unui al cincilea prototip. Ce se vede nou la prototipul „al cincilea” și de ce contează Conform publicației, de la primul zbor (decembrie 2024), aeronava – un design fără ampenaj (fără deriva și fără stabilizatoare orizontale) – ar fi trecut deja prin trei schimbări majore de configurație, cu scopul de a rafina aerodinamica și caracteristicile de tip „stealth” (reducerea detectabilității). Observatorii ar fi identificat diferențe structurale față de versiunile anterioare, iar inginerii ar fi modificat componente-cheie pentru a evalua performanța în condiții reale de zbor, inclusiv: prize de aer revizuite, pentru un flux mai eficient la viteze mari; o nouă aranjare a evacuărilor motoarelor, pentru gestionarea temperaturii; un tren principal de aterizare modificat. WinFuture notează că J-36 ar avea trei motoare și ar fi configurat pentru doi membri ai echipajului. Semnalul operațional: mai mult decât un „vânător” clasic Dimensiunea mare a J-36 este interpretată ca indiciu al unui concept de utilizare diferit: mai puțin un interceptor manevrier și mai degrabă o „platformă de comandă” aeriană. În această ipoteză, avionul ar combina rază mare de acțiune, încărcătură internă semnificativă și senzori puternici, putând coordona roiuri de drone autonome și un sistem extins de apărare aeriană în Indo-Pacific. Publicația subliniază însă că multe detalii rămân neconfirmate și se bazează pe analiza imaginilor disponibile public; tipul exact de motor și specificațiile finale ale radarului nu sunt documentate oficial. Ritm mare de prototipuri, dar calendarul rămâne deschis WinFuture citează un material din South China Morning Post , potrivit căruia schimbările rapide de design ar indica testarea în paralel a mai multor abordări. Analistul Andreas Rupprecht, menționat în articol, apreciază că diferențele ar fi prea mari pentru a fi vorba mereu de aceeași aeronavă. Chiar și așa, publicația avertizează că viteza programului de testare nu garantează o intrare rapidă în serviciu. Așteptările analiștilor, așa cum sunt redate în material, indică apariția unor modele de preserie pentru forțele aeriene chineze înainte de 2030. Context: competiția directă cu SUA Dezvoltarea J-36 este plasată în competiția militară cu Statele Unite, care lucrează la propriul sistem de generația a șasea, Boeing F-47. În lectura WinFuture, ritmul prototipurilor J-36 arată intenția Beijingului de a ține pasul – sau chiar de a depăși – SUA la nivel de tehnologie militară aeriană, chiar dacă prioritățile operaționale pot diferi. [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura energetică și nodurile logistice , după ce autoritățile de la Riad se așteaptă la atacuri coordonate „iminente” din nord și sud, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui înalt oficial saudit pentru Reuters . Țintele potențiale includ obiective civile și economice – infrastructură energetică, porturi și aeroporturi – într-un moment în care regatul încearcă să reducă tensiunile în regiune. Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că rapoarte de informații din Arabia Saudită, Statele Unite și alte state din regiune indică riscul unor lovituri venite simultan dinspre milițiile irakiene (din nord) și rebelii houthi din Yemen (din sud), sub supravegherea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran. Arabia Saudită ar fi observat deplasări de drone și rachete care sugerează o coordonare pe două direcții și susține că este pregătită să răspundă „oricărui act de agresiune”. De ce contează: risc direct pentru energie, porturi și aviație Avertismentul este relevant economic prin natura țintelor invocate: infrastructura energetică și porturile sunt puncte critice pentru exporturi și pentru funcționarea lanțurilor logistice, iar aeroporturile sunt esențiale pentru mobilitatea comercială și pentru conectivitatea regională. În plus, Reuters notează că un astfel de avertisment – rar în această formă – arată că Arabia Saudită a ajuns în ultimele săptămâni tot mai mult în centrul conflictului regional. Contextul imediat include faptul că Riadul s-a confruntat cu atacuri ale houthi și ale milițiilor irakiene și că, la finalul lunii trecute, a efectuat lovituri comune cu SUA împotriva unor grupări susținute de Iran în Irak, după ce le-a acuzat că se află în spatele unor atacuri cu drone asupra instalațiilor sale petroliere (detalii în materialul HotNews despre loviturile comune cu SUA ). Milițiile irakiene au transmis că vor răspunde. Presiune pe diplomație și pe securitatea regională Potrivit oficialului saudit citat, amenințările sunt „deosebit de alarmante”, deși Riadul afirmă că urmărește reducerea tensiunilor și o soluție negociată, iar discuțiile cu toate părțile, inclusiv cu Iranul, ar merge „în direcția corectă”. În același timp, el susține că atacurile planificate ar putea urmări tocmai perturbarea acestor eforturi diplomatice. În paralel, oficiali din regiune au indicat că statele din Golf și Iranul s-ar apropia de un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe baza unui aranjament temporar care să permită negocieri mai ample pentru încheierea războiului. Atacuri recente și escaladare pe frontul houthi Un oficial militar a declarat că un atac al rebelilor houthi asupra sudului Arabiei Saudite a rănit joi 11 civili. General-maiorul Turki al-Maliki, purtătorul de cuvânt al coaliției militare conduse de Arabia Saudită, a precizat vineri dimineața că atacul din provincia Najran a rănit șapte cetățeni saudiți, un yemenit, doi egipteni și un cetățean pakistanez. La momentul relatării, nu exista un comentariu imediat din partea houthi sau a Iranului. Rebelii houthi și-au asumat marți responsabilitatea pentru un atac asupra aeroportului din Najran, în cadrul unei escaladări mai ample care a vizat obiective militare și de infrastructură saudite, dar și ținte din transportul maritim. Guvernul yemenit a mai declarat că rebelii au ucis joi cel puțin 17 membri ai forțelor guvernamentale, după atacuri asupra unor desfășurări militare în provinciile Marib și Hadramout. În fundal, HotNews amintește că acțiunile houthi – inclusiv episoade precum blocada din Marea Roșie, care a perturbat exporturile de petrol ale Arabiei Saudite (context în articolul despre blocada din Marea Roșie ) – au ridicat miza confruntării regionale și au legat tot mai strâns conflictul saudit-houthi de războiul mai amplu din zonă. Ce urmează Pe fondul escaladării, surse familiarizate cu situația au declarat că Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia ar urma să semneze vineri, la Mecca, un acord comun de apărare, consolidând o alianță între trei puteri musulmane sunnite. În plan operațional, mesajul Riadului este că se pregătește pentru un scenariu de atac pe două fronturi, cu accent pe protejarea infrastructurii economice critice și pe capacitatea de răspuns rapid. [...]
Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]
Forțele Aeriene ale SUA mizează pe un calendar accelerat pentru F-47, cu primul zbor așteptat în 2028, susținut de finanțări de ordinul miliardelor de dolari , într-un program care ar trebui să înlocuiască flota F-22 și să fixeze următorul standard de superioritate aeriană, potrivit TechRadar . Programul Boeing F-47, parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , a intrat în faza de „engineering and manufacturing development” (dezvoltare inginerească și de fabricație), iar oficiali ai Forțelor Aeriene spun că proiectul este suficient de avansat încât aeronava „va zbura în această administrație”. În același timp, ținta de calendar comunicată rămâne primul zbor în 2028. Ce înseamnă faza actuală și ce urmează operațional Faza de dezvoltare și fabricație vizează integrarea sistemelor de la bord, rafinarea performanțelor și producerea unui număr limitat de aeronave de test pentru activități de evaluare. Oficialii nu au precizat câte aparate vor fi construite pentru testare, dar etapa include și opțiuni care susțin „low-rate initial production” (producție inițială în ritm redus), adică prime loturi mici înainte de producția la scară. Generalul Dale White, Director of Critical Major Weapon Systems, a spus că programul a beneficiat de „extreme teaming” cu parteneri industriali și că a intrat în această etapă cu o „maturitate fără precedent”, sugerând că o parte importantă din munca de inginerie era deja avansată înainte ca activitățile de fabricație să se extindă. „F-47 va zbura în această administrație”, a declarat White, potrivit materialului. Miza bugetară: cel puțin 185 de aeronave și finanțare în creștere Forțele Aeriene intenționează să cumpere cel puțin 185 de avioane F-47, același număr cu flota de F-22 pe care noua platformă ar urma să o înlocuiască. La nivel de finanțare, programul a primit 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,7 miliarde lei) pentru anul fiscal 2026, iar solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027 depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei). NGAD ca „familie de sisteme”, nu doar un avion F-47 este prezentat ca un element dintr-o strategie mai largă de superioritate aeriană, în care aeronava cu pilot ar opera împreună cu „Collaborative Combat Aircraft” (aeronave de luptă colaborative), într-o arhitectură descrisă ca „family of systems” – un set de platforme și capabilități care funcționează integrat în medii contestate, în locul dependenței de un singur tip de avion. În acest cadru, F-47 ar urma să aibă un design modular, pentru a putea integra tehnologii viitoare, și să susțină capabilități de lovire la distanță mai mare, pe măsură ce cerințele operaționale evoluează. Riscuri: istoric de întârzieri și costuri la programe avansate Deși Forțele Aeriene și guvernul SUA își mențin încrederea că programul va atinge jaloanele planificate, TechRadar notează că programele de aeronave de luptă avansate au întâmpinat istoric dificultăți tehnice, financiare și de producție înainte de intrarea efectivă în serviciu operațional. Materialul este bazat pe informații „via Defense News”, cu trimitere la Defense News . [...]
