Știri
Știri din categoria Apărare
Distrugerea celei mai mari rețele de tuneluri Hezbollah din sudul Libanului ridică miza operațională la granița Israel–Liban, prin eliminarea unei infrastructuri subterane descrise de armata israeliană ca fiind pregătită să susțină pe termen lung mii de luptători și să servească drept bază pentru atacuri, potrivit HotNews.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat marți că au distrus „cea mai vastă” rețea de tuneluri a Hezbollah din sudul Libanului, despre care susțin că a fost construită cu sprijin semnificativ din partea Iranului, informație relatată de The Jerusalem Post.
Armata israeliană afirmă că sistemul era format, în esență, din două tuneluri majore construite de-a lungul unui deceniu, care ajungeau la adâncimi de aproximativ 25 de metri și aveau o lungime totală de 2 kilometri. Deși erau amplasate unul lângă altul, cele două tuneluri nu erau conectate, potrivit Times of Israel.
În interior, trupele israeliene spun că au găsit arme și echipamente care ar fi permis membrilor Hezbollah să rămână în subteran perioade îndelungate. Unul dintre tuneluri ar fi avut aproximativ 10 camere, fiecare cu mai multe paturi suprapuse.
Potrivit IDF, rețeaua putea găzdui arme, sisteme de comunicații și alte infrastructuri operaționale pentru mii de luptători ai forțelor speciale Radwan din cadrul Hezbollah, miliție libaneză șiită aliată Iranului.
IDF susține că tunelurile au fost „finanțate de regimul terorist iranian” și că făceau parte din planul Hezbollah de a „cuceri Galileea”. Armata israeliană mai afirmă că aceste sisteme subterane erau gândite ca punct de sprijin pentru pregătirea unor eventuale atacuri asupra orașelor israeliene, însă planurile de invazie „nu s-au materializat niciodată”.
Militarii israelieni mai depistaseră alte trei rețele similare în timpul invaziei în Liban din 2024, însă cea anunțată acum, în apropiere de orașul Kantara, este descrisă drept cel mai mare sistem de tuneluri subterane descoperit până în prezent în sudul Libanului.
Kantara este situat în sudul Libanului, la 11 kilometri de frontiera cu Israelul.
Recomandate
Ucraina și Germania își coordonează dezvoltarea apărării antibalistice , într-un acord care poate accelera transferul de tehnologie și producția de echipamente militare în Europa, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor cu rachete balistice. Informația a fost prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit Mediafax . Acordul a fost semnat de miniștrii apărării din Ucraina și Germania în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei („Grupul Ramstein”) și vizează „punerea în comun” a capacităților tehnologice ale celor două țări pentru dezvoltarea tehnologiei antibalistice (sisteme și soluții destinate interceptării rachetelor balistice). „Astăzi, Ucraina și Germania fac un pas comun foarte important, cred. Noi dispunem de anumite tehnologii, iar Germania dispune de alte tehnologii, iar astăzi miniștrii noștri ai apărării au semnat deja un acord pentru a pune în comun aceste capacități.” Ce se schimbă operațional: țintă de rezultate până în iarnă Zelenski a cerut ca și alți aliați occidentali să se alăture inițiativei, cu obiectivul de a obține rezultate „până în iarnă”, în condițiile în care rachetele balistice rusești rămân, potrivit lui, o problemă majoră pentru apărarea Ucrainei. „Rachetele balistice rusești rămân o problemă, iar noi avem nevoie de o soluție la această problemă. Până în această iarnă, ar trebui să vedem deja rezultate concrete ale eforturilor noastre comune în domeniul apărării antibalistice.” Liderul ucrainean a descris proiectul ca pe un efort „pe termen lung”, cu relevanță dincolo de Ucraina. Producție și industrie: Fire Point și vehiculul terestru fără pilot TerMIT Zelenski a spus că Fire Point, descris drept cel mai mare producător de rachete și drone din Ucraina, este unul dintre participanții la inițiativă. Separat, potrivit Reuters (citat de Mediafax), Ucraina și Germania vor produce în comun TerMIT, un vehicul terestru fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicle”, adică platformă robotică la sol) care poate transporta până la 300 de kilograme de muniție, echipament și apă către pozițiile de pe linia frontului. Conform aceleiași informații, vehiculele ar urma să fie produse în Germania. În material nu sunt precizate valoarea acordului, calendarul detaliat de implementare sau volumele de producție. [...]
Finlanda își extinde capacitatea de lovire aer-sol a flotei F-35 prin achiziția de bombe cu planare , într-un pachet care include și instruire, mentenanță și logistică, potrivit Economica . Achiziția este legată de programul Finlandei pentru cele 64 de avioane de vânătoare multirol F-35, cumpărate deja de la Lockheed Martin pentru 9,4 miliarde de dolari (aprox. 43,2 miliarde lei), informație transmisă de Agerpres. Ce aduc noile muniții în plan operațional Ministerul finlandez al Apărării a precizat că bombele sunt ghidate cu precizie și pot lovi ținte mobile la distanță medie, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Un alt element operațional important este dimensiunea redusă, care permite unui avion F-35 să transporte mai multe bombe simultan. Cine produce și ce include pachetul Muniția va fi produsă de Raytheon, filială a concernului american RTX. Conform informațiilor din articol, pachetul nu se limitează la muniție, ci include: piese de schimb; documentație; transport; instruire; servicii de reparații și asistență. Mesajul politic: întărirea apărării „în condiții dificile” Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen , a declarat că achiziția întărește apărarea țării „în condiții dificile”, indicând că investiția urmărește creșterea capacității de descurajare și reacție a forțelor aeriene. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Regatul Unit își extinde sprijinul operațional pentru Ucraina cu o livrare de 150.000 de drone , într-un pachet de ajutor militar care include și 250 de rachete antiaeriene și radare, potrivit Agerpres . Miza este accelerarea capacității Ucrainei de a susține un război în care dronele au devenit un instrument central de recunoaștere și lovire, cu efect direct asupra modului de operare pe front. Pachetul anunțat este prezentat drept cea mai substanțială livrare de drone oferită de Londra de la începutul războiului cu Rusia. Noile drone se adaugă unui ajutor livrat deja până în luna martie, care a inclus circa 120.000 de drone. Ce include pachetul și unde a fost anunțat Ajutorul militar britanic anunțat joi cuprinde, în principal: 150.000 de drone; 250 de rachete antiaeriene; radare. Anunțul a fost făcut de ministrul britanic al apărării, Dan Jarvis , la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (cunoscut și ca „grupul de la Ramstein”), format din aproximativ 50 de țări care susțin militar și financiar Ucraina. De ce contează: dronele schimbă tactica și cresc presiunea pe apărarea antiaeriană În contextul războiului, dronele au modificat semnificativ caracterul luptelor, inclusiv prin creșterea vulnerabilității unităților mecanizate (tancuri și blindate), care pot fi detectate și lovite mai ușor decât în cazul utilizării armelor antitanc obișnuite, cu pierderi importante de ambele părți. Un alt efect menționat este limitarea mișcării nu doar a vehiculelor, ci și a infanteriei, pe fondul riscului permanent de a fi lovită de drone greu de observat din timp. În aceste condiții, de-a lungul liniei frontului s-a conturat o „zonă gri” necontrolată de niciuna dintre tabere, iar confruntarea se poartă preponderent de la distanță, cu artilerie, lansatoare multiple de rachete și bombe ghidate cu planare. Context: producție internă în Ucraina și adaptare rapidă în Rusia Pe lângă ajutorul primit, Ucraina și-a dezvoltat o industrie de producție a dronelor de atac și de recunoaștere, realizate atât de companii militare de stat, cât și de companii private din industria civilă. În paralel, Rusia s-a adaptat, dezvoltând între timp o producție „masivă și diversificată” de drone, după ce la începutul războiului a mizat mai mult pe artilerie. La Bruxelles, Jarvis s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a declarat că 15 state membre NATO și alte 12 state din afara alianței sunt implicate în acorduri cu Ucraina pentru furnizarea de drone. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
