Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Mark Rutte, mesaj ferm la München –...

Mark Rutte, mesaj ferm la München – „Europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărare”

Mark Rutte discută despre responsabilitatea Europei în apărare la München.

Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile.

Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului.

„Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte.

În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă.

„Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”.

Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului:

„O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.”

Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO, în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată:

„Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.”

Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei.

Tag-uri:mark ruttecheltuieli pentru aparareconferinta de securitate de la munchennatoeuropaucrainamarco rubio
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăeuronews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ambasadorul ucrainean la NATO discută despre sprijinul financiar pentru arme.
Apărare12 feb. 2026

Cine susține financiar achizițiile de arme pentru Kiev - Șase state NATO acoperă grosul costurilor

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev . [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Nava militară britanică ancorată în port, cu steagul Regatului Unit fluturând.
Apărare03 feb. 2026

Comandanții forțelor navale din Europa avertizează – un război cu Rusia ar putea izbucni în 2-3 ani

Comandanții forțelor navale din marile state europene avertizează că un conflict deschis cu Rusia este posibil în următorii 2-3 ani, iar forțele navale ale NATO trebuie să se pregătească activ pentru un astfel de scenariu, relatează HotNews.ro , citând declarațiile făcute la Conferința navală de la Paris. Oficiali de rang înalt din Regatul Unit, Franța, SUA, Italia și Olanda au subliniat, într-un ton fără precedent, că amenințarea Rusiei pe mare este reală și în creștere, în special prin dezvoltarea continuă a flotei sale nordice și a capacităților subacvatice. Generalul britanic Gwyn Jenkins , First Sea Lord al Royal Navy, a atras atenția asupra faptului că Rusia continuă să investească masiv în submarine de ultimă generație, în ciuda costurilor ridicate ale războiului din Ucraina. În opinia sa, acest tip de amenințare impune un efort disproporționat din partea NATO, care trebuie să aloce resurse considerabile pentru a preveni pătrunderea acestor mijloace agresive în apele aliate. Submarinul, arma-cheie a Rusiei Submarinele rusești pot tranzita Atlanticul de Nord prin pasajul strategic GIUK (Groenlanda-Islanda-Regatul Unit), păstrând capacitatea de a lansa atacuri sau operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii occidentale. În acest context, liderii NATO au identificat câteva priorități urgente: Creșterea puterii de foc navale Înlocuirea navelor vechi: fregate, distrugătoare, nave amfibii și submarine Consolidarea supravegherii aeriene și maritime Amiralul olandez Harold Liebregs a avertizat că, dacă actualele semne nu sunt luate în serios, un război naval deschis cu Rusia ar putea izbucni în 2028 sau 2029. Acesta a punctat și problema acțiunilor de tip hibrid, tot mai frecvente: bruiaje, zboruri neautorizate de drone, deteriorarea unor cabluri submarine sau conducte. Astfel de tactici subminează securitatea fără să fie considerate, formal, acte de război. Flancul sudic, tot mai vulnerabil Pe lângă pericolul reprezentat de Rusia, liderii militari europeni au mai indicat și instabilitatea flancului sudic, în special în Marea Roșie și Africa de Nord. Atacurile rebelilor Houthi, dar și înarmarea rapidă a unor state nord-africane, inclusiv cu submarine dotate cu rachete, complică situația strategică a Europei și ridică problema unui potențial conflict pe două fronturi maritime. În concluzie, toate Marile Puteri navale europene prezente la Paris cer o mobilizare accelerată a resurselor și o reformă a strategiei navale a NATO , într-o perioadă considerată crucială pentru menținerea păcii pe continent. Fără investiții rapide și coordonare între statele aliate, riscul unui război naval de amploare devine din ce în ce mai plauzibil. [...]

Radu Miruță la Bruxelles, discutând despre securitatea flancului estic al NATO.
Apărare12 feb. 2026

Radu Miruță discută la Bruxelles cu asistentul secretarului NATO - accent pe riscurile complexe de pe flancul estic

Radu Miruță a discutat la Bruxelles cu un oficial NATO despre riscurile de pe flancul estic , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin News.ro . Conform MApN , discuțiile cu asistentul secretarului general al NATO au vizat evoluțiile mediului de securitate, cu accent pe „amenințările complexe și multidimensionale” – hibride, cibernetice și informaționale – și pe impactul acestora asupra stabilității regionale. Ministerul arată că a fost subliniată importanța unei înțelegeri comune a riscurilor de pe Flancul Estic, pentru susținerea procesului decizional aliat. MApN mai precizează că Miruță a evidențiat relevanța strategică a Mării Negre pentru NATO și necesitatea menținerii vigilenței și adaptabilității. În același context, el a reiterat importanța cooperării în domeniul securității și a schimbului de informații, ca elemente pentru întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței . [...]

Soldat ucrainean în fața unei clădiri distruse, semnalizând cu mâna.
Apărare12 feb. 2026

Planul UE pentru baze de pregătire în Ucraina prinde contur - discuții în contextul sprijinului militar continuu

UE analizează deschiderea a cel puțin două baze de antrenament în Ucraina în eventualitatea încetării luptelor, potrivit Digi24 . Informația a fost anunțată pe 11 februarie 2026 de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din statele membre. Kallas a spus că discuțiile au vizat instruirea militarilor ucraineni „de asemenea în Ucraina” și că au fost identificate două centre care ar putea fi folosite în acest scop, fără a oferi detalii despre locații, calendar sau formatul misiunii. Contextul este legat de garanțiile de securitate pe care Kievul le solicită în cazul unui tratat de pace. UE a lăsat anterior să se înțeleagă că instruirea pe teritoriul Ucrainei ar putea face parte din acest pachet, în paralel cu sprijinul militar acordat de la începutul invaziei ruse la scară largă, pe 24 februarie 2022. Uniunea Europeană a antrenat deja aproximativ 90.000 de soldați ucraineni în afara Ucrainei, ca parte a acestui sprijin. Mutarea unei părți a instruirii în interiorul Ucrainei ar marca o schimbare de abordare, condiționată explicit de încetarea luptelor. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit și Franța, au declarat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după un acord de pace între Moscova și Kiev. Rusia se opune ferm unei astfel de prezențe și a avertizat că soldații europeni desfășurați în Ucraina ar fi considerați „ținte legitime”. [...]

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.
Apărare10 feb. 2026

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina , potrivit Reuters . Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence , într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei. Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel . Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027. Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme. Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă. Elemente-cheie ale achiziției anunțate: valoarea contractelor: 536 milioane de euro; companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania); tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare; durată contracte: 7 ani; primele livrări: începutul anului 2027; unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania. Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est. [...]