Știri
Știri din categoria Apărare
Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile.
Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului.
„Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte.
În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă.
„Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”.
Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului:
„O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.”
Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO, în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată:
„Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.”
Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei.
Recomandate
România ar putea avea nevoie de acorduri NATO cu Ucraina și Moldova pentru a doborî drone rusești înainte să intre în spațiul aerian național , o schimbare cu miză de reglementare și operațională, care ar muta accentul de la reacția „după incident” la prevenție, potrivit Stirile Pro TV . Ideea, avansată într-o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) și discutată de analiști militari români, pornește de la o limitare invocată public de reprezentanți ai Armatei: pe timp de pace, militarii români nu au voie să tragă către teritoriul altui stat, chiar dacă o dronă se îndreaptă spre România. Ce ar schimba acordurile propuse ISW recomandă ca NATO să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât dronele rusești care se apropie de spațiul aerian al României să poată fi interceptate înainte de a-l încălca, indiferent dacă incursiunea ar fi accidentală sau intenționată. În analiza citată de publicație, ISW notează: „Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.” Pe aceeași linie, analistul militar Iulian Chifu susține că, atunci când un obiect zburător se îndreaptă iminent spre teritoriul național, ar trebui tratat ca amenințare și doborât, însă acest lucru „reclamă parteneriatul cu statele vecine” și ar necesita acorduri care să elimine limitarea actuală. Problema răspunderii pentru daune, încă nelămurită Un astfel de cadru ar trebui să stabilească explicit și cine suportă eventualele pagube produse de resturi, în scenariul în care România ar doborî o dronă în spațiul aerian al unui stat vecin. În material este dat exemplul incidentului de la Galați, unde, potrivit corespondentului PRO TV, resturile ar fi putut cădea peste terenuri agricole aflate la vest de portul Reni. Ce face România până la un acord Până la negocierea unor astfel de înțelegeri „la nivel NATO”, România așteaptă dislocarea în Dobrogea a unor sisteme moderne antidronă. Potrivit Ministerului Apărării, încă din februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o listă de echipamente cerute de România. Deocamdată, singurul anunț concret menționat este cel al Italiei, care ar urma să trimită 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați. [...]
NATO ia în calcul să aducă sub comandă aliată un sistem anti-drone în România , ca răspuns operațional la incidentul în care o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați și a rănit doi civili, potrivit Newsweek . Miza imediată este întărirea capacității de detectare și interceptare pe flancul estic, fără a escalada automat către mecanismele de apărare colectivă. NATO a transmis solidaritate României, iar secretarul general Mark Rutte l-a contactat pe președintele Nicușor Dan. Rutte a pus incidentul pe seama „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a afirmat că „drona era rusă”. Un înalt oficial militar al NATO a spus că Alianța a „detectat și urmărit” drona, însă aceasta ar fi intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca reacție, NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”. Ce schimbare operațională este discutată: integrarea unui sistem anti-drone Oficialul NATO citat a indicat că Alianța evaluează „ce se mai poate face” pentru a optimiza rețeaua de senzori și „sistemele de tragere” ale României și ale NATO, astfel încât amenințări similare să poată fi neutralizate „în siguranță”. Una dintre opțiuni ar fi aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, despre care sursa spune că a fost achiziționat de România în cadrul eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic. O altă direcție menționată este ca România și alte state să obțină capacități suplimentare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un demers NATO axat pe integrarea de tehnologii noi pentru descurajare și apărare. „Santinela Estică” și consultările din luna următoare Aliații ar urma să discute luna viitoare, la o conferință, identificarea de „forțe și capacități defensive suplimentare” pentru operațiunea „ Eastern Sentry ” („Santinela Estică”), menită să consolideze flancul estic, potrivit informațiilor atribuite de Newsweek publicației KyivPost (fără ca articolul să indice o decizie finală). De ce nu se vorbește, deocamdată, despre articolul 5 Materialul notează că articolul 5 (apărarea colectivă) a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile din 11 septembrie 2001, iar până acum „nu s-a sugerat” aplicarea lui în cazul României. În schimb, este prezentat ca opțiune articolul 4 , care permite consultări de urgență atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea. Consultările în baza articolului 4 au fost declanșate de nouă ori, inclusiv de trei ori în contextul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei; în septembrie 2025, Polonia a cerut astfel de consultări după incursiuni ale dronelor rusești, iar Estonia după încălcări ale spațiului aerian de către avioane de vânătoare rusești. Reuniunea cerută de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea „Eastern Sentry”, cu contribuții aliate precum avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate, conform sursei. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO , într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera . Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor. Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului. Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major. De ce contează pentru securitatea regională Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor. Contextul dezbaterii din „Inside Story” Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă: Olesia Horiainova, cofondatoare și adjunctă la conducerea Ukrainian Security and Cooperation Centre; Donald Jensen, profesor asociat (adjunct) la Johns Hopkins University; Alexey Muraviev, specialist rus în apărare și securitate. Materialul a fost publicat la 30 mai 2026. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu , într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie , pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați , potrivit G4Media . Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic. Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre. Ce înseamnă misiunea, concret Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie. Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră. Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței. Contextul: incidentul de la Galați și reacțiile de la Roma Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României. „[Este] un act grav.” Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO. În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian. În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România. [...]
