Știri
Știri din categoria Apărare
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu, într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie, pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați, potrivit G4Media. Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic.
Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre.
Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie.
Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră.
Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței.
Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia.
Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României.
„[Este] un act grav.”
Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO.
În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian.
În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România.
Recomandate
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
Estonia ia în calcul extinderea recrutării obligatorii și la femei, pe fondul scăderii natalității , un scenariu care ar schimba cadrul de reglementare al serviciului militar și modul în care statul își planifică efectivele pe termen lung, potrivit Stirile Pro TV . Anu Rannaveski, șefa Agenției pentru Resurse de Apărare a Estoniei (instituția care gestionează recrutarea militară), a avertizat că numărul tot mai mic de tineri care ajung la vârsta încorporării poate face dificilă atingerea țintelor de personal ale armatei până în 2040. Declarațiile au fost făcute pentru postul public estonian ERR, potrivit TVP World. De ce se discută o schimbare de reglementare Oficialul a indicat că Estonia riscă să nu poată acoperi planul anual de recrutare prevăzut în strategia de apărare pe termen lung. „Până în 2040, problema va deveni foarte evidentă: nu vom putea ocupa cele 4.100 de locuri planificate”. În prezent, Estonia (aprox. 1,3 milioane de locuitori) se bazează pe serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile se pot înrola doar voluntar. Rannaveski spune însă că tendințele demografice împing decidenții să ia în calcul extinderea obligativității și asupra femeilor, pe măsură ce natalitatea scade. „În generațiile anterioare se nășteau până la 15.000 de băieți pe an. Acum numărul a scăzut la 4.000–5.000”. Ce ar urma și care este contextul de securitate Potrivit aceleiași surse, Estonia ar avea încă suficienți tineri eligibili pentru a menține sistemul actual pe termen scurt, dar autoritățile ar trebui să înceapă pregătirile pentru viitor. „Sper cu adevărat că întrebarea este mai degrabă când, nu dacă”. Rannaveski a adăugat că „fiecare cetățean estonian are datoria de a apăra independența Estoniei”. În context, Estonia este prezentată ca stat NATO de pe flancul estic, la granița cu Rusia, care și-a consolidat postura defensivă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum se aliniază Estonia la tendințele din Europa Materialul notează că mai multe state europene au introdus deja recrutarea obligatorie pentru femei sau se îndreaptă către sisteme neutre din punct de vedere al genului: Norvegia: recrutare obligatorie indiferent de sex (din 2015), primul stat NATO cu această abordare; Suedia: a urmat în 2017; Danemarca: a început să includă femeile în sistemul de recrutare începând din acest an; Letonia: a indicat că ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru femei în jurul anului 2028; Polonia: serviciul militar rămâne voluntar pentru femei, dar ponderea lor în armată a urcat la aproximativ 17% (de la sub 5% în urmă cu un deceniu). Pentru Estonia, discuția rămâne, deocamdată, la nivel de avertisment și planificare: miza este dacă actualul cadru de recrutare mai poate susține țintele de efective până în 2040, în condițiile declinului demografic. [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
România cere NATO dislocarea temporară de capabilități anti-dronă până la livrările din 2027–2028 , după incidentul de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit pe un bloc, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, potrivit Agerpres . Ministrul a spus că MApN a transmis către NATO o listă „concretă” de capabilități necesare Armatei Române pentru a lupta eficient împotriva dronelor, iar pe 6 februarie 2026 comandantul SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa) ar fi aprobat lista. În urma aprobării, „s-a emis un ordin la nivel NATO” pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național, însă până acum „țările membre” nu s-au oferit cu echipamentele aprobate, potrivit declarațiilor lui Miruță. Decizia CSAT : MApN și MAE cer punerea în practică a solicitării Miruță a mai afirmat că, în ședința CSAT de vineri, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite partenerilor din NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică „și la nivel de capabilități”. În același context, ministrul a indicat că România a comandat deja produse pentru Armata Română, dar termenul de livrare este 2027–2028. Până atunci, România solicită „un transfer, o dislocare de capabilități” pe teritoriul național, ca soluție de acoperire a intervalului până la intrarea în dotare a echipamentelor comandate. Contextul operațional: drona prăbușită la Galați Potrivit informațiilor prezentate, o dronă militară de proveniență rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din Galați, distrugând un apartament de la etajul 10 și rănind două persoane. Separat, într-o declarație citată de Agerpres dintr-un material conex, Miruță a susținut că Armata Română „nu a primit suficiente capabilități” dedicate luptei împotriva dronelor și că, în cazul incidentului, avioanele de vânătoare au evaluat că angajarea dronei cu rachetă ar fi putut genera pagube mai mari în zona locuită. Tot el a afirmat că drona ar fi parcurs patru minute în spațiul aerian românesc și că a fost detectată de un radar nou adăugat în zonă în ultimele săptămâni, dar că nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condiții de siguranță. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că următorul pas este demersul comun MApN–MAE către partenerii NATO pentru dislocarea efectivă a capabilităților aprobate la nivel aliat, ca măsură temporară până la livrările estimate pentru 2027–2028. În acest stadiu, nu sunt menționate în mod public tipurile exacte de echipamente sau un calendar de implementare. [...]
Japonia își extinde cooperarea militară cu NATO prin trimiterea unor militari la Wiesbaden , în Germania, pentru a se antrena în cadrul misiunii Alianței de asistență pentru Ucraina și pentru a studia tacticile de luptă apărute pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Baza de la Wiesbaden coordonează ajutorul militar pentru Ucraina, instruiește forțele ucrainene și sprijină repararea echipamentelor. Informația este relatată de Politico, citat de Digi24. Ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , a descris desfășurarea drept „o aprofundare suplimentară a cooperării dintre Japonia și NATO”, pe fondul unui mediu de securitate pe care Tokyo îl consideră tot mai tensionat, cu presiuni în nord și în sud. Ce urmărește Tokyo la Wiesbaden Baza găzduiește Programul NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU), descris ca principalul centru al alianței pentru coordonarea livrărilor de arme și instruirea militarilor ucraineni. Detașarea Japoniei este limitată ca dimensiune: delegația este formată din patru militari. În logica acestei mișcări, Tokyo se alătură unor armate occidentale care încearcă să valorifice direct experiența de luptă a Ucrainei. În acest context, Digi24 menționează că Germania se pregătește să primească instruire din partea soldaților ucraineni, conform Euromaidan Press, și că operatorii ucraineni de drone FPV au depășit în repetate rânduri unități NATO în exerciții din Suedia și Estonia. Contextul de securitate invocat: Rusia și China Decizia este plasată pe fundalul intensificării activității militare ruse în apropierea insulei Hokkaido. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova a desfășurat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavale pe insulele disputate din nordul Japoniei și transformă Marea Okhotsk într-o bază pentru submarine cu propulsie nucleară. În paralel, exercițiile comune chino-ruse în spațiul aerian și apele teritoriale japoneze au devenit „o rutină”, potrivit unei analize South China Morning Post citate de Digi24. Analiști japonezi avertizează, de asemenea, că Rusia ar putea deschide un „al doilea front” lângă Hokkaido dacă Tokyo ar fi absorbit de o criză în sud cu China. Un pas suplimentar în legătura cu Ucraina, dar în limitele constituției Desfășurarea de la Wiesbaden este prezentată ca un nou pas în aprofundarea discretă a legăturilor militare dintre Japonia și Ucraina. Digi24 notează că, la începutul acestui an, ingineri japonezi au fost integrați în unități ucrainene de drone de pe linia frontului pentru a studia inovațiile apărute în luptă, potrivit Euromaidan Press. În plan financiar și umanitar, Tokyo a promis aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru Ucraina din 2022 încoace, sub formă de asistență umanitară, financiară și de reconstrucție, sprijin despre care Digi24 precizează că este influențat de constituția Japoniei, care renunță la război și restricționează exporturile de arme. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
