Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO, într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera. Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor.
Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului.
Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major.
Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor.
Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă:
Materialul a fost publicat la 30 mai 2026.
Recomandate
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
Conflictul dintre conducerea civilă și cea militară din Ucraina riscă să blocheze reforme-cheie , după ce ministrul apărării Mykhailo Fedorov l-a acuzat public pe comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrsky, că obstrucționează schimbările și evită să discute deschis problemele din sistem, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin în contextul în care demiterea lui Fedorov, anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski, mai are nevoie de aprobarea Parlamentului. Fedorov a spus, într-un briefing de presă de urgență la Kiev, pe 16 iulie, că nu i-a cerut lui Zelenski să aleagă între el și Syrsky, dar că „toate inițiativele” ministerului ar fi început să fie blocate, ceea ce ar fi făcut cooperarea imposibilă. În același timp, el a susținut că Syrsky nu ar fi dispus să recunoască public problemele din armată și că, în loc să se concentreze pe înfrângerea Rusiei, ar alimenta divizări interne. „Syrsky nu este pregătit să vorbească deschis despre probleme. În loc să se gândească la cum să învingă Rusia, s-a gândit cum să împartă țara.” Reformele invocate: drone, roboți și schimbări de personal Fedorov a cerut „decizii fundamentale de personal”, inclusiv înlocuirea comandantului-șef și a șefului Statului Major General, pentru a da mai multă influență comandanților tineri. El a acuzat Statul Major că a împiedicat reforme în interiorul ministerului, oferind două exemple operaționale: aprobarea unui program de dotare a brigăzilor cu drone ar fi durat patru luni, din cauza disputelor birocratice; în șase luni, structura Ministerului Apărării nu ar fi putut fi schimbată deoarece nu ar fi primit avizul Statului Major. În viziunea lui Fedorov, avantajul pe câmpul de luptă ar trebui să vină din tehnologie, nu din numărul de militari, iar dronele ar trebui să înlocuiască soldații „ori de câte ori este posibil”. „Mai întâi, dronele trebuie să lupte. Trebuie să protejăm oamenii. Să pierdem drone, nu soldați.” El a mai cerut înființarea unei școli dedicate „războiului modern”, pentru formarea unei noi generații de lideri militari pe baza lecțiilor din invazia la scară largă a Rusiei. Cifre și rezultate revendicate în mandatul de șase luni Fedorov a enumerat mai multe realizări din perioada în care a condus ministerul, inclusiv: drone interceptoare care ar doborî 70–80% dintre dronele rusești Shahed; creșterea achizițiilor de sisteme robotice terestre de la 12.000 anul trecut la 50.000 anul acesta; dezvoltarea unui concept de apărare antiaeriană „stratificată”, care ar urmări interceptarea a până la 95% din dronele Shahed și rachetele de croazieră, folosind tehnologii noi. Tot el a afirmat că Ucraina l-ar fi convins pe Elon Musk să restricționeze accesul Rusiei la terminalele Starlink , în urma unor discuții directe. Demiterea, încă în joc în Parlament, și reacțiile din armată și societate Zelenski a confirmat demiterea lui Fedorov cu o zi înainte, invocând, între altele, neînțelegeri cu Syrsky privind modul de ducere a războiului. Fedorov ar urma să rămână „în echipă” într-un alt rol, nespecificat, iar plecarea sa face parte dintr-o remaniere mai amplă, în care ministrul de interne Ihor Klymenko ar urma să îl înlocuiască la Apărare. Decizia a generat reacții în lanț: adjunctul comandantului Forțelor Aeriene, Pavlo Yelizarov, și-a anunțat demisia, spunând că nu poate rămâne în armată după îndepărtarea lui Fedorov. În paralel, mii de oameni s-au adunat lângă Teatrul „Ivan Franko” din Kiev, cerând președintelui să revină asupra deciziei. Pe plan politic, în timpul dezbaterilor parlamentare, unii deputați au cerut ca Fedorov să prezinte un raport despre rezultatele mandatului înainte de orice vot. Mai multe instituții media ucrainene, citând surse parlamentare, au relatat că în Rada nu ar exista suficiente voturi pentru aprobarea demiterii, însă această informație rămâne la nivel de raportare pe surse. [...]
Demisia adjunctului comandantului Forțelor Aeriene ale Ucrainei expune tensiuni în vârful conducerii apărării , în plin proces de schimbare a Cabinetului și a conducerii Ministerului Apărării, potrivit Kyiv Post . Pavlo Yelizarov spune că a plecat din armată după demiterea ministrului apărării Mykhailo Fedorov, pe care o consideră „o mare nenorocire” pentru capacitatea de apărare a țării. Yelizarov a anunțat pe Facebook că și-a depus demisia „în al cincilea an al războiului” și a precizat că nu intenționează să-și continue serviciul militar. „Din păcate, în al cincilea an al războiului, mi-am depus demisia din Forțele Armate ale Ucrainei. Consider că demiterea lui M. Fedorov este o mare nenorocire pentru capacitatea de apărare a țării.” Schimbarea de la Apărare, legată de „viziuni diferite” asupra războiului În același context politic, parlamentarii discutau componența noului Cabinet, iar una dintre mizele rămase neclarificate era conducerea Ministerului Apărării. Publicația notează că, după o a doua reuniune a fracțiunii de guvernământ „Servitorul Poporului”, deputata Olha Vasylevska-Smahliuk a spus că președintele Volodîmîr Zelenski îl va nominaliza pe ministrul de interne Ihor Klymenko pentru funcția de ministru al apărării. Zelenski a explicat ulterior că a decis să-l înlocuiască pe Fedorov deoarece ministrul în funcție și comandantul-șef Oleksandr Sîrski ar fi avut „viziuni diferite” despre modul în care trebuie purtat războiul. Președintele a adăugat că Fedorov va rămâne în echipa sa, fără să precizeze rolul. Presiune publică și risc de discontinuitate în reforme și cooperare Materialul consemnează și o protestare în Kiev față de demiterea lui Fedorov, la care ar fi participat câteva mii de persoane, potrivit unui corespondent al publicației. Manifestanții au cerut revenirea asupra deciziei și au susținut că schimbarea ar putea deraia reformele din apărare; poliția a spus că protestul a fost pașnic. În plan extern, comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius a criticat decizia, numind-o „o mare surpriză” și subliniind importanța păstrării cooperării de apărare UE–Ucraina. El a spus că UE va căuta asigurări că programele comune de producție de arme și drone continuă fără întreruperi. Parlamentul urma să voteze noul cabinet joi, 16 iulie, iar la momentul publicării articolului legislativul analiza și numirea lui Serhiy Koretsky, director general al Naftogaz, ca prim-ministru. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Trimiterea la sol a noului Air Force One primit din Qatar arată limitele operaționale ale unei soluții „de avarie” : experții citați de HotNews spun că aeronava a intrat în serviciu cu un nivel de protecție mai redus decât flota standard, iar o lună de modernizări ar putea să nu fie suficientă pentru îmbunătățiri semnificative ale apărării. Donald Trump a declarat duminică faptul că Boeing-ul 747, care a început să-l transporte de la 1 iulie, va fi trimis în curând pentru a fi „echipat la maximum” cu noi capacități, un proces care ar urma să dureze aproximativ o lună. Nivelul de pregătire al avionului a fost pus sub semnul întrebării după ce Trump a trecut brusc la modelul mai vechi de Air Force One pentru etapa vizitei din Turcia către Regatul Unit, pe 8 iulie, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul. Aeronava este un Boeing 747 oferit Statelor Unite de Qatar anul trecut și modernizat de contractorul din apărare L3Harris Technologies , fiind gândită ca înlocuitor temporar în condițiile întârzierilor mari ale programului Boeing pentru noile avioane Air Force One. Ce lipsește față de „standardul” Air Force One și ce se poate face într-o lună Douglas Birkey, director executiv al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, afirmă că flota standard Air Force One are sisteme sofisticate de protecție, inclusiv sisteme antirachetă, însă Casa Albă ar fi acceptat un nivel mai redus de protecție pentru avionul din Qatar, pentru a-l pune în zbor cât mai repede. În evaluarea lui, aeronava ar fi fost configurată pentru medii cu amenințări „neutre sau de nivel redus”, iar acum se lucrează la adăugarea unor sisteme suplimentare. Birkey spune că, dacă termenul este într-adevăr de o lună, modernizările ar fi probabil limitate la sisteme „non-cinetice” (adică fără interceptare fizică), precum: bruiaj electronic; dispozitive „de orbire” cu infraroșu, menite să deruteze rachetele cu senzori termici; posibil „chaff” (benzi metalice minuscule eliberate pentru a dispersa semnalele radar și a devia munițiile ghidate prin radar). În același timp, Birkey avertizează că rachetele ghidate prin infraroșu au devenit o preocupare tot mai mare, fiind mai greu de detectat decât amenințările ghidate prin radar și „pot apărea, într-un fel, de nicăieri”. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale , susține la rândul său că „nu prea multe se pot face într-o lună”, iar lucrările s-ar putea limita la actualizări de software sau la adăugiri precum rachete de semnalizare ori „chaff”. Reacția oficială și miza politică Forțele Aeriene americane nu au comentat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni: „Noul Air Force One este perfect sigur pentru deplasările președintelui, dar va beneficia de modernizări și îmbunătățiri suplimentare în toamnă, care vor dura aproximativ o lună. În acest interval, președintele va zbura cu vechiul Air Force One.” Cancian leagă schimbarea aeronavei în Turcia de informații actualizate despre amenințările din partea Iranului, care ar fi ridicat nivelul de risc peste ceea ce avionul oferit de Qatar putea gestiona în acel moment. Pe plan intern, democrații au criticat viteza cu care aeronava a fost introdusă în serviciu și cer verificări. Senatoarea Jeanne Shaheen a spus, la Salonul Aeronautic de la Farnborough, că legislativul trebuie să examineze siguranța avionului, afirmând că „știa” despre existența unor probleme de securitate „încă de la început”. [...]
