Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO, într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera. Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor.
Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului.
Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major.
Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor.
Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă:
Materialul a fost publicat la 30 mai 2026.
Recomandate
România accelerează achizițiile antidrone după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor actuale de interceptare în zone urbane, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Armata Română va semna „opt proiecte” pentru „cele mai avansate capabilități antidrone disponibile în acest moment în lume”, după ce o dronă rusească a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Președintele Nicușor Dan a declarat, din fața blocului avariat, că din primele estimări ale criminaliștilor drona ar fi avut „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”, în timp ce poliția prelevează mostre pentru a stabili tipul de încărcătură. În timpul declarațiilor, un grup de cetățeni l-a huiduit. De ce nu a fost doborâtă drona: fereastră scurtă și risc în oraș Ministrul Apărării a susținut că incidentul nu indică un „eșec” al Armatei Române, argumentând că drona a evoluat în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar avioanele „nu au avut scenariu să o angajeze fără riscuri în Galați”. Miruță a adăugat că, deși a fost adus în zonă „un radar nou” care a detectat drona, nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condițiile de la fața locului. În același context, președintele a explicat că solicitările de capabilități antidrone implică constrângeri tehnice, inclusiv riscul ca interceptarea să producă pagube la sol și necesitatea de a evita situații în care s-ar trage din România către teritoriul ucrainean. Traiectoria: lovită deasupra Ucrainei și deviată spre România, potrivit președintelui Nicușor Dan a afirmat că drona care a ajuns la Galați ar fi fost deviată după ce a fost lovită în zbor deasupra Ucrainei, „aparent de apărarea antiaeriană ucraineană”. Potrivit președintelui, ar fi fost vorba despre un grup de 43 de drone venite „dinspre est”, dintre care o parte au fost doborâte pe teritoriul ucrainean, iar una ar fi fost lovită deasupra orașului Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria. Întrebat dacă a fost o modificare aleatorie sau intenționată, președintele a spus că a fost lovită „kinetic”. Ce urmează: discuții la NATO și cooperare cu Ucraina pentru producția de drone Miruță a declarat că, în februarie, România a trimis la NATO o solicitare privind capabilitățile necesare pentru lupta cu dronele în zona Dobrogei și că, în discuțiile din prezent, s-a luat decizia de a discuta în Consiliul Nord-Atlantic pentru ca solicitarea să fie îndeplinită, inclusiv prin livrări de capabilități din partea statelor membre. Separat, pe contul de Facebook al președintelui a fost publicat un mesaj după o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski , în care se arată că cei doi au convenit să accelereze cooperarea România–Ucraina privind producția în comun de drone. Sprijin pentru locatari: ajutoare de urgență și revenire în apartamente, cu o excepție Guvernul a anunțat ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de prăbușirea dronei: 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mică de 25%; 25.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mare de 25%. Președintele a mai spus că locatarii pot reveni în apartamente, cu excepția apartamentului afectat, unde este necesar un proiect de reparații, estimat la „câteva săptămâni”. [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
România cere NATO dislocarea temporară de capabilități anti-dronă până la livrările din 2027–2028 , după incidentul de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit pe un bloc, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, potrivit Agerpres . Ministrul a spus că MApN a transmis către NATO o listă „concretă” de capabilități necesare Armatei Române pentru a lupta eficient împotriva dronelor, iar pe 6 februarie 2026 comandantul SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa) ar fi aprobat lista. În urma aprobării, „s-a emis un ordin la nivel NATO” pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național, însă până acum „țările membre” nu s-au oferit cu echipamentele aprobate, potrivit declarațiilor lui Miruță. Decizia CSAT : MApN și MAE cer punerea în practică a solicitării Miruță a mai afirmat că, în ședința CSAT de vineri, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite partenerilor din NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică „și la nivel de capabilități”. În același context, ministrul a indicat că România a comandat deja produse pentru Armata Română, dar termenul de livrare este 2027–2028. Până atunci, România solicită „un transfer, o dislocare de capabilități” pe teritoriul național, ca soluție de acoperire a intervalului până la intrarea în dotare a echipamentelor comandate. Contextul operațional: drona prăbușită la Galați Potrivit informațiilor prezentate, o dronă militară de proveniență rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din Galați, distrugând un apartament de la etajul 10 și rănind două persoane. Separat, într-o declarație citată de Agerpres dintr-un material conex, Miruță a susținut că Armata Română „nu a primit suficiente capabilități” dedicate luptei împotriva dronelor și că, în cazul incidentului, avioanele de vânătoare au evaluat că angajarea dronei cu rachetă ar fi putut genera pagube mai mari în zona locuită. Tot el a afirmat că drona ar fi parcurs patru minute în spațiul aerian românesc și că a fost detectată de un radar nou adăugat în zonă în ultimele săptămâni, dar că nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condiții de siguranță. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că următorul pas este demersul comun MApN–MAE către partenerii NATO pentru dislocarea efectivă a capabilităților aprobate la nivel aliat, ca măsură temporară până la livrările estimate pentru 2027–2028. În acest stadiu, nu sunt menționate în mod public tipurile exacte de echipamente sau un calendar de implementare. [...]
UE anunță întărirea apărării aeriene pe Flancul Estic după drona rusească prăbușită la Galați , iar președintele Nicușor Dan cere ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcarea spațiului aerian european, potrivit Adevărul . Șeful statului a transmis un mesaj de mulțumire către Uniunea Europeană și statele membre, după reacția oficială a Bruxelles-ului în urma incidentului în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit un bloc de locuințe din Galați. Nicușor Dan a distribuit pe X declarația Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas , subliniind importanța solidarității europene. „O declarație fermă de solidaritate cu România din partea Uniunii Europene. Mulțumim Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și tuturor statelor membre ale UE pentru acest angajament comun și fără echivoc față de securitatea noastră. Nu se poate permite Rusiei să încalce spațiul aerian european fără a fi trasă la răspundere”, a transmis Nicușor Dan. Ce măsuri anunță UE și de ce contează În declarația oficială publicată de Consiliul Uniunii Europene , UE condamnă incidentul din 29 mai 2026, precizând că drona rusească făcea parte dintr-un atac asupra Ucrainei și s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Bruxelles-ul califică incidentul drept „un rezultat direct al războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei și avertizează că acțiunile Moscovei amenință securitatea cetățenilor europeni, stabilitatea regională și pacea internațională. În acest context, UE anunță că își va intensifica măsurile pentru: consolidarea securității pe Flancul Estic; întărirea capacităților de apărare aeriană; protecția frontierelor europene. Totodată, Uniunea Europeană spune că va continua sprijinul pentru Ucraina și va crește presiunea asupra Moscovei prin noi sancțiuni și măsuri menite să afecteze capacitatea Rusiei de a continua războiul. Declarația oficială este disponibilă pe site-ul Consiliului UE, aici . Contextul incidentului de la Galați Nicușor Dan a fost vineri, 29 mai, la Galați, după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma atacului, o mamă și un copil au fost răniți și sunt internați în spital. Președintele a descris evenimentul drept „mai mult decât un incident de securitate”, susținând că este o acțiune gravă atribuită Federației Ruse, care a pus în pericol cetățeni români pe teritoriul național. În paralel, Nicușor Dan a anunțat că a avut o convorbire cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a transmis susținere persoanelor rănite și a afirmat că Ucraina este pregătită să sprijine România „în orice mod necesar” în astfel de situații. NATO a confirmat vineri că drona prăbușită peste blocul din Galați este de proveniență rusească, fiind identificată ca model „Geran-2 ”, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
România ar putea avea nevoie de acorduri NATO cu Ucraina și Moldova pentru a doborî drone rusești înainte să intre în spațiul aerian național , o schimbare cu miză de reglementare și operațională, care ar muta accentul de la reacția „după incident” la prevenție, potrivit Stirile Pro TV . Ideea, avansată într-o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) și discutată de analiști militari români, pornește de la o limitare invocată public de reprezentanți ai Armatei: pe timp de pace, militarii români nu au voie să tragă către teritoriul altui stat, chiar dacă o dronă se îndreaptă spre România. Ce ar schimba acordurile propuse ISW recomandă ca NATO să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât dronele rusești care se apropie de spațiul aerian al României să poată fi interceptate înainte de a-l încălca, indiferent dacă incursiunea ar fi accidentală sau intenționată. În analiza citată de publicație, ISW notează: „Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.” Pe aceeași linie, analistul militar Iulian Chifu susține că, atunci când un obiect zburător se îndreaptă iminent spre teritoriul național, ar trebui tratat ca amenințare și doborât, însă acest lucru „reclamă parteneriatul cu statele vecine” și ar necesita acorduri care să elimine limitarea actuală. Problema răspunderii pentru daune, încă nelămurită Un astfel de cadru ar trebui să stabilească explicit și cine suportă eventualele pagube produse de resturi, în scenariul în care România ar doborî o dronă în spațiul aerian al unui stat vecin. În material este dat exemplul incidentului de la Galați, unde, potrivit corespondentului PRO TV, resturile ar fi putut cădea peste terenuri agricole aflate la vest de portul Reni. Ce face România până la un acord Până la negocierea unor astfel de înțelegeri „la nivel NATO”, România așteaptă dislocarea în Dobrogea a unor sisteme moderne antidronă. Potrivit Ministerului Apărării, încă din februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o listă de echipamente cerute de România. Deocamdată, singurul anunț concret menționat este cel al Italiei, care ar urma să trimită 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați. [...]
