Știri
Știri din categoria Apărare
NATO ia în calcul să aducă sub comandă aliată un sistem anti-drone în România, ca răspuns operațional la incidentul în care o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați și a rănit doi civili, potrivit Newsweek. Miza imediată este întărirea capacității de detectare și interceptare pe flancul estic, fără a escalada automat către mecanismele de apărare colectivă.
NATO a transmis solidaritate României, iar secretarul general Mark Rutte l-a contactat pe președintele Nicușor Dan. Rutte a pus incidentul pe seama „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a afirmat că „drona era rusă”.
Un înalt oficial militar al NATO a spus că Alianța a „detectat și urmărit” drona, însă aceasta ar fi intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca reacție, NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”.
Oficialul NATO citat a indicat că Alianța evaluează „ce se mai poate face” pentru a optimiza rețeaua de senzori și „sistemele de tragere” ale României și ale NATO, astfel încât amenințări similare să poată fi neutralizate „în siguranță”.
Una dintre opțiuni ar fi aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, despre care sursa spune că a fost achiziționat de România în cadrul eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic.
O altă direcție menționată este ca România și alte state să obțină capacități suplimentare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un demers NATO axat pe integrarea de tehnologii noi pentru descurajare și apărare.
Aliații ar urma să discute luna viitoare, la o conferință, identificarea de „forțe și capacități defensive suplimentare” pentru operațiunea „Eastern Sentry” („Santinela Estică”), menită să consolideze flancul estic, potrivit informațiilor atribuite de Newsweek publicației KyivPost (fără ca articolul să indice o decizie finală).
Materialul notează că articolul 5 (apărarea colectivă) a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile din 11 septembrie 2001, iar până acum „nu s-a sugerat” aplicarea lui în cazul României.
În schimb, este prezentat ca opțiune articolul 4, care permite consultări de urgență atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea. Consultările în baza articolului 4 au fost declanșate de nouă ori, inclusiv de trei ori în contextul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei; în septembrie 2025, Polonia a cerut astfel de consultări după incursiuni ale dronelor rusești, iar Estonia după încălcări ale spațiului aerian de către avioane de vânătoare rusești.
Reuniunea cerută de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea „Eastern Sentry”, cu contribuții aliate precum avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate, conform sursei.
Recomandate
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu , într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie , pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați , potrivit G4Media . Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic. Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre. Ce înseamnă misiunea, concret Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie. Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră. Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței. Contextul: incidentul de la Galați și reacțiile de la Roma Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României. „[Este] un act grav.” Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO. În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian. În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
Estonia ia în calcul extinderea recrutării obligatorii și la femei, pe fondul scăderii natalității , un scenariu care ar schimba cadrul de reglementare al serviciului militar și modul în care statul își planifică efectivele pe termen lung, potrivit Stirile Pro TV . Anu Rannaveski, șefa Agenției pentru Resurse de Apărare a Estoniei (instituția care gestionează recrutarea militară), a avertizat că numărul tot mai mic de tineri care ajung la vârsta încorporării poate face dificilă atingerea țintelor de personal ale armatei până în 2040. Declarațiile au fost făcute pentru postul public estonian ERR, potrivit TVP World. De ce se discută o schimbare de reglementare Oficialul a indicat că Estonia riscă să nu poată acoperi planul anual de recrutare prevăzut în strategia de apărare pe termen lung. „Până în 2040, problema va deveni foarte evidentă: nu vom putea ocupa cele 4.100 de locuri planificate”. În prezent, Estonia (aprox. 1,3 milioane de locuitori) se bazează pe serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile se pot înrola doar voluntar. Rannaveski spune însă că tendințele demografice împing decidenții să ia în calcul extinderea obligativității și asupra femeilor, pe măsură ce natalitatea scade. „În generațiile anterioare se nășteau până la 15.000 de băieți pe an. Acum numărul a scăzut la 4.000–5.000”. Ce ar urma și care este contextul de securitate Potrivit aceleiași surse, Estonia ar avea încă suficienți tineri eligibili pentru a menține sistemul actual pe termen scurt, dar autoritățile ar trebui să înceapă pregătirile pentru viitor. „Sper cu adevărat că întrebarea este mai degrabă când, nu dacă”. Rannaveski a adăugat că „fiecare cetățean estonian are datoria de a apăra independența Estoniei”. În context, Estonia este prezentată ca stat NATO de pe flancul estic, la granița cu Rusia, care și-a consolidat postura defensivă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum se aliniază Estonia la tendințele din Europa Materialul notează că mai multe state europene au introdus deja recrutarea obligatorie pentru femei sau se îndreaptă către sisteme neutre din punct de vedere al genului: Norvegia: recrutare obligatorie indiferent de sex (din 2015), primul stat NATO cu această abordare; Suedia: a urmat în 2017; Danemarca: a început să includă femeile în sistemul de recrutare începând din acest an; Letonia: a indicat că ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru femei în jurul anului 2028; Polonia: serviciul militar rămâne voluntar pentru femei, dar ponderea lor în armată a urcat la aproximativ 17% (de la sub 5% în urmă cu un deceniu). Pentru Estonia, discuția rămâne, deocamdată, la nivel de avertisment și planificare: miza este dacă actualul cadru de recrutare mai poate susține țintele de efective până în 2040, în condițiile declinului demografic. [...]
Intrarea unei drone rusești în România ridică presiune pe regulile de apărare aeriană ale NATO , inclusiv prin posibile acorduri operative cu Ucraina și Republica Moldova, pentru ca Alianța să-și poată proteja propriul teritoriu în condițiile unor incursiuni tot mai frecvente, potrivit Biziday , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). ISW notează, pe baza imaginilor cu resturile de la fața locului, că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi de tip Shahed, iar Geran-2 este versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136. Institutul subliniază că acesta este primul caz de incursiune rusească ce a dus la rănirea unor civili într-un stat membru NATO. De ce contează: limitările legale pot deveni o vulnerabilitate operațională Analiza trece în revistă încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și amintește un atac „notabil” din 10 septembrie, când 19 drone rusești ar fi intrat intenționat în Polonia. Concluzia ISW este că frecvența acestor incidente indică o schimbare de calcul la Moscova, în sensul acceptării riscului de victime civile în state NATO, ca efect al campaniei de atacuri a Rusiei. În acest context, ISW pune accent pe declarațiile comandanților Armatei Române, potrivit cărora legislația românească interzice apărării aeriene să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean. Din această perspectivă, institutul apreciază că NATO ar putea fi nevoit să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, ca măsură de autoapărare, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Semnalul politic: amenințări și „testarea” reacției NATO ISW analizează și o declarație a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , interpretată ca o amenințare la adresa României și a altor state europene cu noi atacuri cu drone dacă acestea continuă sprijinul pentru Ucraina. Institutul arată că, deși Medvedev face frecvent declarații mai radicale decât alți oficiali ai Kremlinului, mesajele sale reflectă totuși amenințări pe care Kremlinul dorește să le transmită. În evaluarea ISW, Kremlinul a urmărit reacțiile NATO la incursiunile anterioare, mai ales în toamna lui 2025, iar atacul din 29 mai din România ar putea fi folosit pentru a testa răspunsul Alianței atât la incursiunea în sine, cât și la retorica Moscovei. Institutul anticipează că astfel de incidente vor continua atât timp cât forțele ruse operează drone în vecinătatea frontierelor NATO, ceea ce ar putea forța ajustări ale politicilor și cadrelor de apărare aeriană pentru protejarea populației. Analiza integrală a ISW este disponibilă aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
