Știri
Știri din categoria Apărare
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News. Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale.
Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile.
Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice.
Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu.
Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări.
În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare.
Recomandate
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Două aeronave de recunoaștere NATO au operat toată ziua deasupra apelor neutre ale Mării Negre, în proximitatea României , într-o misiune care indică un nivel ridicat de monitorizare aeriană în regiune, potrivit Mediafax , care citează o sursă din controlul traficului aerian al Uniunii Europene, preluată de agenția rusă TASS . Prima aeronavă identificată este un Boeing RC-135W Rivet Joint , aparținând Forțelor Aeriene Regale Britanice . Conform sursei citate, avionul „a înconjurat Marea Neagră de mai multe ori”, deplasându-se de la vest la est și înapoi, fără să intre în spațiul aerian al statelor de coastă, „cu excepția României”. Sursa a mai indicat că aeronava a venit spre Marea Neagră de la baza militară britanică de la Waddington , traversând anterior spațiul aerian al mai multor țări din UE, și că și-a început zborul deasupra Mării Negre din zona unui punct de control aflat la limita ariei deservite de controlorii de trafic aerian bulgari. Misiunea este descrisă ca având scopul de a obține informații de recunoaștere, iar avionul se îndrepta ulterior spre baza de origine. A doua aeronavă: Bombardier Artemis II, cu bază permanentă la Constanța A doua aeronavă observată este un Bombardier Artemis II , descris ca avion de recunoaștere deținut de NATO, cu bază permanentă pe aeroportul din Constanța . Potrivit aceleiași surse, acesta a efectuat mai multe cercuri de la vest la est și înapoi în partea de sud a Mării Negre. În relatarea citată, aeronava ar opera „destul de frecvent” în zonă, fără a intra în spațiul aerian al vreunei țări de coastă. Aceleași informații menționează că Bombardier Artemis II apare și în regiunea Kaliningrad, unde ar încerca de regulă să survoleze de mai multe ori, folosind spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei și zone de deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. De ce contează Faptul că una dintre aeronavele de recunoaștere are bază permanentă la Constanța , iar cealaltă a fost raportată ca intrând în spațiul aerian al României , indică rolul operațional al infrastructurii și al coridorului aerian românesc în misiunile de supraveghere din Marea Neagră, într-un context regional tensionat. Informațiile provin din declarații atribuite unei surse din controlul traficului aerian al UE, citate de TASS; Mediafax nu indică o confirmare separată din partea NATO sau a autorităților române. [...]
Președintele Nicușor Dan își mută discuția de securitate la Washington după încălcările repetate ale spațiului aerian. Potrivit HotNews , șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, se deplasează în SUA pentru întâlniri cu reprezentanți ai administrației americane și ai Congresului, în contextul incursiunilor dronelor rusești. Miza anunțată este „consolidarea coordonării” în materie de securitate în regiunea Mării Negre, după ce România a reclamat încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone rusești. Într-o postare în limba engleză pe X, Lazurca afirmă că mandatul delegației este legat direct de alinierea de securitate la Marea Neagră și de dialogul cu Administrația Trump și lideri ai Congresului: „Președintele Dan ne-a trimis pe mine și pe șeful Statului Major al Apărării la Washington, D.C., pentru a ne întâlni cu reprezentanți ai Administrației Trump și cu lideri ai Congresului, în vederea consolidării coordonării noastre în materie de securitate în regiunea Mării Negre”. Contextul operațional: trei drone doborâte în trei zile În aceeași postare, consilierul prezidențial leagă deplasarea de episoadele recente din teren, susținând că piloți români care zboară pe avioane F-16 au doborât trei drone rusești în ultimele trei zile. Autoritățile române au denunțat încălcările repetate ale spațiului aerian, iar în intervalul 24–26 iulie 2026 Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național , conform informațiilor publicate anterior de HotNews. Lazurca își încheie mesajul cu formula „Pace prin forță”, asociată conceptului de politică externă promovat de președintele american Donald Trump. [...]
România a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național, iar autoritățile pregătesc un protest diplomatic după un nou incident în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, potrivit Biziday . Drona a fost interceptată duminică dimineață de aviația de vânătoare, iar neutralizarea a fost realizată de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 , „în condiții de siguranță”. Președintele Nicușor Dan a indicat că doborârea a avut loc la ora 10:13, în zona Sulina–Chilia, în spațiul aerian al României, la aproximativ 12 km nord-est de Sulina. Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că drona a fost detectată de radarele MApN înainte de a pătrunde în România. Conform acestuia, aparatul a intrat în țară la 10:08, deasupra apelor teritoriale, la verticala unui punct aflat la 25 km sud-est de Sulina, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizat deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. La ora 10:16, ISU Tulcea a emis o avertizare Ro-Alert pentru localnicii din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. De ce contează: escaladarea răspunsului și componenta diplomatică Nicușor Dan a anunțat că România va iniția un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi „fundamentat” pe cercetările aflate în desfășurare. Președintele a legat demersul de investigațiile Parchetului General, care au stabilit că drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în derulare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Reacția Guvernului și contextul ultimelor trei incidente Premierul Ilie Bolojan a calificat doborârea celor trei drone drept un semnal de „fermitate și curaj” în apărarea teritoriului național și a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, pe care a numit-o „inacceptabilă”. În ultimele zile, România a doborât trei drone: vineri, la ora 11:02, la Padina (județul Buzău); sâmbătă dimineață, la ora 8:30, la 10 km vest de Sfântu Gheorghe (Delta Dunării); duminică, în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră. Autoritățile indică faptul că protestul diplomatic va depinde de concluziile anchetelor în curs privind incidentele de sâmbătă și duminică. [...]
Regatul Unit alocă 8,4 miliarde lire pentru submarine nucleare, într-un efort cu miză bugetară și industrială potrivit Mediafax . Investiția vizează programul noilor submarine nucleare din clasa Dreadnought și se înscrie în planul de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul angajamentelor NATO și al consolidării descurajării nucleare. Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că finanțarea este destinată submarinelor aflate în construcție la șantierul naval din Barrow-in-Furness, Mediafax notând că informația este relatată de BBC. Înlocuirea flotei Vanguard și calendarul de livrare Programul Dreadnought este gândit pentru a înlocui cele patru submarine din clasa Vanguard, aflate în serviciu din 1992 și echipate cu rachete Trident . Noile submarine sunt programate să intre în serviciu în anii 2030, odată cu retragerea actualei flote. Dimensiunea financiară și efectele în economie Suma de 8,4 miliarde lire sterline (aprox. 49,6 miliarde lei) este prezentată ca „primul pas” pentru refacerea flotei nucleare britanice. În același context, guvernul indică un pachet mai larg de 63,6 miliarde lire sterline (aprox. 375,2 miliarde lei), care ar urma să acopere: întreținerea flotei nucleare existente; continuarea programului Dreadnought; dezvoltarea viitoarei generații de submarine; modernizarea infrastructurii navale și a facilităților de producție. Executivul estimează că programul nuclear de apărare susține în prezent aproximativ 47.000 de locuri de muncă în Regatul Unit, iar acest număr ar putea crește la 65.000 până în 2030. În plus, guvernul preconizează crearea a aproximativ 22.000 de programe de ucenicie până în 2035. Presiunea țintelor NATO și tensiunile politice interne Guvernul se confruntă, totodată, cu dificultăți legate de promisiunea de a atinge ținta NATO de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, la care s-ar adăuga încă 3% pentru investiții auxiliare, potrivit informațiilor din articol. Mediafax mai notează că John Healey, ministru al Apărării în cabinetul Starmer, și-a dat demisia din funcție din cauza frustrărilor legate de lipsa unui calendar clar pentru atingerea țintei de 3%. În noua sa poziție de ministru de Finanțe, Healey ar urma să gestioneze împreună cu Burnham identificarea resurselor necesare, însă articolul nu oferă detalii despre soluțiile bugetare avute în vedere. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
