Știri
Știri din categoria Apărare
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News. Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale.
Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile.
Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice.
Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu.
Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări.
În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare.
Recomandate
România obține acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace , ceea ce poate scurta achizițiile de sisteme anti-dronă și accelera răspunsul operațional pe Flancul Estic , potrivit Agerpres . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, au semnat luni o scrisoare de intenție pentru cooperare în domeniul dronelor și al sistemelor de contracarare a acestora. România devine astfel a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la această platformă, descrisă de ministru drept un instrument care oferă acces rapid la „peste 1.600 de soluții anti-dronă” și care „scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție”. „România devine a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace - un instrument modern care ne oferă acces rapid la peste 1.600 de soluții anti-dronă și scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție.” Ce înseamnă platforma pentru achiziții și operare Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că Counter-UAS Marketplace este o inițiativă americană sub forma unui instrument digital care permite identificarea și achiziția rapidă de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma oferă un catalog „în continuă actualizare”, cu peste 1.600 de echipamente și sisteme, iar efectul urmărit este reducerea duratei procedurilor tradiționale de contractare din domeniul apărării. În termeni practici, mesajul central al MApN este că accesul la un catalog standardizat și actualizat poate reduce timpii administrativi și poate accelera selecția de soluții, într-un domeniu în care amenințările evoluează rapid. Context: cooperarea cu SUA și bugetul de apărare Potrivit MApN, vizita delegației americane a inclus și o întrevedere cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a evidențiat importanța cooperării cu SUA pentru securitatea regională și consolidarea Flancului Estic. Ministrul Apărării a menționat, totodată, că bugetul pentru apărare a fost majorat „chiar și într-un context economic dificil” și a insistat asupra rolului parteneriatului cu SUA ca „garanție reală de securitate”. [...]
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]
România mută în țară o parte din producția de drone militare, după întârzieri la livrările din Israel , iar fabrica deschisă la Chitila devine o verigă operațională în programul de înzestrare de aproape 180 de milioane de euro (aprox. 900 milioane lei), potrivit Euronews . La Chitila se produce drona de supraveghere „Watchkeeper”, care ar urma să intre în dotarea Armatei Române. România comandase inițial aceste aparate din Israel, însă livrările au fost amânate până la jumătatea acestui an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a amenințat inclusiv cu rezilierea contractului, notează publicația. Un reprezentant al companiei israeliene a pus întârzierile pe seama „forței majore” și a susținut că amânarea a permis integrarea unor îmbunătățiri rezultate din lecțiile recente din conflictele din regiune. Cum se împarte producția între Chitila și Bacău Fluxul de fabricație descris în material indică o împărțire a etapelor între două locații din România: la Chitila, fuzelajul este construit manual, „strat cu strat”, proces care durează aproximativ două luni și jumătate; ulterior, dronele ajung la Bacău pentru montarea echipamentului electric; urmează testarea internă realizată de producător, iar acceptanța finală revine Ministerului Apărării Naționale. Ce capabilități sunt menționate pentru „Watchkeeper” Potrivit informațiilor prezentate, drona are rol de supraveghere și: poate sta în aer până la opt ore; are aproximativ șase metri lungime și o anvergură a aripilor de 10 metri; poate zbura la altitudini de până la 5.000 de metri. În material se mai precizează că șapte astfel de dispozitive sunt gata de testare și că în compoziția dronei este folosită fibra de carbon, cu avantajul unor reparații repetate care pot prelungi durata de viață. Miza bugetară: aproape 180 de milioane de euro din bugetul național Costul total al înzestrării Armatei Române cu drone de supraveghere este „de aproape 180 de milioane de euro”, bani din bugetul național, conform Euronews. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă câte drone sunt incluse în acest cost total și nici calendarul complet al livrărilor, dincolo de mențiunea privind amânarea până la jumătatea acestui an. [...]
Hezbollah își mută accentul pe drone mai greu de bruiat, pe fondul blocării rutelor de aprovizionare cu armament , ceea ce poate schimba costurile și modul în care Israel își apără zona de frontieră, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Gruparea a crescut utilizarea dronelor în războiul cu Israel și caută „noi tipuri” de aparate, inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, unde atât Rusia, cât și Ucraina au extins masiv folosirea dronelor pe câmpul de luptă. La începutul confruntării, în octombrie 2023, Hezbollah avea acces la tehnologie iraniană, în principal drone „kamikaze” (de atac într-o singură direcție), relativ lente și vulnerabile la aviație și la apărarea antiaeriană, inclusiv Iron Dome . Trecerea la drone cu fibră optică: de ce contează operațional Analiza notează că amenințarea mai complexă este apariția dronelor care pot manevra și sunt mai greu de bruiat. În acest context, publicația israeliană N12 (citată de The Jerusalem Post ) susține că Hezbollah ar folosi drone operate prin fibră optică, controlate de la distanță de până la 15 km și capabile să transporte până la 6 kg de explozibil. Conectarea printr-un fir foarte subțire ar face bruiajul ineficient, deoarece legătura cu operatorul nu depinde de semnal radio. Aceste sisteme sunt descrise ca fiind similare celor folosite în Ucraina, unde utilizarea dronelor cu fibră optică a fost „pionierată” în cadrul conflictului, pe fondul adaptării rapide a tacticilor de pe linia frontului și al folosirii dronelor în număr mare, atât pentru apărare în adâncime, cât și pentru lovirea liniilor inamice. Contextul de la frontieră și presiunea pe logistică În Israel, subiectul a căpătat vizibilitate suplimentară după ce armata israeliană (IDF) a anunțat moartea sergentului Idan Fooks, 19 ani, din Petah Tikva, în sudul Libanului, într-un atac cu o dronă explozivă lansată de Hezbollah, în timpul unei operațiuni. În paralel, analiza descrie o schimbare de context la graniță: Israel rămâne în sudul Libanului într-o „centură de securitate” de-a lungul frontierei, iar zona este prezentată ca fiind în curs de „curățare” de locuințe și infrastructură. Într-un astfel de mediu, Hezbollah ar avea dificultăți să infiltreze persoane, dar ar putea menține presiunea prin atacuri cu drone, inclusiv datorită razei de acțiune pe care ar permite-o controlul prin fibră optică. Un factor-cheie este logistica: Hezbollah ar fi fost „tăiat” de la o parte din aprovizionarea care venea din Iran via Irak și Siria, iar noul guvern din Siria ar opri transporturile către grupare. În acest context, analiza susține că Hezbollah se confruntă cu un deficit de rachete și muniții mai vechi și se reorientează către tehnologie nouă, pe modelul lecțiilor din Ucraina privind producția locală de drone și adaptarea lor pentru muniții și control prin fibră optică. Ce urmează The Jerusalem Post apreciază că este „plauzibil” ca Hezbollah să învețe despre conflictul din Ucraina prin Iran sau prin alte metode, fără a indica însă dovezi directe. Dacă trecerea la drone mai greu de bruiat se confirmă, miza imediată este una operațională: creșterea dificultății de contracarare prin mijloace de război electronic și nevoia de adaptare a apărării în zona de frontieră. [...]
Ucraina își apără eficient orașele de drone, dar rămâne vulnerabilă la rachete balistice din cauza deficitului de sisteme Patriot , avertizează președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză operațională și de finanțare: fără întărirea apărării balistice și fără rezerve suficiente de interceptori, riscul pentru infrastructura critică și pentru populație rămâne ridicat, chiar dacă rata de interceptare a dronelor este „foarte mare”. Într-o actualizare pe Telegram, Zelenski a spus că forțele ucrainene interceptează „peste 90%” din dronele de atac rusești, însă „protecția împotriva rachetelor balistice” trebuie consolidată. El a adăugat că „fiecare rachetă suplimentară de apărare antiaeriană” înseamnă vieți salvate, orașe mai bine protejate și o apărare mai solidă a infrastructurii critice. Pe parcursul ultimei săptămâni, Rusia ar fi lansat asupra Ucrainei aproximativ 1.900 de drone de atac, aproape 1.400 de bombe aeriene ghidate și circa 60 de rachete de diverse tipuri, potrivit aceleiași informări. Zelenski a legat amploarea atacurilor de nevoia de contribuții noi din partea partenerilor, inclusiv în cadrul programului PURL, precum și de pachetul al 20-lea de sancțiuni al UE și de un pachet european de sprijin de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), convenit în Cipru. Schimbare de model: echipe mobile și drone interceptoare În ianuarie, Zelenski a afirmat că Ucraina a început să implementeze un nou model de apărare antiaeriană, bazat pe echipe mici și mobile care folosesc drone interceptoare, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice. Potrivit lui, Forțele Aeriene trec la o „abordare nouă”, centrată pe grupuri mobile de foc, sisteme cu rază scurtă și unități de interceptare cu drone. Pentru extinderea acestui model la nivel național, Pavlo Yelizarov a fost numit adjunct al comandantului Forțelor Aeriene, cu responsabilitatea de a coordona o rețea de unități mobile de interceptare a dronelor. „Deficit critic” de Patriot și proiecte comune cu partenerii Zelenski a reiterat că Ucraina se confruntă cu un „deficit critic” de sisteme Patriot și a avertizat, pe 15 aprilie, că stocurile disponibile s-ar putea reduce și mai mult dacă războiul continuă. În planul cooperării externe, Ucraina a convenit cu Belgia și Spania să întărească apărarea antiaeriană și să extindă sprijinul pentru aviația Forțelor Aeriene, înaintea unei reuniuni în format Ramstein. Separat, Kievul lucrează cu Germania la proiecte comune de apărare antiaeriană, inclusiv la dezvoltarea unor sisteme de arme bazate pe laser. Tot cu Germania, Ucraina a agreat un pachet de cooperare în domeniul apărării de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot, conform informațiilor din material. [...]
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
