Știri
Știri din categoria Apărare
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025, pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar.
La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari.
În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024.
SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035.
În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare.
În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari.
China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994.
Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece.
Recomandate
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
România își asumă investiții mai mari în apărare și caută proiecte comune cu SUA în industria de profil , inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri, după o discuție între președintele Nicușor Dan și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, potrivit News . Mesajul vine pe fondul deteriorării percepute a mediului de securitate la Marea Neagră și indică o posibilă accelerare a cooperării bilaterale cu impact direct asupra capacităților militare și a industriei locale. Într-o postare pe rețeaua X, Nicușor Dan a spus că discuția a vizat „teme de securitate de interes comun” și „modalități de consolidare” a parteneriatului strategic România–SUA, cu accent pe apărare și economie. Potrivit președintelui, cei doi au convenit asupra „necesității de a intensifica cooperarea” pentru a valorifica oportunitățile de colaborare din industria de apărare, inclusiv inovarea în securitate, cercetarea și start-up-urile. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de angajament Președintele a afirmat că România este pregătită „să investească mai mult” și „să facă mai mult” atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea NATO. În același mesaj, el a susținut că România rămâne „cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră”, zonă în care „provocările și riscurile tind să crească”, cu efect asupra securității euro-atlantice. Totodată, Nicușor Dan a legat explicit securitatea României de evoluțiile din regiune, afirmând că securitatea Ucrainei este „strâns legată” de securitatea României, precum și de cea a Republicii Moldova și a regiunii, în ansamblu. Următorul pas: rezultate „mai concrete” și diversificarea eforturilor Șeful statului a mai spus că el și oficialul american împărtășesc opinia că e nevoie de „diversificarea eforturilor” pentru adaptarea la mediul de securitate actual și că există „încă un potențial imens” în cooperarea bilaterală. Obiectivul declarat: intensificarea eforturilor pentru „rezultate mai concrete” în domenii de interes strategic, „în beneficiul reciproc” al celor două țări. În informațiile transmise nu sunt menționate sume, calendare sau proiecte specifice, astfel că rămâne neclar ce formă vor lua, în practică, investițiile suplimentare și colaborările din industria de apărare. [...]
România obține acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace , ceea ce poate scurta achizițiile de sisteme anti-dronă și accelera răspunsul operațional pe Flancul Estic , potrivit Agerpres . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, au semnat luni o scrisoare de intenție pentru cooperare în domeniul dronelor și al sistemelor de contracarare a acestora. România devine astfel a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la această platformă, descrisă de ministru drept un instrument care oferă acces rapid la „peste 1.600 de soluții anti-dronă” și care „scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție”. „România devine a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace - un instrument modern care ne oferă acces rapid la peste 1.600 de soluții anti-dronă și scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție.” Ce înseamnă platforma pentru achiziții și operare Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că Counter-UAS Marketplace este o inițiativă americană sub forma unui instrument digital care permite identificarea și achiziția rapidă de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma oferă un catalog „în continuă actualizare”, cu peste 1.600 de echipamente și sisteme, iar efectul urmărit este reducerea duratei procedurilor tradiționale de contractare din domeniul apărării. În termeni practici, mesajul central al MApN este că accesul la un catalog standardizat și actualizat poate reduce timpii administrativi și poate accelera selecția de soluții, într-un domeniu în care amenințările evoluează rapid. Context: cooperarea cu SUA și bugetul de apărare Potrivit MApN, vizita delegației americane a inclus și o întrevedere cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a evidențiat importanța cooperării cu SUA pentru securitatea regională și consolidarea Flancului Estic. Ministrul Apărării a menționat, totodată, că bugetul pentru apărare a fost majorat „chiar și într-un context economic dificil” și a insistat asupra rolului parteneriatului cu SUA ca „garanție reală de securitate”. [...]
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025 , într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica , care citează date din raportul SIPRI. În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI. Europa împinge în sus totalul global Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate. SUA, China și Rusia concentrează peste jumătate din cheltuieli La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres. În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei). Ce indică estimările pentru 2026 SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027. „Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului. În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin. [...]
România își accelerează capacitatea de apărare contra dronelor prin testarea, împreună cu NATO, a unui sistem bazat pe inteligență artificială care ar urma să devină operațional „în câteva zile”, potrivit Antena 3 . Testele au avut loc la poligonul Capu Midia , pe litoralul Mării Negre, într-un context în care drone rusești au pătruns repetat în spațiul aerian românesc. Sistemul testat este produs de compania americană Project Eagle , fondată de Eric Schmidt, fost director general al Google. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că soluția ar urma să fie pusă în funcțiune pe teritoriul României în următoarele zile. Ce s-a testat și de ce contează operațional Exercițiul a durat două săptămâni și a fost organizat de Ministerul Apărării împreună cu NATO. În poligon au fost evaluate componente dezvoltate de companii private, inclusiv: drone interceptoare; radare și senzori; echipamente de bruiaj (care perturbă comunicațiile și navigația dronelor). Capu Midia este la aproximativ 80 de kilometri de linia frontului din Ucraina, iar presiunea pentru întărirea rapidă a apărării aeriene a crescut după incidente repetate la granița estică a NATO, pe fondul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. Cel mai recent episod care a generat reacție publică, potrivit materialului, a fost la Galați, în această săptămână. Cum funcționează Merops și ce îl diferențiază Sistemul se numește Merops și este descris ca fiind deja folosit în Ucraina și în Polonia. Include o bază de comandă la sol, rampe de lansare și drone interceptoare numite Surveyor, care pot opera autonom folosind inteligență artificială și radar, potrivit surselor NATO citate în material. Mecanismul, așa cum este prezentat, detectează drona țintă și trimite un interceptor care o urmărește și o neutralizează fără comandă umană permanentă. Diferența față de apărarea antiaeriană clasică este că aceasta a fost proiectată în principal pentru rachete și aeronave, nu pentru drone mici și relativ ieftine, devenite frecvente în războiul modern. Rezultatul testului și pașii următori Radu Miruță a caracterizat testul drept „parțial reușit”, după ce un interceptor ar fi virat prea brusc și a ratat ținta. Totuși, ministrul a indicat că a fost impresionat de imaginea termică, precizia radarului și modul în care sistemul a angajat țintele. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona.” Miruță a mai spus că sistemul ar putea contracara amenințările cu drone de-a lungul Dunării. Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că producătorii de drone și sisteme contra-dronă au fost invitați „să arate concret” capabilitățile în poligon, într-un exercițiu MApN–NATO, și a criticat soluțiile rămase la nivel de prezentări. Companiile ale căror soluții au atins standardele necesare vor fi invitate la minister pentru colaborare începând de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor sale. Context: ce are România în dotare acum Materialul amintește că România dispune de avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete sol-aer cu rază scurtă Chiron și tunuri antiaeriene Gepard. Este menționat și un plan comun româno-ucrainean de a produce drone în cadrul mecanismului european de rearmare SAFE. [...]
Ucraina vrea să crească rapid capacitatea de producție și aprovizionare cu vehicule terestre fără pilot, cu un obiectiv de cel puțin 50.000 de unități în acest an , potrivit News , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski din discursul său video, preluate de agenția Ukrinform . Ținta vizează UGV-uri (vehicule terestre fără pilot) și este legată direct de nevoi operaționale pe front: logistică, evacuarea răniților și misiuni de luptă. Zelenski a spus că utilizarea acestor platforme „se extinde acum în cel mai rapid ritm”, argumentând că miza este reducerea pierderilor de vieți. Ce indică planul: trecerea la volume industriale Zelenski a precizat că „volumul contractat” pentru acest an este deja „mai mult decât dublu față de anul trecut”, dar a cerut un nivel și mai ridicat. Sarcina pentru atingerea pragului de „cel puțin 50.000” a fost atribuită ministrului Apărării și Statului Major General. „Există o sarcină pentru ministrul Apărării al Ucrainei şi Statul Major General – cel puţin 50.000 de UGV-uri în acest an.” Context: presiune și pe apărarea antirachetă Separat, Zelenski a menționat necesitatea ca livrările de rachete pentru sistemele antibalistice din luna mai să fie „cel puțin la nivelul asistenței deja promise de parteneri”, semnalând că planificarea operațională depinde și de ritmul efectiv al livrărilor externe. [...]
