Știri
Știri din categoria Apărare
România își accelerează optimizarea apărării antidrone, cu un orizont de circa un an, pe fondul incidentelor recente în care drone au ajuns accidental pe teritoriul național, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan spune că actualele capabilități, deja îmbunătățite față de anii trecuți, permit protecția pe o anumită zonă, iar „din momentul acesta” România va fi „complet apărată” în urma optimizărilor în curs.
Declarațiile au fost făcute la Dubrovnik, într-o conferință de presă organizată în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, în contextul întrebărilor despre necesitatea schimbării reacției României după seria de incidente.
Mesajul central al președintelui este că incidentul nu ar fi fost rezultatul unei intenții directe împotriva României, ci efectul colateral al atacurilor asupra unor orașe ucrainene de la graniță, în urma cărora dronele ar fi intrat „accidental” pe teritoriul românesc, inclusiv într-o zonă „neobișnuită” față de episoadele anterioare (menționând diferența dintre zona Deltei Dunării și zona Galațiului).
În același timp, șeful statului leagă răspunsul operațional de o componentă tehnologică și de cooperare cu partenerii occidentali, pe care o descrie ca fiind necesară într-un domeniu care „se dezvoltă extrem de rapid”.
Președintele afirmă că România are deja capacitatea de a se proteja în fața acestor incidente și că sistemele de apărare au fost îmbunătățite în ultimii ani, urmând noi optimizări pe termen de aproximativ un an.
„Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, un an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.”
În declarațiile citate, Nicușor Dan menționează un protocol semnat recent între secretarul forțelor terestre americane și ministrul Apărării, pe care îl prezintă drept răspuns la nevoia de a lucra „în timp real”.
Potrivit președintelui, România a agreat împreună cu Statele Unite și Marea Britanie să fie parte a unei platforme de producție și distribuție pentru sisteme de drone și antidrone „în timp real”, cu scopul de a evita procedurile de achiziție.
Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, mai multe drone au ajuns pe teritoriul României, pe fondul atacurilor rusești asupra unor orașe ucrainene aflate în apropierea graniței, mai notează Digi24.
Recomandate
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO , urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering . Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41 , care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac). De ce contează: apărarea de proximitate devine prioritate în Europa Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele. În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete. Ce poate face Skyranger 30: tun de 30 mm, muniție programabilă și rachete SHORAD La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor. Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include: radar de căutare integrat; senzori electro-optici; supraveghere și urmărire a țintelor la 360 de grade; posibilitatea de operare autonomă sau în rețea, conform unui comunicat citat de publicație. Adoptare în UE și NATO, pe fondul lecțiilor din conflictele recente Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă. Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale. [...]
Liderii G7 au convenit să crească livrările de apărare antiaeriană și capabilități cu rază lungă pentru Ucraina , un pachet care combină sprijin militar imediat cu posibile măsuri de creștere a producției interne de armament și cu întărirea rezilienței energetice înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post . Decizia, anunțată după summitul G7 de la Évian (Franța), vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone asupra orașelor, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. În declarația comună, liderii G7 afirmă că rămân „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și invocă „un nou impuls” în evoluțiile recente de pe câmpul de luptă. „Pentru a sprijini și accelera acest nou impuls, suntem de acord să creștem livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare, precum și capabilități cu rază lungă”, se arată în declarația comună citată de publicație. Ce include angajamentul G7 Potrivit articolului, înțelegerea are câteva direcții operaționale: Extinderea apărării aeriene : livrări mai mari de sisteme și interceptoare pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice. Capabilități cu rază lungă : sprijin suplimentar pentru a întări capacitatea Ucrainei de a perturba operațiunile militare ruse. Producție de apărare : G7 spune că este pregătit să ia în calcul extinderea licențelor care ar permite creșterea producției militare interne a Ucrainei. Reziliență energetică : sprijin suplimentar pentru a trece peste iarna următoare, în contextul atacurilor continue asupra facilităților energetice. Patriot și licențe de producție: miza industrială Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, conform aceleiași surse, că președintele SUA Donald Trump a răspuns pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete Patriot (interceptoare pentru sistemul antiaerian Patriot ). Zelenski a mai spus că cei doi au discutat și despre posibile licențe americane care ar permite Ucrainei să producă intern rachete Patriot. Presiune economică asupra Rusiei În paralel cu componenta militară, liderii G7 au reiterat intenția de a crește presiunea asupra economiei de război a Rusiei , inclusiv prin întărirea sancțiunilor care vizează sectoarele de petrol și gaze . Zelenski a mai afirmat că summitul reflectă o înțelegere comună că Rusia „nu câștigă războiul” și că trebuie împinsă către un acord, potrivit articolului. [...]
MApN scoate la concurs 6.763 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști , într-o nouă campanie de recrutare care vizează unități militare din toată țara, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost aprobat „ planul de recrutare a candidaților pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, seria I 2026 ”, iar numărul de posturi disponibile este de 6.763. Mesajul a fost transmis de MApN pe Facebook. Ce trebuie să știe candidații Pentru înscriere și întocmirea dosarului, cei interesați se pot adresa direct unităților militare unde există posturi vacante. Informațiile despre procesul de recrutare și selecție, precum și lista unităților, pot fi obținute prin biroul de informare-recrutare la care este arondată fiecare persoană, mai arată anunțul citat. MApN indică și o pagină cu datele de contact ale birourilor de informare-recrutare: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php . [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare , o modificare legislativă care schimbă cadrul de reglementare al apărării și permite, în anumite condiții, tranzitul unor astfel de arme pe teritoriul său, potrivit G4Media . Decizia vine în contextul aprofundării integrării Finlandei în NATO și al deteriorării mediului de securitate după războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Votul a avut loc miercuri în parlamentul finlandez, unde ridicarea interdicției a fost aprobată cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă. Conform materialului, schimbarea „deschidea calea” ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său, informație atribuită de G4Media publicației POLITICO. Ce se schimbă în lege și de ce contează Interdicția era în vigoare din anii ’80 și, potrivit textului, prevedea interzicerea importului, deținerii, fabricării și detonării explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Ridicarea ei modifică un set de restricții care, în forma veche, limita opțiunile operaționale și de cooperare ale Finlandei în cadrul NATO. Finlanda are, potrivit articolului, cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre statele membre NATO, iar decizia este prezentată ca parte a unei transformări mai ample a politicii de apărare, accelerată de războiul din Ucraina și de aderarea la NATO în 2023. Poziția guvernului: fără intenția de a găzdui permanent arme nucleare Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a descris măsura drept „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat că țara nu intenționează să găzduiască permanent arme nucleare. „Parlamentul a aprobat amendamentul la Legea energiei nucleare cu o majoritate solidă de două treimi. Această reformă istorică consolidează securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”, a scris Häkkänen pe X după vot. În martie, același ministru argumentase că restricțiile nucleare din 1980 nu mai reflectau realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO, mai notează articolul. [...]
Rheinmetall mizează pe lansare rapidă și dispersată a dronelor kamikaze din containere standard , într-o abordare care poate transforma rețelele obișnuite de logistică în puncte mobile de lovire, potrivit Interesting Engineering . Compania germană a prezentat la Eurosatory 2026 un lansator autonom containerizat (Containerized Missile Launcher – CML), gândit să opereze ca „multiplicator de forță” pentru noul său sistem de muniție rătăcitoare FV-014 (Loitering Munition System – LMS). CML este descris ca un sistem modular, complet autonom, integrat într-o rețea de recunoaștere și lovire a Rheinmetall. În practică, conceptul urmărește să reducă timpii de reacție prin posibilitatea de a disloca rapid lansatorul și de a lansa mai multe drone FV-014 către ținte de pe câmpul de luptă. Ce aduce FV-014 în plan operațional FV-014 este o muniție rătăcitoare portabilă de 20 kg, destinată să lege rapid recunoașterea de sprijinul de foc „organic” (adică disponibil direct unității, fără a depinde de alte structuri). Conform descrierii din material, drona are propulsie electrică „silencioasă” și un design aerodinamic al aripii pentru operare discretă. Pentru observare și conștientizare situațională, FV-014 are un gimbal frontal rotativ la 360 de grade. Parametrii de utilizare indicați sunt: autonomie de zbor de până la 70 de minute; rază operațională maximă de 100 km; legătură de date de 60 km. Încărcătura și controlul loviturii Rheinmetall spune că FV-014 folosește o încărcătură explozivă HEDP (High-Explosive Dual Purpose – exploziv cu dublu rol), dezvoltată intern. Aceasta combină efecte de fragmentare anti-personal cu penetrare anti-blindaj, iar compania afirmă că poate străpunge peste 600 mm de blindaj. În plus, arhitectura software ar permite unui singur operator să comande mai multe drone într-o formație coordonată de tip „roi”. Sistemul ar impune și un protocol „human-in-the-loop”, ceea ce înseamnă că decizia finală pentru o lovitură letală rămâne la un operator uman. Materialul mai susține că drona este proiectată să funcționeze în medii cu bruiaj și război electronic intens. Producție în UE și semnal de piață: acord-cadru „multi-miliard” cu Bundeswehr FV-014 este prezentat ca element central al Rheinmetall Reconnaissance Network (AWV), controlat printr-o stație de sol „ușor de folosit” și capabil să combine date cu alte platforme, inclusiv drona de recunoaștere LUNA NG, pentru a construi o imagine operațională comună. Un element cu relevanță economică și de achiziții: sistemul ar fi fost validat într-o demonstrație cu foc real pentru un client NATO în februarie 2026, iar în aprilie 2026 ar fi urmat semnarea unui acord-cadru „masiv”, de ordinul mai multor miliarde de euro, cu forțele armate germane (Bundeswehr). Articolul nu precizează valoarea exactă și nici structura contractuală. Pe fondul creșterii capacităților de producție, Rheinmetall poziționează combinația CML–FV-014 ca soluție scalabilă pentru nevoile de apărare moderne, cu accent pe dispersie, mobilitate și lansare rapidă din infrastructuri logistice standardizate. [...]
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
