Știri
Știri din categoria Apărare

Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran, potrivit Digi24. Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații.
În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state.
„În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.”
Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”.
Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse.
Recomandate

MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]

Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România , potrivit G4Media , care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor. Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor. „În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters. Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România. Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]

Pentagonul rămâne fără ținte strategice majore în Iran , pe fondul intenției președintelui Donald Trump de a continua campania militară încă trei săptămâni, potrivit Adevărul , care citează foști și actuali oficiali din domeniul apărării, preluați de Politico. Într-un discurs de miercuri adresat națiunii, Trump a susținut că forțele militare ale Iranului, industria sa de apărare și conducerea politică au fost „absolut decimate” de atacurile aeriene ale SUA, dar a promis extinderea bombardamentelor, fără să detalieze ce obiective ar mai rămâne. Ținte tot mai puține, riscuri tot mai mari Doi oficiali actuali și un fost oficial al administrației Trump avertizează că SUA își epuizează rapid țintele viabile pentru lovituri aeriene, ceea ce complică inclusiv eforturile de a distruge stocurile rămase de rachete balistice ale Iranului. „Cele care au rămas sunt probabil în buncăre fortificate. Altminteri ar fi fost deja distruse.” În acest context, oficialii descriu un tip de conflict în care Iranul ar miza mai puțin pe o confruntare convențională și mai mult pe presiune economică și rezistență, folosind inclusiv controlul asupra Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul global de petrol. Presiune economică și riscul unui conflict prelungit Potrivit sursei, aceste dinamici ar putea încuraja Teheranul să refuze negocieri privind programul nuclear, securitatea regională sau redeschiderea rutelor maritime esențiale, ceea ce ar putea prelungi conflictul pe termen nedefinit. Un oficial din domeniul apărării avertizează că, pe măsură ce lista de ținte se subțiază, SUA ar putea ajunge să lovească obiective tot mai puțin importante, cu efectul de a întări poziția Gardienilor Revoluției în interiorul Iranului și de a alimenta o escaladare de durată. Opțiuni de escaladare și limitele unei campanii aeriene Trump nu a indicat că ar intenționa să renunțe: joi a publicat pe rețelele sociale un videoclip cu urmările unui atac asupra a ceea ce a numit „cel mai mare pod din Iran” și a adăugat că „urmează mult mai multe” bombardamente. În același timp, oficialii citați avertizează că opțiunile rămase sunt limitate fără escaladare, deoarece multe dintre activele militare valoroase ale Iranului ar fi fie distruse, fie inaccesibile fără o invazie terestră, variantă pe care administrația nu a susținut-o public. În text sunt conturate câteva direcții care ar putea intra în calcul, fiecare cu riscuri politice și militare: continuarea loviturilor asupra unei liste de ținte tot mai puțin relevante strategic; extinderea listei către infrastructură civilă (de exemplu, centrale electrice și instalații de tratare a apei), idee sugerată de Trump în postări recente; intensificarea operațiunilor în jurul insulei Kharg, principalul hub de export petrolier al Iranului, fără lovirea directă a infrastructurii energetice; operațiuni terestre pentru capturarea sau securizarea unor puncte strategice, inclusiv în zona Strâmtorii Ormuz. Reacții la Washington și întrebări despre „ce urmează” Pe fondul instabilității, prețurile energiei au crescut, ceea ce sporește presiunea politică asupra Casei Albe pentru a pune capăt conflictului și a evita costuri interne, mai notează sursa. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Departamentul Apărării a direcționat întrebările către Comandamentul Central al SUA, care a refuzat să răspundă întrebărilor despre țintele rămase. Îngrijorările au început să apară și în Congres. Reprezentantul Gregory Meeks, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, spune că lipsește un plan pentru etapa următoare și cere o strategie care să prevină escaladarea și să protejeze interesele SUA. În ansamblu, oficialii citați avertizează că SUA se apropie de un punct de cotitură: opțiuni militare mai puține, riscuri mai mari și o direcție tot mai greu de definit. [...]

Forțele iraniene au deschis focul asupra elicopterelor americane de salvare în Iran , în timp ce acestea încercau să găsească un pilot dispărut după doborârea unui avion F-15 . Incidentul a avut loc vineri, când un avion american a fost doborât deasupra teritoriului iranian, informează Adevărul . Imagini difuzate de presa iraniană arată bărbați înarmați care trag asupra elicopterelor americane, descriși ca fiind „triburi locale” care încearcă să doboare aeronavele de salvare. Un oficial american a confirmat că este în desfășurare o misiune de localizare a celor doi membri ai echipajului avionului doborât. Până în prezent, Pentagonul și Comandamentul Central al SUA nu au făcut comentarii publice privind aceste evenimente. Teheranul a anunțat că a doborât avionul F-15E și oferă o recompensă de 60.000 de dolari pentru capturarea piloților americani. Presa de stat iraniană a publicat imagini cu epava avionului și a transmis că cetățenii sunt încurajați să deschidă focul asupra aeronavelor americane care zboară la joasă altitudine. „Oamenii noștri sunt importanți”, se arată în documentele armatei americane, care subliniază importanța salvării piloților și protejării tehnologiilor sensibile. Înregistrări video pe rețelele sociale arată elicoptere americane, cel mai probabil de tip UH-60 Black Hawk, operând la joasă altitudine în Iran, însoțite uneori de un avion C-130. Aceste operațiuni sunt parte a unui plan complex de recuperare a piloților și protejare a informațiilor sensibile. Proceduri și măsuri de recuperare Forțele armate americane urmează proceduri stricte pentru recuperarea piloților, conform unui document intitulat „Personnel Recovery Joint Publication”. Aceste proceduri includ: Salvarea pilotului și protejarea sistemelor clasificate. Utilizarea de unități de elită din Forțele Aeriene, Navy SEAL sau echipe de operațiuni speciale. Sprijin aerian oferit de elicoptere înarmate și avioane de vânătoare. Monitorizare cu drone, sateliți și aeronave de supraveghere. În aceeași zi, un alt avion american s-a prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz. Spre deosebire de incidentul cu F-15E , pilotul acestuia a fost recuperat rapid și este în siguranță. Iranul susține că a doborât și un avion F-35, însă nu există confirmări oficiale privind acest incident. Aceste evenimente au loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, la doar două zile după ce președintele american a declarat că Iranul este „decimat” și că victoria este aproape. Președintele a afirmat ulterior că aceste pierderi nu vor afecta negocierile, subliniind că „este război”. [...]

Două aeronave militare americane s-au prăbușit în Iran în aceeași zi , relatează Adevărul , citând oficiali americani care spun că pilotul celui de-al doilea aparat a fost salvat în siguranță. Este vorba despre un avion de atac A-10 Warthog, care s-ar fi prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz, aproape în același timp în care un alt avion militar american, un F-15E, ar fi fost doborât deasupra sudului Iranului, potrivit The Guardian . Conform informațiilor publicate, pilotul aeronavei A-10 a fost recuperat rapid de forțele americane și se află în siguranță. Incidentul ar reprezenta a doua pierdere de aeronavă militară americană într-o singură zi, după apariția informațiilor privind doborârea unui F-15. În același context, au existat și relatări despre prăbușirea unui elicopter Black Hawk, însă detaliile rămân neclare. Separat, Iranul a anunțat că vineri, 3 aprilie, un avion de vânătoare american F-35 ar fi fost doborât deasupra teritoriului său, iar agenția de presă de stat ar fi susținut că este puțin probabil ca pilotul să fi supraviețuit. Informația este plasată pe fondul unor tensiuni accentuate, după ce Teheranul a lansat în aceeași zi atacuri asupra unor ținte din Orientul Mijlociu, inclusiv rachete asupra Israelului și Bahrainului, precum și atacuri cu drone care ar fi provocat incendierea unei rafinării de petrol din Kuweit. Adevărul mai notează un incident anterior, din 19 martie, când un F-35 ar fi fost lovit în timpul unei misiuni deasupra Iranului și ar fi fost nevoit să aterizeze de urgență la o bază din Orientul Mijlociu, după ce ar fi fost atins de o rachetă iraniană. [...]