Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele iraniene au deschis focul asupra elicopterelor americane de salvare în Iran, în timp ce acestea încercau să găsească un pilot dispărut după doborârea unui avion F-15. Incidentul a avut loc vineri, când un avion american a fost doborât deasupra teritoriului iranian, informează Adevărul.
Imagini difuzate de presa iraniană arată bărbați înarmați care trag asupra elicopterelor americane, descriși ca fiind „triburi locale” care încearcă să doboare aeronavele de salvare. Un oficial american a confirmat că este în desfășurare o misiune de localizare a celor doi membri ai echipajului avionului doborât. Până în prezent, Pentagonul și Comandamentul Central al SUA nu au făcut comentarii publice privind aceste evenimente.
Teheranul a anunțat că a doborât avionul F-15E și oferă o recompensă de 60.000 de dolari pentru capturarea piloților americani. Presa de stat iraniană a publicat imagini cu epava avionului și a transmis că cetățenii sunt încurajați să deschidă focul asupra aeronavelor americane care zboară la joasă altitudine.
„Oamenii noștri sunt importanți”, se arată în documentele armatei americane, care subliniază importanța salvării piloților și protejării tehnologiilor sensibile.
Înregistrări video pe rețelele sociale arată elicoptere americane, cel mai probabil de tip UH-60 Black Hawk, operând la joasă altitudine în Iran, însoțite uneori de un avion C-130. Aceste operațiuni sunt parte a unui plan complex de recuperare a piloților și protejare a informațiilor sensibile.
Forțele armate americane urmează proceduri stricte pentru recuperarea piloților, conform unui document intitulat „Personnel Recovery Joint Publication”. Aceste proceduri includ:
În aceeași zi, un alt avion american s-a prăbușit în apropierea Strâmtorii Ormuz. Spre deosebire de incidentul cu F-15E, pilotul acestuia a fost recuperat rapid și este în siguranță. Iranul susține că a doborât și un avion F-35, însă nu există confirmări oficiale privind acest incident.
Aceste evenimente au loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, la doar două zile după ce președintele american a declarat că Iranul este „decimat” și că victoria este aproape. Președintele a afirmat ulterior că aceste pierderi nu vor afecta negocierile, subliniind că „este război”.
Recomandate
SUA iau în calcul un „plan B” militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , iar Washingtonul sugerează că aliații ar putea fi chemați să contribuie, pe fondul riscului ca Iranul să mențină blocată ruta maritimă sau să condiționeze tranzitul navelor comerciale, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, la o reuniune ministerială NATO desfășurată în Helsingborg (Suedia), că obiectivul preferat rămâne un acord prin care Iranul „să deschidă strâmtoarea” și „să abandoneze ambițiile sale nucleare”, însă SUA analizează și varianta unei intervenții dacă Teheranul refuză să deblocheze artera navigabilă. În declarațiile sale, Rubio a avertizat că, în scenariul în care Iranul ar continua să țină strâmtoarea închisă sau ar amenința navele care nu i se supun ori nu plătesc o taxă de traversare, „cineva va trebui să facă ceva” și a punctat că există state care ar fi afectate de închidere „mai mult decât chiar Statele Unite”. Coaliție, nu neapărat misiune NATO Rubio nu a indicat ce țări ar fi interesate să participe la o eventuală operațiune, dar a spus că, deși SUA au capacitatea de a acționa unilateral, ar prefera o acțiune în cadrul unei coaliții. Totodată, șeful diplomației americane a nuanțat că nu este obligatoriu ca intervenția să fie o misiune NATO, însă „țările NATO ar putea contribui”. Inițiativa franco-britanică și limita ei: scenariul necooperării Iranului Rubio a făcut referire și la o inițiativă franco-britanică ce ar preconiza desfășurarea unor dragoare de mine pentru curățarea strâmtorii după încetarea ostilităților, în contextul unui armistițiu. El a susținut însă că mecanismul respectiv nu acoperă situația în care Iranul refuză să coopereze. „Avem un plan pentru momentul când focul va înceta. Dar ceea ce eu spun este că avem nevoie de un plan B pentru cazul în care focul va continua.” Franța respinge o intervenție NATO În ziua precedentă, Franța a reafirmat că respinge o eventuală intervenție NATO pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, argumentând că Orientul Mijlociu nu este acoperit de dispozițiile Tratatului Atlanticului de Nord, mai notează materialul. Rubio a mai spus că vede un „ușor progres” în discuțiile cu Iranul, dar a avertizat că SUA nu vor accepta ca Teheranul să impună un sistem de taxare a navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz. [...]
SUA au dat Poloniei undă verde preliminară să producă rachete Patriot , o decizie care poate accelera livrările și poate reduce dependența de importuri într-un moment în care cererea de muniție antiaeriană crește, potrivit Mediafax . Aprobarea vizează fabricarea în Polonia a rachetelor PAC-3 MSE, muniția pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu pentru postul privat TVN24. El a spus că Washingtonul și-a schimbat poziția după o perioadă de scepticism și după o vizită a părții poloneze în SUA. „După vizita noastră în SUA, cred că totul este deschis și am primit aprobarea preliminară de la Departamentul de Stat pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot. Acestea ar urma să fie produse în industria de apărare poloneză. Este vorba despre un consorțiu – avem astfel de capacități în Polonia.” De ce contează: presiune pe capacitățile de producție și pe stocuri Conform portalului industriei de apărare Defence24 , SUA au fost mult timp reticente să transfere astfel de capabilități de producție, însă „circumstanțele schimbătoare” ar fi modificat calculele. În același context, producția anuală a rachetei PAC-3 MSE este indicată la aproximativ 700 de unități, iar obiectivul SUA ar fi creșterea la 2.000 până la finalul lui 2030. Materialul notează că stocurile americane au fost afectate de recentul război cu Iranul, de livrările către Ucraina și de achizițiile aliaților, inclusiv Polonia, în timp ce armata SUA încearcă să își refacă și să își extindă rezervele. Această combinație creează, potrivit aceleiași surse, cerere pentru un partener de producție. Ce înseamnă pentru Polonia: livrări, mentenanță și extinderea localizării Polonia operează deja două baterii Patriot și așteaptă încă șase. În condițiile unor posibile întârzieri la livrarea celor mai noi rachete, armata poloneză ar fi explorat alternative, iar generalul Michał Marciniak, șef adjunct al Agenției pentru Armament, a declarat la mijlocul lunii că un contractor a fost deja selectat în acest sens, potrivit informațiilor citate. Tomczyk a mai afirmat că SUA ar fi interesate și de un scenariu în care Polonia ar produce muniții cu rază lungă de acțiune pentru sistemele HIMARS și rachete Hellfire folosite pe elicopterele Apache, între alte platforme. Separat, Polonia urmărește localizarea producției și a serviciilor pentru echipamente militare cumpărate din străinătate; în acest cadru, un centru de reparații pentru motoarele tancurilor americane Abrams ar urma să fie înființat la Dęblin. Context politic: legătura cu Trump și suplimentarea trupelor SUA În articol se menționează că unda verde pentru producția de rachete Patriot este „considerată” încă o favoare a președintelui SUA, Donald Trump, pentru Karol Nawrocki. Totodată, sunt amintite declarații ale lui Trump pe Truth Social privind trimiterea a încă 5.000 de soldați americani în Polonia, după alegerea lui Nawrocki. [...]
NATO pregătește o structură de comandă suplimentară pentru apărarea Țărilor Baltice , o schimbare cu impact operațional direct asupra vitezei de desfășurare a trupelor în Letonia și Estonia, potrivit Biziday , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu planurile alianței. În prezent, forțele NATO din Țările Baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui cartier general multinațional cu sediul la Szczecin, în Polonia. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar urma să faciliteze trimiterea mai rapidă de trupe și echipamente militare în cazul unui conflict cu Rusia. Ce înseamnă „al doilea corp de armată” în termeni practici Conform explicațiilor Reuters, un corp de armată, când este complet operațional, comandă de regulă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de militari. În timp de pace, funcționează ca o structură de comandă redusă, cu roluri specializate (de exemplu, artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Potrivit surselor Reuters, Germania și Olanda ar fi ajuns la un acord pentru ca apărarea Letoniei și Estoniei să fie sprijinită de corpul cu sediul în Münster (Germania). Rămâne neclar când ar intra în vigoare decizia și câți militari ar urma să intre sub comanda noii structuri în eventualitatea unui conflict. Contextul de securitate și avertismentele NATO Oficiali NATO au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea lansa un atac la scară largă pe teritoriul aliaților începând din 2029. Kremlinul a respins această evaluare, acuzând NATO că alimentează tensiunile. Finanțare UE: 1,5 miliarde de euro din coeziune pentru apărare și frontiere Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat că Lituania, Letonia și Estonia vor primi 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) din fondurile de coeziune pentru cheltuieli legate de apărare, supravegherea frontierelor și securitate economică, prezentată drept o premieră la nivelul Uniunii Europene. Ea a mai amintit că cele trei state ar urma să primească 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) din programul SAFE de reînarmare. În plus, șefa Comisiei a indicat posibilitatea unei evaluări comune, împreună cu NATO, a capacităților antidronă și de avertizare timpurie din regiune, pentru identificarea și corectarea eventualelor vulnerabilități. Înaintea acestor discuții, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a cerut Uniunii Europene măsuri concrete, nu doar mesaje de solidaritate. [...]
Țările europene din NATO și Canada au cheltuit anul trecut de peste trei ori mai mult decât Rusia pentru apărare , iar acest avantaj bugetar se vede și în capacități militare precum aviația de luptă, flota de război și artileria, potrivit unui raport Greenpeace citat de Agerpres . Concluzia raportului este că europenii ar depăși în continuare Rusia în domenii militare-cheie chiar și în scenariul unei retrageri a Statelor Unite din Alianță. Raportul, intitulat „Europa singură acasă?”, indică faptul că statele europene membre NATO, împreună cu Canada, au alocat circa 626 de miliarde de dolari (aprox. 2.850 de miliarde de lei) pentru apărare anul trecut, comparativ cu 190 de miliarde de dolari (aprox. 865 de miliarde de lei) cheltuite de Rusia. Unde se vede avantajul: avioane, nave și artilerie Studiul arată diferențe semnificative în mai multe categorii de capabilități: Avioane de vânătoare : 2.215 operate de membrii europeni NATO și Canada, față de 1.064 ale Rusiei; Nave de război : 143 deținute de membrii europeni NATO și Canada, față de 34 ale Rusiei; Sisteme de artilerie : 15.896 la membrii NATO (europeni) și Canada, comparativ cu 5.976 ale Rusiei. Miza pentru Europa: resurse există, coordonarea rămâne problema Autorii raportului susțin că Europa are „resurse enorme de apărare”, inclusiv în ipoteza în care SUA s-ar retrage din NATO. În același timp, ei avertizează că politica de securitate a Europei este afectată de o „cursă necoordonată și costisitoare” pentru proiecte de apărare, ceea ce sugerează riscuri de fragmentare, suprapuneri și cheltuieli ineficiente. [...]
Ucraina spune că are nevoie urgentă de interceptori Patriot pentru a contracara principala amenințare aeriană rămasă asupra Kievului – rachetele balistice rusești – în condițiile în care Moscova vorbește despre intensificarea loviturilor asupra capitalei, potrivit Adevărul . Consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serghei Beskrestnov („Flash”), afirmă că Ucraina va răspunde „simetric” dacă Rusia își intensifică atacurile asupra Kievului și a infrastructurii critice. El a comentat amenințările recente ale Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. „Avem o singură problemă majoră — rachetele balistice. Ucraina are nevoie urgentă de interceptori pentru sistemele Patriot” De ce contează: apărarea antiaeriană depinde de muniția occidentală Beskrestnov spune că Rusia va continua atacurile aeriene, însă susține că situația privind dronele kamikaze de tip „Shahed” este „semnificativ mai bună” decât anul trecut, pe fondul creșterii eficienței de interceptare prin grupuri mobile și sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina. În schimb, rachetele balistice rămân vulnerabilitatea majoră, iar Ucraina depinde de partenerii occidentali pentru aprovizionarea cu muniție antiaeriană, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot. Potrivit estimărilor serviciilor de informații ucrainene citate în material, Rusia ar produce aproximativ 60 de rachete balistice pe lună, deși aceste rezerve „nu sunt nelimitate”. Amenințarea se schimbă: drone „Gheran” mai rapide Oficialul ucrainean a vorbit și despre noile drone rusești din seriile „Gheran-3”, „Gheran-4” și „Gheran-5”, pe care Moscova ar încerca să le transforme în aparate reactive, mai rapide și mai greu de interceptat. Conform afirmațiilor sale, „Gheran-4” ar putea avea o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și viteze de aproximativ 500 km/h, iar „Gheran-5” ar funcționa într-un format apropiat de o „dronă-rachetă”. Beskrestnov susține că Ucraina dezvoltă sisteme de interceptare adaptate acestor amenințări și că noile modele ar fi fost deja doborâte. Context: Moscova invocă „lovituri sistematice” asupra Kievului Declarațiile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia ar urma să înceapă „lovituri sistematice și consecvente” asupra unor obiective din Kiev. În paralel, Moscova ar fi recomandat statelor străine să își evacueze personalul diplomatic din capitala Ucrainei, alimentând temerile privind o posibilă escaladare a atacurilor asupra orașului. [...]
Rostec mizează pe automatizare și muniție „programabilă” pentru a reduce consumul de obuze în apărarea antidrone , prezentând sistemul antiaerian ZAK-30 „Citadela”, într-un moment în care atacurile cu drone scot la iveală vulnerabilități și împing tot mai mult costurile protecției către operatorii de infrastructură, potrivit Digi24 . Conglomeratul industrial rus Rostec, principalul grup din domeniul armamentului, a publicat luni un comunicat cu detalii despre ZAK-30 „Citadela”, un sistem conceput, potrivit proiectanților, pentru protejarea instalațiilor militare împotriva atacurilor cu drone. Informația este relatată de Le Monde, citat de publicația română. Ce promite sistemul și de ce contează operațional „Citadela” este descrisă ca o soluție care poate funcționa continuu (24/7) și care folosește un tun de calibru 30 mm. Elementul central al conceptului, potrivit Rostec, este utilizarea unor obuze cu rachete telecomandate care conțin o încărcătură de șrapnel (fragmente metalice menite să lovească ținta). Rostec susține că sistemul de ghidare calculează punctul de detonare „cel mai avantajos” în funcție de traiectoria țintei, iar acest lucru ar necesita „mult mai puține muniții” decât folosirea obuzelor convenționale. Compania mai afirmă că performanța ar fi fost deja dovedită „în condiții reale”, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare despre testare. Context: „războiul dronelor” și presiunea pe apărarea aeriană Prezentarea are loc pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în condițiile în care loviturile ucrainene ajung „în mod regulat” în adâncul teritoriului rus, ceea ce, potrivit sursei, evidențiază slăbiciuni ale apărării aeriene ruse. În același timp, acest tip de amenințare ar fi determinat întreprinderile să își finanțeze singure măsuri de protecție împotriva dronelor. Cum este echipat ZAK-30 „Citadela” Conform descrierii Rostec, sistemul include: sisteme optoelectronice și radar pentru detectarea și urmărirea dronelor; un canal optic ce operează în spectrul vizibil și infraroșu; muniții detonante programabile; un ciclu de operare „de la detectare până la distrugerea țintei” cu un „nivel ridicat de automatizare”. Ce urmează Complexul ar urma să fie prezentat oficial la Primul Forum Internațional de Securitate , programat în regiunea Moscova în perioada 26–29 mai, potrivit informațiilor din comunicatul Rostec. [...]
