Știri
Știri din categoria Apărare
MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24, care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems.
Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată.
„Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.”
Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării.
În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă.
Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group.
În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani.
Recomandate
România ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems , pe fondul întârzierilor de livrare, potrivit Economedia , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, preluate de Jerusalem Post. Contractul, în valoare de 427,2 milioane de dolari, a fost semnat în 2022 și prevedea livrări începând din 2025. Miruță a spus că firma a cerut trei amânări, invocând forța majoră (situații excepționale care pot suspenda obligațiile contractuale), iar ministerul a acceptat primele două. Ministrul a mai afirmat că Elbit ar fi acumulat penalități de întârziere de aproximativ 60 de milioane de euro și că analizează opțiunea de a opri contractul, inclusiv din perspectiva utilității tehnice a echipamentelor dacă ajung prea târziu. „Analizez dacă vrem să reziliem acest contract”, a declarat Miruță reporterilor. „Există unele dispozitive care au caracteristici tehnice care, dacă sunt primite cu câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante.” Contextul este unul de securitate regională: România, stat membru UE și NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a raportat încălcări ale spațiului aerian de către drone, precum și căderi de fragmente pe teritoriul său, de la începutul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În același timp, bugetul de apărare al României pentru 2026 este de 2,45% din PIB, iar țara intenționează să aloce aproximativ 200 de milioane de euro pentru producția de drone, mai notează Economedia. [...]
Ministrul Apărării spune că unele firme au majorat ofertele cu circa 30% în programul SAFE, potrivit Adevărul . Radu Miruță a declarat joi, într-o conferință de presă, că anumite companii interesate de contracte cu Armata au revenit cu propuneri financiare mai mari decât cele comunicate anterior, iar ministerul nu va accepta aceste creșteri. Miruță a susținut că Ministerul Apărării și-a îndeplinit rolul în proiect, prin transmiterea către grupul de lucru a caracteristicilor tehnice pentru echipamentele militare vizate. În această etapă, grupul de lucru analizează și „procentele de localizare”, adică ce parte din achiziții ar urma să fie produsă în România, unde anume și la ce costuri, menționează articolul, care citează Mediafax. „Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.” Ministrul a spus că majorarea ofertelor i se pare „inacceptabilă” și a insistat că statul nu va plăti „prețuri artificiale” doar pentru că există fonduri disponibile. În același context, el a afirmat că utilizarea banilor din SAFE nu ar fi o opțiune, ci se leagă de un plan de achiziții public aprobat în Parlament, pe care Armata Română îl derulează anual. Miruță a argumentat și de ce instrumentul SAFE ar fi avantajos pentru România, prin costuri de finanțare mai mici decât împrumuturile de pe piața liberă. El a dat exemplul Poloniei, care s-ar putea împrumuta în condiții similare cu cele din SAFE, în timp ce România ar plăti, potrivit ministrului, de două sau chiar de trei ori mai mult. În privința pașilor următori, ministrul a afirmat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și entitățile din grupul de lucru pentru a transmite companiilor că nu există varianta de a cumpăra mai scump. Dacă firmele nu revin la prețul inițial, Miruță a indicat că se poate ajunge din nou la o ședință CSAT și la schimbarea cadrului către care se adresează statul pentru aceste achiziții, subliniind că Armata nu va cumpăra până când nu sunt îndeplinite condițiile, inclusiv cele privind producția în România. [...]
Un avion de vânătoare rusesc Su-30 s-a prăbușit în Crimeea , vineri, în timpul unui zbor de antrenament programat, potrivit Mediafax , care citează agenția de stat TASS și Ministerul Apărării al Rusiei. Ambii membri ai echipajului s-au catapultat și au fost evacuați de o echipă de căutare și salvare de la sol, iar viețile lor nu sunt în pericol. Ministerul a precizat că aeronava zbura fără armament în momentul prăbușirii, consemnează Reuters . Cauza accidentului nu este cunoscută, iar autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre circumstanțele în care s-a produs incidentul. [...]
SUA au în derulare contracte de circa 6,2 miliarde de dolari cu România , potrivit Economica.net , care citează date prezentate de Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) și atribuiri către Departamentul de Stat al Statelor Unite. Informația este plasată de OPIA în contextul consolidării rolului României în arhitectura de securitate euro-atlantică, la 22 de ani de la aderarea la NATO. Pe 6 aprilie 2026, la București, este programat evenimentul NATO Day 2026, cu participarea reprezentanților companiilor din apărare, ai ministerelor de resort și ai corpului diplomatic. OPIA indică și evoluția resurselor alocate apărării, pe baza datelor oficiale NATO: bugetul militar ar fi crescut de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% „în prezent”. În Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, pe fondul unui mediu de securitate descris ca fiind deteriorat la nivel global. În plan operațional, România a participat în ultimele două decenii cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. OPIA leagă această implicare de poziția geografică a României la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, precum și de infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. „Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România”, notează oficialii OPIA citând Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Potrivit OPIA, printre achizițiile recente menționate se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Organizația patronală mai arată că reunește peste 80 de companii din industria de apărare din România, inclusiv Compania Națională ROMARM (și cele 15 filiale), Lunox, TOP Metrology, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]
România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud , pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro . Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget. Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori. În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale). Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate. [...]
MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]
