Știri
Știri din categoria Apărare
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate, într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO.
Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați.
„Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.”
Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri.
În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO.
Recomandate
Condamnarea publică a incidentului de la Galați de către ambasadorul SUA la NATO ridică miza de securitate pentru România , pe fondul riscului ca atacurile rusești asupra Ucrainei să genereze efecte directe pe teritoriul unui stat aliat. Potrivit Agerpres , Matthew Whitaker a reacționat vineri după ce o dronă s-a prăbușit în județul Galați în timpul unui atac rusesc desfășurat peste noapte asupra Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Whitaker a transmis sprijin pentru România și a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul său, adăugând că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.” „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați. Incidentul a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și a rănit ușor două persoane. De ce contează reacția SUA în context NATO Mesajul ambasadorului SUA la NATO plasează incidentul în registrul obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței și semnalează că astfel de episoade, chiar dacă apar în contextul atacurilor asupra Ucrainei, sunt tratate ca o problemă de securitate pentru teritoriul aliat. În același timp, informațiile disponibile în această relatare nu detaliază circumstanțele tehnice ale prăbușirii dronei sau pașii instituționali care ar urma după incident. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge UE și NATO spre întărirea apărării pe flancul estic , pe fondul unor reacții care vorbesc explicit despre încălcarea suveranității României și despre necesitatea de a crește descurajarea, potrivit Euronews . În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit civili. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat incidentul drept „o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României și a spațiului aerian european” și a spus că a discutat cu ministrul de externe Oana Țoiu pentru a transmite solidaritatea UE. Kallas a mai arătat că miniștrii de externe ai UE s-au angajat să intensifice presiunea asupra Rusiei, să sporească sprijinul pentru Ucraina și să investească în capacitatea de apărare a Europei. Mesajul Bruxelles-ului: sancțiuni și descurajare pe frontiera de est Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că Rusia „a depășit încă o linie”, după ce „o incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili” pe teritoriul UE. Ea a indicat că Bruxellesul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni și a legat explicit acest demers de consolidarea securității și descurajării, „în special la frontiera noastră de est”. În același registru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris escaladarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul UE drept „imprudentă și iresponsabilă” și a spus că UE este unită în eforturile de a crește presiunea prin sancțiuni și de a consolida capacitățile de apărare, mai ales pe flancul estic. NATO și aliații: condamnare și accent pe apărarea antiaeriană Într-o declarație citată în contextul reacțiilor politice din SUA, purtătorul de cuvânt al NATO a transmis că secretarul general Mark Rutte este în contact cu autoritățile române și că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”. NATO a adăugat că își va continua consolidarea apărării „împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Din Franța, ministrul delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a spus, potrivit Reuters, că incidentul arată că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității europene și a amintit că Franța are trupe staționate în România în cadrul operațiunilor de reasigurare ale NATO. Separat, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat, potrivit AFP, un „act iresponsabil” al Moscovei și a anunțat convocarea ambasadorului Rusiei în Franța. Reacții regionale și din Congresul SUA: presiune pentru întărirea prezenței militare Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „cu fermitate” atacul cu dronă care a lovit civili români și a avertizat că războiul de agresiune al Rusiei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești. În SUA, republicanul Don Bacon, fost ofițer în Forțele Aeriene, a criticat retragerea unor trupe americane NATO din România și a cerut consolidarea apărării aeriene în Ucraina și în țările vecine, afirmând că „slăbiciunea încurajează agresiunea rusă”. Un alt republican, Joe Wilson, a descris incidentul drept un atac al Rusiei asupra României, stat NATO. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a condamnat atacul cu dronă asupra blocului din Galați, a transmis urări de însănătoșire răniților și a spus că Letonia este „pe deplin solidară” cu România, fiind pregătită să sprijine măsuri pentru a preveni astfel de încălcări. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați reaprinde presiunea pentru investiții accelerate în apărare , inclusiv în capabilități de protecție a spațiului aerian, într-un context în care riscurile de securitate sunt descrise ca depășind granițele Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu , a condamnat atacul cu dronă asupra unui bloc din centrul municipiului Galați și a susținut că atacurile rusești „vizează nu doar Ucraina, ci toți vecinii acesteia”, ceea ce ar impune investiții în sistemele de apărare atât ale României, cât și ale Republicii Moldova. În declarația transmisă de Agerpres, Grosu a apreciat că gravitatea incidentului este sporită de faptul că „a vizat civilii” și a indicat că acest tip de evenimente devine un argument suplimentar pentru accelerarea dotărilor și a măsurilor de protecție a spațiului aerian. Referire la Programul SAFE și planuri de contractare Grosu a făcut trimitere la afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind planuri de semnare a unor contracte în cadrul Programului SAFE, pentru dotarea sistemului de apărare. Liderul de la Chișinău a spus că Republica Moldova ar urma să urmărească o direcție similară, „chiar dacă” are „resurse mai modeste”. Declarația lui Igor Grosu „Condamn, evident, ce s-a întâmplat la Galați. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă agresiunea rusă, care nu vizează doar Ucraina, vizează toți vecinii. De data aceasta, e de o gravitate sporită, pentru că a vizat civilii. E un argument în plus că trebuie să investim în apărarea țărilor noastre. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan - n.red.) a menționat despre planurile de a semna acele contracte în cadrul Programului SAFE, de a dota sistemul de apărare. Același lucru îl vom face și noi, chiar dacă avem resurse mai modeste și, da, trebuie să protejăm spațiul nostru aerian, pentru că astea sunt realitățile dure în care trăim.” [...]
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
