Știri
Știri din categoria Apărare
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025, potrivit Reuters, care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul.
În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB.
„Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”.
Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului.
Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței.
Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului:
Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%.
Recomandate
Spania cere o armată a UE, pe fondul riscului ca SUA să condiționeze garanțiile de securitate , iar miza imediată este dacă Uniunea își poate construi o descurajare credibilă fără să dubleze sau să fractureze arhitectura NATO, potrivit Adevărul . Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , spune că Europa trebuie să-și reducă dependența militară față de Washington, în contextul tensiunilor dintre administrația președintelui american Donald Trump și aliații europeni. Într-un interviu pentru Politico, el a argumentat că UE nu își mai poate permite să-și calibreze securitatea în funcție de deciziile zilnice ale SUA. „Nu putem să ne trezim în fiecare dimineață întrebându-ne ce vor face SUA în continuare. Cetățenii noștri merită mai mult.” De ce apasă Madridul pe „autonomie strategică” În relatarea citată, Albares numește perioada actuală „momentul suveranității și independenței Europei” și susține că inclusiv SUA împing indirect UE spre o autonomie strategică mai mare. Mesajul său leagă explicit securitatea de alte pârghii de presiune, precum tarifele comerciale. „Trebuie să fim liberi de dependență. Asta înseamnă să fim liberi de constrângeri, fie că vorbim despre tarife comerciale sau despre amenințări militare.” Disputa cu Washingtonul: 5% din PIB și amenințări legate de NATO Spania se află, potrivit textului, în centrul unei dispute transatlantice după ce guvernul condus de Pedro Sánchez a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, nivel solicitat de Washington. În acest context, Donald Trump ar fi amenințat Spania cu noi taxe comerciale. Totodată, Trump ar fi sugerat că SUA ar putea retrage trupe americane de la bazele militare din Spania sau chiar suspenda țara din NATO, după ce Madridul a refuzat să sprijine poziția americană în conflictul cu Iranul. Ce propune concret Spania și unde se lovește de realitate Albares susține dezvoltarea unui mecanism de apărare colectivă al UE, similar Articolului 5 din tratatul NATO (principiul potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor), pentru a recrea efectul de descurajare. „Forța NATO constă în faptul că nimeni nu îndrăznește să testeze dacă Articolul 5 funcționează cu adevărat. Exact acest efect de descurajare trebuie recreat și în Europa.” UE are deja o clauză de apărare reciprocă, Articolul 42.7 din Tratatul UE , însă articolul notează că mulți oficiali europeni consideră că blocul nu are încă suficiente capacități militare pentru ca această prevedere să conteze ca descurajare reală. Poziția dominantă în UE: întărirea NATO, nu o alternativă separată Majoritatea liderilor europeni preferă, în prezent, consolidarea capacităților militare în interiorul structurilor NATO, nu construirea unei structuri paralele prin UE. În acest sens, statele membre au convenit să crească investițiile în apărare și să dezvolte capabilități precum: apărare antiaeriană; rachete cu rază lungă; infrastructură de informații prin satelit, cu obiectivul de a reduce dependența de tehnologia și sprijinul militar american. Tema autonomiei militare europene urmează să fie discutată în această săptămână la Bruxelles, în reuniuni ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din statele membre. Separat, înaintea reuniunilor, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins propunerea liderului rus Vladimir Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să reprezinte UE în eventuale negocieri directe cu Moscova, invocând legăturile acestuia cu companii de stat rusești. [...]
Estimarea de cost pentru „Domul de Aur” urcă la 1,2 trilioane de dolari și ridică riscuri bugetare majore pentru SUA, în condițiile în care sistemul ar putea să nu reziste unui atac masiv, potrivit Antena 3 . Evaluarea aparține Biroului pentru Buget al Congresului (instituție nepartizană), care estimează costurile de dezvoltare, instalare și operare pe 20 de ani la aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). Diferența este semnificativă față de cifra vehiculată anterior, de 175 de miliarde de dolari (aprox. 805 miliarde lei), menționată în contextul planurilor prezentate de Donald Trump pentru un sistem de apărare antirachetă descris ca răspuns la amenințări aeriene de „nouă generație”. Antena 3 notează că BBC a relatat despre această comparație de costuri. Ce spune raportul: costuri de achiziție de peste 1 trilion de dolari Raportul Biroului pentru Buget al Congresului avertizează că numai costurile de achiziție ar depăși 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei). În această categorie intră atât straturile de interceptare, cât și un sistem spațial de avertizare și urmărire a rachetelor. În plus, instituția atrage atenția că „Domul de Aur” ar putea fi vulnerabil în cazul unui atac masiv lansat de Rusia sau China și că sistemul „ar putea fi copleșit” de un adversar „egal sau aproape egal”. De ce contează: risc de eficiență sub așteptări, la un cost mult mai mare Dincolo de dimensiunea bugetară, raportul pune sub semnul întrebării și eficiența operațională a proiectului în scenarii de intensitate ridicată. Au existat deja îndoieli privind capacitatea SUA de a construi un sistem complet de apărare pentru un teritoriu foarte vast, iar oficiali americani au avertizat că sistemele actuale nu au ținut pasul cu armele tot mai sofisticate dezvoltate de potențiali adversari. În acest context, creșterea estimării de cost amplifică presiunea asupra justificării investiției: un program mai scump decât se anticipa, dar care ar putea să nu ofere „protecția promisă”, conform materialului. Context politic și industrial: acuzații de „cadou” pentru contractori Senatorul democrat Jeff Merkley, care a solicitat estimarea, a criticat proiectul, afirmând: „Nimic altceva decât un cadou uriaș pentru contractorii din apărare, plătit în întregime de americanii care muncesc.” Trump a prezentat planurile la scurt timp după revenirea la Casa Albă, în ianuarie, iar la o săptămână de la începutul celui de-al doilea mandat a cerut Departamentului Apărării să vină cu planuri pentru un sistem capabil să descurajeze și să respingă atacurile aeriene, Casa Albă considerându-le „cea mai catastrofală amenințare” la adresa SUA. Ce urmează: prototipuri și contracte deja atribuite Antena 3 mai arată că luna trecută SpaceX și Lockheed Martin au obținut contracte de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei) pentru dezvoltarea unor prototipuri de interceptori spațiali destinați „Domului de Aur”. Sistemul ar urma să includă tehnologii desfășurate pe uscat, pe mare și în spațiu, inclusiv senzori și interceptori spațiali, însă raportul Biroului pentru Buget al Congresului indică faptul că, în pofida ambițiilor tehnologice, vulnerabilitatea la un atac masiv rămâne un risc major. [...]
Serbia își testează neutralitatea militară prin primul exercițiu comun cu NATO , un pas operațional cu încărcătură politică într-o regiune unde echilibrele de securitate rămân fragile, relatează Al Jazeera . Manevrele au loc la mai puțin de 30 de ani după ce NATO a bombardat Belgradul în războiul din Kosovo. Exercițiul durează două săptămâni, a început marți și se desfășoară până pe 23 mai. Potrivit informațiilor, sunt implicați aproximativ 600 de militari din Serbia, Italia, România și Turcia, iar planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite participă, de asemenea. Fotografii publicate marți arată militari sârbi și NATO „umăr la umăr” într-un poligon de instrucție din apropiere de Bujanovac , în sudul Serbiei, alături de vehicule blindate ale ambelor forțe. Ministerul Apărării de la Belgrad a transmis că obiectivul cooperării este „păstrarea păcii și stabilității în regiune”. „Planificarea acestui exercițiu a fost o parte importantă a acestui efort comun. Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă experiență în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel că echipele au putut colabora și livra fără sincope, împărtășind idei și experiență.” Ce se schimbă, concret, în relația Serbia–NATO Manevrele se desfășoară în cadrul programului NATO „ Parteneriat pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape 20 de ani. Deși Serbia participă în mod regulat la exerciții cu state membre NATO, acesta este primul exercițiu derulat direct împreună cu Alianța, ceea ce ridică miza operațională și simbolică a cooperării. Contextul sensibil: Kosovo, Rusia și „neutralitatea” declarată NATO rămâne un subiect sensibil în Serbia, pe fondul campaniei aeriene din 1999 împotriva Iugoslaviei. În Kosovo există și astăzi o forță de menținere a păcii condusă de NATO, iar Serbia nu a recunoscut declarația de independență a fostei provincii. În același timp, Serbia este una dintre puținele țări din Balcani care nu sunt membre ale Alianței, menținând o politică declarată de neutralitate, în paralel cu relații apropiate atât cu NATO, cât și cu Rusia. Un oficial NATO a declarat pentru agenția AFP că exercițiul are loc „cu respect deplin” față de politica de neutralitate militară afirmată de Serbia. Al Jazeera mai notează că Serbia și-a consolidat semnificativ capabilitățile militare în ultimul deceniu, cumpărând armament atât din țări membre NATO, cât și din Rusia și China. [...]
România încearcă să atragă militari americani retrași din Germania în contextul discuțiilor de securitate de la summitul B9 de la București, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: întărirea prezenței SUA pe flancul estic al NATO, într-un moment în care Washingtonul ar putea reduce efectivele din Germania. O sursă NATO citată de publicație afirmă că, dacă SUA vor pune în aplicare o decizie de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă partea americană ca „măcar o parte” dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul românesc. Aceeași sursă precizează însă că SUA nu au început încă retragerea din Germania, ceea ce lasă subiectul în zona de posibil scenariu, nu de decizie deja luată. Ce efective aliate sunt acum în România Surse participante la summitul B9 au indicat presei acreditate la Administrația Prezidențială că, în prezent, în România sunt: aproape 1.370 de militari americani (în creștere față de 2025, când ar fi fost sub 1.000); 4.500 de militari străini aliați și parteneri , în total. Cei mai mulți militari străini din România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Franța conduce acest grup; o parte importantă a efectivelor este dislocată la Cincu (județul Brașov). De ce contează discuția despre relocare Pentru România, o eventuală creștere a prezenței americane ar însemna o consolidare practică a apărării pe flancul sud-estic al NATO și un argument în discuția internă din Alianță privind distribuția atenției și resurselor între nord-est (Polonia și statele baltice) și sud-est. În același timp, sursele citate de Libertatea indică drept obiectiv și îmbunătățirea relațiilor dintre aliații europeni și SUA, pe fondul ideii că „NATO nu poate funcționa fără relația transatlantică”. Context: summitul B9 și participarea SUA Summitul B9 are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, iar temele mari includ pregătirea summitului NATO de la Ankara (în prima parte a lunii iulie), întărirea apărării pe flancul estic și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea SUA, participă fizic subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno , iar online subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și citate de publicație. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la ultima parte a lucrărilor summitului și să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan. [...]
Acumularea de drone FPV cu fibră optică, greu de bruiat, ar putea schimba rapid raportul operațional la granița NATO , pe fondul unor evaluări potrivit cărora Rusia strânge un stoc foarte mare pentru un posibil scenariu de conflict în statele baltice, relatează Adevărul , citând surse din serviciile de informații ucrainene și ruse, preluate de presa internațională. Potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, Kremlinul ar fi început de la sfârșitul lui 2025 să retragă de pe frontul din Ucraina cantități importante de drone de nouă generație și să le transfere în depozite din spatele liniilor de luptă. Estimările vehiculate în rapoarte indică un stoc de aproximativ 130.000 de drone cu fibră optică, care ar putea ajunge la 200.000 până la sfârșitul verii. De ce contează: „imposibil de bruiat” înseamnă mai greu de oprit prin război electronic Dronele FPV cu fibră optică sunt descrise ca fiind deosebit de periculoase deoarece transmit comenzile prin cabluri foarte fine din fibră optică, nu prin semnale radio. Consecința operațională este că devin mult mai dificil de blocat prin bruiaj electronic, inclusiv de către tehnologiile NATO, conform materialului. În rapoartele citate, analiști militari ruși iau în calcul folosirea acestor arme într-un atac rapid asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cu obiectivul de a destabiliza regiunea înainte ca NATO să poată reacționa eficient. Statele baltice, vulnerabile prin experiență redusă în războiul cu drone Aceleași surse susțin că vulnerabilitatea statelor baltice ar ține mai puțin de lipsa tehnologiei militare și mai mult de experiența redusă în războiul modern cu drone la scară largă, comparativ cu Ucraina. Un scenariu menționat în documentele invocate sugerează că, într-un eventual conflict în regiunea baltică, Rusia ar putea dispune teoretic de până la patru drone cu fibră optică pentru fiecare militar NATO aflat pe teren. Context: semnale de pregătire și pe flancul nordic În evaluările atribuite cercurilor apropiate Kremlinului apare și ideea că statele europene ar putea fi reticente să intre într-un conflict prelungit cu o putere nucleară pentru apărarea statelor baltice, mai ales în condițiile unei posibile reticențe din partea SUA. Organizația Volya, care monitorizează evoluțiile din Rusia și citează surse din Ministerul rus al Apărării, afirma în martie că planurile Moscovei privind o posibilă operațiune împotriva statelor baltice ar fi intrat „într-o nouă etapă”. Analiza mai indică faptul că propaganda rusă ar încerca să justifice un eventual atac asupra Letoniei drept o „operațiune specială” pentru protejarea etnicilor ruși, iar acțiunile împotriva Estoniei și Lituaniei prin presupuse „provocări militariste” sau „atacuri teroriste”. În paralel, îngrijorările sunt vizibile și în Finlanda, care are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și și-a întărit măsurile de securitate după aderarea la NATO. Materialul menționează și observații din imagini satelitare privind apariția unor noi instalații militare la Kamenka, capabile să găzduiască aproximativ 2.000 de soldați ruși, precum și extinderi de infrastructură militară în apropierea frontierei NATO. [...]
Coreea de Sud își leagă programul de submarine nucleare de sprijinul SUA , încercând să obțină susținere politică și militară la Washington pentru un proiect cu implicații directe asupra capacităților sale operaționale în regiune, potrivit G4Media . Ministrul sud-coreean al apărării, Ahn Gyu-back , a cerut sprijinul Marinei SUA pentru inițiativa Seulului de a achiziționa submarine cu propulsie nucleară, în cadrul unei întâlniri la Washington cu Hung Cao, secretarul interimar al Marinei americane. Solicitarea a fost prezentată de partea sud-coreeană ca un demers care ar servi „interesele comune de securitate” și ar întări alianța bilaterală, conform unui comunicat al Ministerului Apărării de la Seul, citat de Agerpres, care preia agenția Yonhap. De ce contează: proiectul depinde de acceptul și cooperarea SUA Demersul indică faptul că programul sud-coreean nu este doar o decizie de achiziție, ci unul care are nevoie de susținere americană la nivel instituțional și politic. În același timp, Seulul își argumentează poziția prin capacitățile proprii din industria navală și prin „legislația recentă” privind investițiile sud-coreene în Statele Unite, elemente invocate de ministru pentru a susține ideea unei cooperări mai ample în construcții navale. Ce a cerut Seulul la Washington Pe lângă discuția cu conducerea Marinei SUA, ministrul sud-coreean s-a întâlnit și cu membri importanți ai Congresului american. Potrivit comunicatului citat, Ahn a solicitat sprijin pe două direcții: pentru inițiativa privind submarinele cu propulsie nucleară; pentru transferul controlului operațional pe timp de război de la Washington către Seul. Membrii Congresului și-au exprimat sprijinul pentru importanța alianței și au reafirmat că legislativul american va continua să își asume un rol în întărirea relațiilor bilaterale, mai arată comunicatul Ministerului Apărării sud-coreean. Contextul tehnic menționat: acordul de anul trecut și componenta nucleară civilă Seulul urmărește achiziția de submarine cu propulsie nucleară în baza unui acord încheiat la un summit cu SUA anul trecut, în paralel cu eforturi pentru a obține capacități de îmbogățire a uraniului și de retratare a combustibilului uzat în scopuri civile, conform informațiilor citate. Nu sunt oferite în material detalii despre calendar, costuri, furnizori sau un model de submarin vizat, iar nivelul concret al sprijinului american rămâne, deocamdată, la stadiul de solicitare și discuții politice. [...]
