Știri
Știri din categoria Apărare
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025, potrivit Reuters, care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul.
În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB.
„Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”.
Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului.
Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței.
Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului:
Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%.
Recomandate
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război , avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO , într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului. Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard. În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO. Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația. Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare. „Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. [...]
Pentagonul ar urma să trimită încă 3.000–4.000 de militari în Orientul Mijlociu , potrivit Reuters , care citează două persoane familiarizate cu subiectul. Mișcarea ar adăuga noi efective la consolidarea militară americană din regiune, în timp ce președintele Donald Trump vorbește despre posibilitatea unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului. Sursele Reuters spun că militarii ar proveni din Divizia 82 Aeropurtată , o unitate de elită a armatei SUA, staționată la Fort Bragg, Carolina de Nord. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului și nu au indicat unde anume în Orientul Mijlociu ar urma să fie dislocați soldații sau când ar ajunge în regiune. Dislocarea și ce se știe despre misiune Potrivit Reuters, nu a fost luată o decizie privind trimiterea de trupe americane pe teritoriul Iranului, însă dislocarea ar crește capacitatea pentru eventuale operațiuni viitoare în regiune. Armata SUA a direcționat întrebările către Casa Albă, care nu a răspuns imediat solicitării de comentariu. Divizia 82 Aeropurtată este descrisă ca având capacitatea de a se desfășura în 18 ore de la primirea ordinelor și este specializată în asalturi cu parașuta. În termeni operaționali, o astfel de unitate este folosită, de regulă, pentru reacție rapidă și pentru misiuni care cer mobilitate ridicată. Consolidarea prezenței SUA în regiune, pe fondul războiului Reuters amintește că a relatat anterior, pe 20 martie, despre decizia SUA de a trimite mii de pușcași marini și marinari la bordul navei USS Boxer (navă de asalt amfibiu), împreună cu unitatea sa expediționară de pușcași marini și navele însoțitoare, tot către Orientul Mijlociu. Înainte de aceste întăriri, în regiune se aflau aproximativ 50.000 de militari americani, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că războiul este deja în a patra săptămână și a afectat piețele globale. Opțiuni discutate de administrația Trump și mizele politice Conform Reuters, administrația Trump a analizat opțiuni care ar putea include acțiuni legate de Strâmtoarea Hormuz , inclusiv posibilitatea de a desfășura forțe americane pe țărmul Iranului. De asemenea, au fost discutate variante privind trimiterea de forțe terestre pe insula Kharg, descrisă drept nod pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului. În același timp, știrea despre întăriri vine la o zi după ce Trump a amânat amenințările de a bombarda centrale electrice iraniene, invocând discuții „productive” cu Iranul, potrivit Reuters. Iranul a negat ulterior că ar fi avut loc discuții. Date despre sprijinul public și amploarea loviturilor Reuters relatează că o eventuală folosire a trupelor terestre americane, chiar și pentru o misiune limitată, ar putea aduce riscuri politice pentru Trump, în contextul sprijinului public redus pentru campania din Iran și al promisiunilor electorale de a evita noi implicări în conflicte din Orientul Mijlociu . Un sondaj Reuters/Ipsos publicat marți arată că 35% dintre americani aprobă loviturile SUA asupra Iranului, în scădere de la 37% într-un sondaj realizat săptămâna trecută, în timp ce 61% le dezaprobă (față de 59% anterior). Reuters mai notează că SUA au efectuat lovituri asupra a 9.000 de ținte din interiorul Iranului de la începutul operațiunilor militare americane și israeliene, pe 28 februarie. Efective suplimentare discutate: între 3.000 și 4.000 de militari, potrivit uneia dintre surse Unitatea indicată: Divizia 82 Aeropurtată (reacție rapidă, asalturi cu parașuta) Prezența SUA în regiune înainte de întăriri: circa 50.000 de militari Sprijin public în SUA pentru lovituri (Reuters/Ipsos): 35% aprobă, 61% dezaprobă Număr de ținte lovite în Iran, potrivit Reuters: 9.000 de la 28 februarie [...]
Germania va desfășura fregate în Atlanticul de Nord pentru a-și consolida prezența navală și a-și sprijini aliații, potrivit HotNews.ro , care citează DPA via Agerpres. Anunțul a fost făcut marți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în marja unei vizite în Singapore. Pistorius a spus că fregata germană Sachsen urmează să fie desfășurată ca navă-amiral a forței operative permanente a NATO, după ce Marea Britanie a trimis distrugătorul HMS Dragon în Mediterană. Oficialul german a precizat că a discutat acest subiect cu omologul său britanic, John Healey. Separat, Marina germană va trimite și o a doua fregată, Brandenburg , în Atlanticul de Nord, ca răspuns la activitățile militare ale Rusiei în regiune. În materialul citat nu sunt oferite detalii oficiale suplimentare despre misiune sau calendar. În paralel, Marea Britanie a desfășurat HMS Dragon în estul Mediteranei pe fondul situației generate de războiul israeliano-american împotriva Iranului. După un atac cu drone asupra unei baze britanice din Cipru, Marea Britanie și Franța și-au consolidat prezența în zonă. [...]
NATO a început în România un exercițiu care simulează respingerea unui atac rusesc , potrivit Digi24 . Antrenamentul are loc în Marea Neagră și este prezentat drept un exercițiu de amploare, cu mii de militari și zeci de nave implicate. Exercițiul, denumit Sea Shield, este descris ca fiind cel mai mare exercițiu naval care are loc în 2026 în Marea Neagră. Conform informațiilor publicate, participă peste 2.500 de militari din 12 țări aliate, inclusiv din Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii. Scenariul urmărit este unul direct: forțele NATO se antrenează pentru a respinge un atac venit din partea Rusiei în Marea Neagră. În prima săptămână, Forțele Navale Române au rolul de a rezista și de a respinge atacul, iar în a doua săptămână ar urma să ajungă și forțele aliate. În cadrul exercițiului sunt repetate mai multe secvențe operaționale, între care: distrugerea minelor marine; trageri pe mare cu muniție reală; inserție aeriană, inclusiv aterizarea elicopterelor pe fregate pentru aducerea de trupe suplimentare. Contextul este legat de situația de securitate din regiune: Marea Neagră rămâne „o zonă fierbinte”, cu riscuri care apar săptămânal, inclusiv mine marine. În același timp, antrenamentul are loc în momentul în care aliații discută despre asigurarea Strâmtorii Ormuz, iar ministrul Apărării Naționale a declarat, potrivit Digi24, că România poate contribui și cu expertiză. [...]
Fostul oficial al Pentagonului Seth Cropsey susține că SUA ar trebui să trimită trupe în Iran , potrivit Antena 3 CNN , care rezumă o analiză publicată de acesta în Wall Street Journal. În text, Cropsey argumentează că președintele Donald Trump „nu are altă variantă decât să invadeze terestru Iranul”, în contextul unui conflict care, în opinia autorului, a depășit așteptările inițiale ale administrației americane. Miza imediată indicată este Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Cropsey afirmă că Trump ar trebui să acționeze pentru „a deschide Strâmtoarea Hormuz” și pentru a demonstra credibilitatea puterii americane, avertizând că o oprire a campaniei ar avea consecințe strategice mai largi. În același timp, articolul notează că prețurile petrolului au crescut brusc, iar prelungirea războiului ar putea afecta producția de petrol a statelor din Golf. „Singura modalitate de a realiza acest lucru cu o șansă rezonabilă de succes este de a trimite soldați pe teren.” În analiza citată, Cropsey trece în revistă relația conflictuală dintre SUA și Republica Islamică Iran după 1979 și susține că influența Teheranului a distorsionat securitatea în Orientul Mijlociu, regiune pe care o leagă de interese energetice și de rutele strategice dintre Europa și Asia. El invocă și un precedent istoric, criza Suezului din 1956, pentru a argumenta că retragerea sub presiune poate eroda credibilitatea unei puteri și poate încuraja adversarii. Pe plan operațional, Cropsey susține că desfășurarea „a câteva mii” de forțe de operațiuni speciale în sudul Iranului ar putea fi suficientă pentru redeschiderea strâmtorii „după câteva săptămâni de lupte”, dar anticipează victime și necesitatea sprijinirii lor cu trupe regulate. În text sunt menționați și comandanți americani despre care autorul spune că ar înțelege capabilitățile forțelor speciale și avantajele loviturilor de precizie. Materialul publicat de Antena 3 CNN include și o prezentare a autorului: Seth Cropsey este președintele Yorktown Institute și a ocupat funcții în Departamentul Apărării al SUA în administrațiile Reagan și George H.W. Bush, inclusiv în zona operațiunilor speciale și a conflictelor de intensitate redusă. [...]
