Știri
Știri din categoria Apărare

Coreea de Sud își leagă programul de submarine nucleare de sprijinul SUA, încercând să obțină susținere politică și militară la Washington pentru un proiect cu implicații directe asupra capacităților sale operaționale în regiune, potrivit G4Media.
Ministrul sud-coreean al apărării, Ahn Gyu-back, a cerut sprijinul Marinei SUA pentru inițiativa Seulului de a achiziționa submarine cu propulsie nucleară, în cadrul unei întâlniri la Washington cu Hung Cao, secretarul interimar al Marinei americane. Solicitarea a fost prezentată de partea sud-coreeană ca un demers care ar servi „interesele comune de securitate” și ar întări alianța bilaterală, conform unui comunicat al Ministerului Apărării de la Seul, citat de Agerpres, care preia agenția Yonhap.
Demersul indică faptul că programul sud-coreean nu este doar o decizie de achiziție, ci unul care are nevoie de susținere americană la nivel instituțional și politic. În același timp, Seulul își argumentează poziția prin capacitățile proprii din industria navală și prin „legislația recentă” privind investițiile sud-coreene în Statele Unite, elemente invocate de ministru pentru a susține ideea unei cooperări mai ample în construcții navale.
Pe lângă discuția cu conducerea Marinei SUA, ministrul sud-coreean s-a întâlnit și cu membri importanți ai Congresului american. Potrivit comunicatului citat, Ahn a solicitat sprijin pe două direcții:
Membrii Congresului și-au exprimat sprijinul pentru importanța alianței și au reafirmat că legislativul american va continua să își asume un rol în întărirea relațiilor bilaterale, mai arată comunicatul Ministerului Apărării sud-coreean.
Seulul urmărește achiziția de submarine cu propulsie nucleară în baza unui acord încheiat la un summit cu SUA anul trecut, în paralel cu eforturi pentru a obține capacități de îmbogățire a uraniului și de retratare a combustibilului uzat în scopuri civile, conform informațiilor citate.
Nu sunt oferite în material detalii despre calendar, costuri, furnizori sau un model de submarin vizat, iar nivelul concret al sprijinului american rămâne, deocamdată, la stadiul de solicitare și discuții politice.
Recomandate

Coreea de Nord vizează introducerea unei torpile de mare viteză din 2027 , un pas care poate schimba calculul operațional în regiune prin întărirea capabilităților subacvatice ale Phenianului, potrivit Digi24 . Agenția nord-coreeană KCNA a transmis că noul sistem ar urma să intre în dotarea armatei „de la începutul anului 2027”, fără să ofere detalii suplimentare, informație atribuită de Digi24 agenției EFE, preluată de Agerpres. Anunțul vine la o zi după ce Coreea de Nord ar fi testat proiectilul subacvatic în Marea Japoniei , test care ar fi verificat „eficacitatea în luptă” a armei. Ce aduce nou torpila și ce rămâne neclar Autoritățile de la Phenian anunțaseră încă din luna precedentă teste pentru un sistem de torpile de mare viteză care ar putea încorpora Inteligență Artificială (IA) – adică software capabil să ia decizii automatizate pe baza datelor. Totuși, nu au fost comunicate date despre viteza exactă, fiind menționat doar că tehnologiile de propulsie au fost perfecționate în „zeci de teste” în ultimii ani. În lipsa unor specificații tehnice, rămâne neclar ce performanțe ar avea efectiv sistemul și în ce măsură ar putea fi produs și desfășurat la scară. Contextul de securitate: tensiuni intercoreene și reacții la decizii ale SUA Anunțul este plasat pe fundalul unor tensiuni intercoreene, după explozia din septembrie a două mine antipersonal în Zona Demilitarizată, incident care a rănit trei soldați sud-coreeni și a generat acuzații reciproce între Phenian și Seul privind responsabilitatea amplasării minelor. Explozia a avut loc în timpul unei operațiuni comune a Coreei de Sud cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), iar ulterior ar fi fost descoperită încă o mină în apropiere. Separat, Ministerul de Externe nord-coreean a criticat acordul prin care SUA au permis Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, apreciind că decizia „adaugă un nou element de instabilitate” în regiunea Asia-Pacific. Primul submarin de acest tip ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor. De ce contează: presiune operațională în regiune Introducerea unei torpile de mare viteză – cu potențială componentă de IA, conform anunțurilor nord-coreene – indică o prioritate pentru capabilități subacvatice care pot complica apărarea maritimă și planificarea militară a vecinilor. În paralel, știrea se suprapune peste un climat de securitate deja tensionat, alimentat de incidente în Zona Demilitarizată și de evoluții în programele navale ale Coreei de Sud. Pe termen scurt, următorul reper va fi dacă Phenianul oferă detalii verificabile despre sistem și dacă apar noi teste înainte de termenul indicat pentru introducerea în dotare, la începutul lui 2027. [...]

O blocadă a Taiwanului ar putea opri producția auto din România și ar slăbi descurajarea NATO la Marea Neagră , printr-un șoc simultan în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și prin redirecționarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului Alexandru Grumaz . În ultimele luni, China și-a intensificat activitatea maritimă în jurul Taiwanului, iar G7 a emis un avertisment comun pe fondul unei „schimbări de tipar”: presiunea s-ar fi mutat dinspre Strâmtoarea Taiwan spre coasta de est a insulei, folosind în principal Garda de Coastă, nu marina militară. În paralel, la începutul lui noiembrie ar fi avut loc o desfășurare navală amplă în Pacificul de Vest, înaintea summitului APEC de la Shenzhen, unde Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați să se întâlnească. De ce contează economic pentru România: expunere indirectă, dar mare, prin industria auto România „nu cumpără mare lucru direct din Taiwan”, însă vulnerabilitatea ar veni prin integrarea în lanțurile industriale germane și franceze, în special în industria auto, care depinde de cipuri (semiconductori). În analiza citată, generalul Grumaz indică o expunere structurală: sectorul auto ar genera aproximativ 12–14% din PIB și circa 25% din exporturile totale ; uzina de la Mioveni ar genera direct aproximativ 2,1% din PIB . Un precedent invocat este anul 2021, când, în contextul unei penurii globale de semiconductori (fără blocadă), producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost oprită în februarie de două ori, apoi în martie și aprilie, pentru câteva zile. În scenariul unei blocade, efectul ar putea însemna „luni, poate un an”, nu întreruperi punctuale. Cine ar fi lovit primul și cum s-ar transmite șocul în economie Potrivit aceleiași analize, primele afectate ar fi sectoarele care lucrează „just-in-time” (pe flux continuu, cu stocuri mici), unde o întrerupere a transporturilor din Indo-Pacific s-ar vedea rapid în producție: industria auto și componentele auto , ca principal sector expus; electronice și echipamente electrice în vestul țării (menționate: Timișoara, Arad, Cluj), care asamblează pentru clienți germani cu componente asiatice; farmaceutice (generice) , prin dependența de substanțe active din China și India. Într-un „al doilea val”, de ordinul lunilor, ar putea fi afectate comerțul cu amănuntul de electronice, textile și bunuri de larg consum, precum și logistica din Portul Constanța, unde scăderea traficului de containere s-ar combina cu creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare, cu potențial de transmitere în inflație. Agricultura și energia sunt descrise ca fiind relativ mai ferite, fiind mai puțin legate de rutele Indo-Pacificului. De ce România ar putea rămâne „la coada” accesului la cipuri într-o criză Un element central este ierarhia de acces la semiconductori în caz de criză majoră. În text este citată o estimare Bloomberg privind un cost pentru Uniunea Europeană de circa două trilioane de dolari în primul an (aprox. 9,2 trilioane lei , la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Mai important, în simulări europene menționate în articol, reprezentanți ai Taiwanului și ai SUA ar fi indicat că Washingtonul și-ar acoperi mai întâi propria cerere, ceea ce ar putea reduce accesul Europei la aprovizionare. În interiorul UE, alocarea ar urma să depindă de „greutatea politică și industrială” a fiecărui stat. România, în această descriere, pornește cu dezavantaje: nu are fabrică de semiconductori, nu are stocuri strategice și nu are pârghii de negociere. Efectul de securitate: resurse americane mutate spre Indo-Pacific, presiune pe flancul estic Dincolo de economie, analiza avertizează asupra unui risc de securitate: o criză în jurul Taiwanului ar putea accelera mutarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, exact când flancul estic al NATO depinde puternic de SUA. Generalul Grumaz afirmă că redirecționarea ar fi început deja: Pentagonul ar fi inițiat reduceri în octombrie 2025, inclusiv prin retragerea unei brigăzi de luptă din România, iar în mai 2026 ar fi fost anunțată retragerea a circa 5.000 de militari din Germania. În iunie, potrivit unor relatări menționate, Washingtonul ar fi redus și numărul de avioane de luptă, drone de recunoaștere și nave pe care le-ar activa pentru Europa în caz de criză. Într-un scenariu de escaladare în Indo-Pacific, nu neapărat trupele terestre ar fi primele mutate, ci „mijloacele rare” pe care Europa nu le are suficient: sisteme Patriot, transport strategic, avioane de realimentare, capabilități de informații/supraveghere/recunoaștere, submarine și stocuri de muniție de precizie. Consecința ar fi un „gol de descurajare” pe flancul estic, într-un moment în care Rusia ar putea încerca presiune hibridă în Marea Neagră, în Republica Moldova sau în spațiul aerian românesc. În această logică, România ar fi expusă suplimentar prin dependența de prezența americană ( baza Mihail Kogălniceanu și scutul de la Deveselu) și prin lacune încă existente în apărarea aeriană și navală. [...]

Turcia mizează pe sisteme antidronă fără muniție, cu costuri operaționale mai mici , după ce ASELSAN a testat EJDERHA, un sistem care ar fi neutralizat simultan 51 de drone în câteva secunde, folosind unde electromagnetice de mare putere, potrivit Digi24 . Demonstrația a avut loc la centrul de încercări Gölbek din Turcia, iar informațiile despre test sunt atribuite agenției Anadolu. Testul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la înființarea ASELSAN și a avut două etape. În prima fază, sistemul a neutralizat două drone controlate prin cablu, la o distanță de aproximativ un kilometru. Acest tip de drone nu depinde de conexiuni radio pentru comenzi, ceea ce le face mai greu de contracarat prin bruiaj electronic (interferențe deliberate asupra semnalelor). În a doua etapă, ASELSAN susține că a lansat simultan 51 de drone, toate fiind neutralizate „în câteva secunde”. Compania a publicat imagini video ale demonstrației, însă nu a oferit date independente privind condițiile exacte ale testului. „Sistemul EJDERHA al ASELSAN a devenit primul din lume care a doborât 51 de drone prin simpla apăsare a unui buton, fără să lanseze vreo rachetă sau să utilizeze muniție”, a declarat directorul general al companiei, Ahmet Akyol. De ce contează: apărare „pe impuls”, fără interceptori scumpi Miza operațională a unor astfel de sisteme este reducerea dependenței de interceptori clasici (rachete antiaeriene), care sunt costisitori și limitați ca stoc, mai ales în scenarii cu roiuri de drone. În schimb, tehnologiile bazate pe microunde/unde electromagnetice pot lovi mai multe ținte într-o singură intervenție, fără consum de muniție convențională. În același timp, Digi24 notează că aceste sisteme au, de regulă, o rază de acțiune relativ redusă și sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască, apărarea bazată pe rachete, tunuri, lasere și mijloace de război electronic. Cum funcționează EJDERHA, potrivit producătorului Spre deosebire de apărarea antiaeriană clasică, EJDERHA folosește unde electromagnetice de mare putere pentru a afecta electronica dronelor. Efectele pot include: întreruperea temporară a funcționării; resetarea; dezactivarea; deteriorarea circuitelor electronice. Sistemul utilizează radar pentru detectare și senzori electro-optici pentru urmărire, apoi direcționează emisia electromagnetică către dronele identificate. ASELSAN afirmă că tehnologia a fost testată în teren împotriva mai multor tipuri de aparate fără pilot, inclusiv drone mici, drone FPV (de regulă operate cu vedere „din cockpit”, prin cameră video) controlate prin cablu sau radio și aparate cu aripi fixe. EJDERHA este gândit pentru integrarea în arhitectura multistratificată de apărare aeriană a Turciei, „Steel Dome (ÇELİKKUBBE)”, care reunește tehnologii diferite pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene. Ce nu se știe încă: parametri, preț, contracte Deși compania spune că sistemul a intrat în producție de serie, nu a comunicat câte unități au fost produse sau livrate și nici cine sunt beneficiarii. De asemenea, nu au fost făcute publice: distanța de la care au fost neutralizate cele 51 de drone; altitudinea țintelor; puterea electromagnetică utilizată; durata exactă a intervenției; prețul sistemului și eventuale contracte de livrare. Context: cursă internațională pe antidronă cu impuls electromagnetic Materialul menționează și un exemplu din SUA: compania americană Epirus a anunțat că sistemul Leonidas a neutralizat 61 de drone din 61 într-o demonstrație din august 2025, în statul Indiana, inclusiv un „roi” de 49 de drone printr-un singur impuls electromagnetic. Totuși, condițiile testelor au fost diferite și stabilite de producători, astfel că rezultatele nu permit o comparație directă a performanțelor. [...]

MApN avertizează că riscul pentru navigație este ridicat într-un perimetru din largul Deltei Dunării, iar comandanții navelor comerciale sunt recomandați să își planifice rutele astfel încât să evite zona, potrivit Economica . Măsura are impact operațional direct pentru transportul maritim din Marea Neagră, prin posibile ocoliri de rută și ajustări de planificare, deși navigația rămâne permisă. Recomandarea vine după ce Direcția Hidrografică Maritimă a emis „avizul radio pentru navigatori nr. 172/2026”, care delimitează zona ce ar trebui evitată. Conform mesajului ministrului Apărării, perimetrul este asociat cu aria în care au fost lovite „aseară” nave de drone, iar avertizarea este prezentată ca una preventivă. Ce spune avertizarea și ce trebuie să facă operatorii Avizul indică faptul că riscul pentru navigație este „ridicat” din cauza „prezenței unor obiecte aeriene și de suprafață venite dinspre nord”. În consecință, recomandarea către navele comerciale este una de planificare a rutelor, pentru evitarea zonei delimitate. Elementele-cheie comunicate sunt: recomandarea are caracter preventiv; navigația în zonă rămâne permisă; zona vizată este în largul Deltei Dunării, în proximitatea gurilor Dunării/Canalului Sulina, conform contextului prezentat în material. Context: incidente cu drone și reacția autorităților În același context, ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că va discuta la Bruxelles situația din Marea Neagră și nevoia de sprijin aliat, inclusiv patrulare cu avioane de observare și echipamente pentru lupta antidronă. Potrivit Agerpres, el a menționat și întâlniri cu compania Thales , furnizor de radare „Gap Filler”, care ar urma să fie livrate mai devreme. MApN a transmis că două nave aflate în Marea Neagră, în apropiere de Canalul Sulina, au fost lovite de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără victime, iar incendiile au fost stinse de echipaje. În material sunt menționate și numele unor nave lovite: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov. De ce contează pentru transportul maritim Chiar dacă nu este instituită o interdicție, recomandarea oficială de evitare a unei zone maritime semnalează un risc operațional care poate forța: rerutări și timpi de tranzit mai mari; ajustări de program și consum de combustibil; presiune suplimentară pe managementul riscului pentru echipaje și încărcături. Autoritățile spun că iau măsuri pentru a limita „riscurile indirecte” pe care războiul din proximitatea apelor teritoriale le generează pentru navigația comercială și siguranța echipajelor. [...]

Polonia își asumă finanțarea unei baze americane permanente, cu investiții de până la 4,4 miliarde de dolari (aprox. 20,2 miliarde lei), într-un demers care poate schimba pe termen lung prezența operațională a SUA pe flancul estic al NATO , potrivit Mediafax . Varșovia spune că a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului, iar decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie, conform informațiilor publicate de Breaking Defense. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , după o întâlnire la Pentagon cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth . Oficialul polonez susține că Pentagonul a dat „undă verde” pentru înființarea bazei, însă hotărârea finală ar aparține Casei Albe. „Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez. Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump ar urma să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie. Ce presupune proiectul: amplasamente și capacitate Autoritățile poloneze au identificat patru posibile locații pentru bază: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate sunt în vestul Poloniei, la vest de râul Vistula, poziționare descrisă ca fiind în linie cu preferințele părții americane. Orașele au deja infrastructură militară poloneză, americană sau NATO: Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane. Wrocław este prezentat ca fiind aproape de baze de antrenament și având conexiuni rutiere și aeroportuare pentru transport de trupe și echipamente. Noua bază ar urma să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personal auxiliar. Costuri și implicații operaționale Costurile infrastructurii sunt estimate la 15–17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8–4,4 miliarde de dolari (aprox. 17,5–20,2 miliarde lei). Polonia s-a oferit să suporte cheltuielile, care includ locuințe și facilități pentru militari și familiile lor. „Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării. Din perspectivă operațională, proiectul ar transforma o parte din prezența americană din Polonia din rotațională (cu unități înlocuite periodic) într-una pe termen lung, cu staționare permanentă pentru circa 5.000 de soldați. Context: repoziționarea SUA în Europa și cerințe pentru aliați În paralel, administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și cere statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. În articol este menționată o strategie denumită „NATO 3.0”, care ar presupune ca țările europene să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează resursele și în alte regiuni. Polonia argumentează că o bază permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului. Achiziții și cooperare industrială: Tomahawk și mentenanță Patriot în Europa Varșovia vrea să cumpere din SUA rachete de croazieră Tomahawk și lansatoarele aferente. Ministrul polonez al Apărării afirmă că Pentagonul susține achiziția, dar aprobarea finală ar depinde de Congresul SUA. Cele două țări au semnat și o declarație de intenție pentru extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv producție și întreținere. În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia va găzdui primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara SUA, ceea ce ar permite efectuarea lucrărilor în Europa, fără transport peste Atlantic. Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, despre care spune că se apropie de 5% din PIB, și a afirmat că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa. [...]

Pentagonul ia în calcul o retragere limitată, de circa 5.000 de militari americani din Europa , mult sub scenariile de 25.000–40.000 care au alimentat îngrijorări în rândul aliaților NATO, potrivit G4Media . Miza operațională este că o reducere modestă ar menține, în linii mari, capacitatea SUA de a folosi infrastructura europeană pentru operațiuni în afara continentului. Potrivit Bloomberg, citată de Mediafax, Pentagonul analizează o scădere de aproximativ 5.000 de persoane din totalul de 80.000 de militari americani staționați în Europa, iar decizia finală ar urma să fie luată de președintele american Donald Trump. De ce ar fi abandonată „marea retragere” Schimbarea de plan ar reflecta, conform surselor citate de Bloomberg, două elemente principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; dependența Washingtonului de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. Conducerea Pentagonului ar fi recunoscut, în acest cadru, cât de mult se bazează armata SUA pe infrastructura din Europa pentru a-și proiecta forța în regiuni din afara NATO. Unde s-ar face reducerile și ce ar putea urma pentru flancul estic Majoritatea reducerilor ar viza Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit acelorași surse. În acest scenariu, o parte dintre militarii retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. G4Media notează că România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele militare românești. Calendar: recomandări pe 1 decembrie, decizie la Casa Albă Bloomberg mai relatează că șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump pe 1 decembrie, iar liderul SUA va lua decizia finală. Informațiile sunt prezentate ca scenarii în lucru, pe baza unor surse citate de publicația americană. [...]