Știri
Știri din categoria Apărare
Estimarea de cost pentru „Domul de Aur” urcă la 1,2 trilioane de dolari și ridică riscuri bugetare majore pentru SUA, în condițiile în care sistemul ar putea să nu reziste unui atac masiv, potrivit Antena 3. Evaluarea aparține Biroului pentru Buget al Congresului (instituție nepartizană), care estimează costurile de dezvoltare, instalare și operare pe 20 de ani la aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei).
Diferența este semnificativă față de cifra vehiculată anterior, de 175 de miliarde de dolari (aprox. 805 miliarde lei), menționată în contextul planurilor prezentate de Donald Trump pentru un sistem de apărare antirachetă descris ca răspuns la amenințări aeriene de „nouă generație”. Antena 3 notează că BBC a relatat despre această comparație de costuri.
Raportul Biroului pentru Buget al Congresului avertizează că numai costurile de achiziție ar depăși 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei). În această categorie intră atât straturile de interceptare, cât și un sistem spațial de avertizare și urmărire a rachetelor.
În plus, instituția atrage atenția că „Domul de Aur” ar putea fi vulnerabil în cazul unui atac masiv lansat de Rusia sau China și că sistemul „ar putea fi copleșit” de un adversar „egal sau aproape egal”.
Dincolo de dimensiunea bugetară, raportul pune sub semnul întrebării și eficiența operațională a proiectului în scenarii de intensitate ridicată. Au existat deja îndoieli privind capacitatea SUA de a construi un sistem complet de apărare pentru un teritoriu foarte vast, iar oficiali americani au avertizat că sistemele actuale nu au ținut pasul cu armele tot mai sofisticate dezvoltate de potențiali adversari.
În acest context, creșterea estimării de cost amplifică presiunea asupra justificării investiției: un program mai scump decât se anticipa, dar care ar putea să nu ofere „protecția promisă”, conform materialului.
Senatorul democrat Jeff Merkley, care a solicitat estimarea, a criticat proiectul, afirmând:
„Nimic altceva decât un cadou uriaș pentru contractorii din apărare, plătit în întregime de americanii care muncesc.”
Trump a prezentat planurile la scurt timp după revenirea la Casa Albă, în ianuarie, iar la o săptămână de la începutul celui de-al doilea mandat a cerut Departamentului Apărării să vină cu planuri pentru un sistem capabil să descurajeze și să respingă atacurile aeriene, Casa Albă considerându-le „cea mai catastrofală amenințare” la adresa SUA.
Antena 3 mai arată că luna trecută SpaceX și Lockheed Martin au obținut contracte de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei) pentru dezvoltarea unor prototipuri de interceptori spațiali destinați „Domului de Aur”.
Sistemul ar urma să includă tehnologii desfășurate pe uscat, pe mare și în spațiu, inclusiv senzori și interceptori spațiali, însă raportul Biroului pentru Buget al Congresului indică faptul că, în pofida ambițiilor tehnologice, vulnerabilitatea la un atac masiv rămâne un risc major.
Recomandate
Spania cere o armată a UE, pe fondul riscului ca SUA să condiționeze garanțiile de securitate , iar miza imediată este dacă Uniunea își poate construi o descurajare credibilă fără să dubleze sau să fractureze arhitectura NATO, potrivit Adevărul . Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , spune că Europa trebuie să-și reducă dependența militară față de Washington, în contextul tensiunilor dintre administrația președintelui american Donald Trump și aliații europeni. Într-un interviu pentru Politico, el a argumentat că UE nu își mai poate permite să-și calibreze securitatea în funcție de deciziile zilnice ale SUA. „Nu putem să ne trezim în fiecare dimineață întrebându-ne ce vor face SUA în continuare. Cetățenii noștri merită mai mult.” De ce apasă Madridul pe „autonomie strategică” În relatarea citată, Albares numește perioada actuală „momentul suveranității și independenței Europei” și susține că inclusiv SUA împing indirect UE spre o autonomie strategică mai mare. Mesajul său leagă explicit securitatea de alte pârghii de presiune, precum tarifele comerciale. „Trebuie să fim liberi de dependență. Asta înseamnă să fim liberi de constrângeri, fie că vorbim despre tarife comerciale sau despre amenințări militare.” Disputa cu Washingtonul: 5% din PIB și amenințări legate de NATO Spania se află, potrivit textului, în centrul unei dispute transatlantice după ce guvernul condus de Pedro Sánchez a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, nivel solicitat de Washington. În acest context, Donald Trump ar fi amenințat Spania cu noi taxe comerciale. Totodată, Trump ar fi sugerat că SUA ar putea retrage trupe americane de la bazele militare din Spania sau chiar suspenda țara din NATO, după ce Madridul a refuzat să sprijine poziția americană în conflictul cu Iranul. Ce propune concret Spania și unde se lovește de realitate Albares susține dezvoltarea unui mecanism de apărare colectivă al UE, similar Articolului 5 din tratatul NATO (principiul potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor), pentru a recrea efectul de descurajare. „Forța NATO constă în faptul că nimeni nu îndrăznește să testeze dacă Articolul 5 funcționează cu adevărat. Exact acest efect de descurajare trebuie recreat și în Europa.” UE are deja o clauză de apărare reciprocă, Articolul 42.7 din Tratatul UE , însă articolul notează că mulți oficiali europeni consideră că blocul nu are încă suficiente capacități militare pentru ca această prevedere să conteze ca descurajare reală. Poziția dominantă în UE: întărirea NATO, nu o alternativă separată Majoritatea liderilor europeni preferă, în prezent, consolidarea capacităților militare în interiorul structurilor NATO, nu construirea unei structuri paralele prin UE. În acest sens, statele membre au convenit să crească investițiile în apărare și să dezvolte capabilități precum: apărare antiaeriană; rachete cu rază lungă; infrastructură de informații prin satelit, cu obiectivul de a reduce dependența de tehnologia și sprijinul militar american. Tema autonomiei militare europene urmează să fie discutată în această săptămână la Bruxelles, în reuniuni ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din statele membre. Separat, înaintea reuniunilor, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins propunerea liderului rus Vladimir Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să reprezinte UE în eventuale negocieri directe cu Moscova, invocând legăturile acestuia cu companii de stat rusești. [...]
Coreea de Sud își leagă programul de submarine nucleare de sprijinul SUA , încercând să obțină susținere politică și militară la Washington pentru un proiect cu implicații directe asupra capacităților sale operaționale în regiune, potrivit G4Media . Ministrul sud-coreean al apărării, Ahn Gyu-back , a cerut sprijinul Marinei SUA pentru inițiativa Seulului de a achiziționa submarine cu propulsie nucleară, în cadrul unei întâlniri la Washington cu Hung Cao, secretarul interimar al Marinei americane. Solicitarea a fost prezentată de partea sud-coreeană ca un demers care ar servi „interesele comune de securitate” și ar întări alianța bilaterală, conform unui comunicat al Ministerului Apărării de la Seul, citat de Agerpres, care preia agenția Yonhap. De ce contează: proiectul depinde de acceptul și cooperarea SUA Demersul indică faptul că programul sud-coreean nu este doar o decizie de achiziție, ci unul care are nevoie de susținere americană la nivel instituțional și politic. În același timp, Seulul își argumentează poziția prin capacitățile proprii din industria navală și prin „legislația recentă” privind investițiile sud-coreene în Statele Unite, elemente invocate de ministru pentru a susține ideea unei cooperări mai ample în construcții navale. Ce a cerut Seulul la Washington Pe lângă discuția cu conducerea Marinei SUA, ministrul sud-coreean s-a întâlnit și cu membri importanți ai Congresului american. Potrivit comunicatului citat, Ahn a solicitat sprijin pe două direcții: pentru inițiativa privind submarinele cu propulsie nucleară; pentru transferul controlului operațional pe timp de război de la Washington către Seul. Membrii Congresului și-au exprimat sprijinul pentru importanța alianței și au reafirmat că legislativul american va continua să își asume un rol în întărirea relațiilor bilaterale, mai arată comunicatul Ministerului Apărării sud-coreean. Contextul tehnic menționat: acordul de anul trecut și componenta nucleară civilă Seulul urmărește achiziția de submarine cu propulsie nucleară în baza unui acord încheiat la un summit cu SUA anul trecut, în paralel cu eforturi pentru a obține capacități de îmbogățire a uraniului și de retratare a combustibilului uzat în scopuri civile, conform informațiilor citate. Nu sunt oferite în material detalii despre calendar, costuri, furnizori sau un model de submarin vizat, iar nivelul concret al sprijinului american rămâne, deocamdată, la stadiul de solicitare și discuții politice. [...]
România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]
Rusia spune că va introduce în serviciu racheta nucleară Sarmat până la finalul anului , un pas care ridică miza descurajării strategice și alimentează presiunea asupra arhitecturii de securitate din Europa, potrivit Economica . Vladimir Putin a afirmat că Rusia intenționează să pună în serviciu activ noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat înainte de sfârșitul anului curent, după un test pe care Moscova îl descrie drept reușit. Liderul de la Kremlin a susținut că Sarmat este „cea mai puternică din lume”, afirmând că încărcătura nucleară ar avea o putere de patru ori mai mare decât a unui echivalent occidental și o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri. În același context, Putin a declarat că racheta „poate trece prin toate sistemele de apărare antirachetă prezente și viitoare”. Ce înseamnă operațional: întărirea forțelor nucleare strategice terestre Comandantul forțelor ruse de rachete strategice, Serghei Karakaev, a spus că „desfășurarea lansatoarelor echipate cu sistemul de rachete Sarmat” ar întări semnificativ capacitățile de luptă ale forțelor nucleare strategice terestre, în special în ceea ce privește „garantarea distrugerii țintelor” și „rezolvarea problemelor de descurajare strategică”. Context: întârzieri, eșecuri și scepticism occidental Programul Sarmat a avut întârzieri și a înregistrat eșecuri, inclusiv un test din septembrie 2014, când „în locul silozului de lansare a rămas doar un crater”, reamintește Reuters , citată de Economica. În plus, analiști de securitate occidentali apreciază că Putin ar fi exagerat capacitățile unor arme nucleare rusești din noua generație, dezvoltate în cadrul unui program de modernizare anunțat în 2018. Potrivit aceleiași relatări, de la începutul războiului cu Ucraina, în 2022, Putin a invocat frecvent dimensiunea arsenalului nuclear al Rusiei, prin declarații interpretate ca încercări de descurajare a intervențiilor în sprijinul Ucrainei. [...]
Rusia spune că va pune racheta intercontinentală Sarmat („Satan-2”) în serviciu de luptă până la finalul lui 2026 , un calendar care, dacă se confirmă, ar ridica miza pentru planificarea apărării antirachetă în Europa și SUA, în condițiile în care programul a fost marcat de eșecuri și informații greu de verificat independent, potrivit Daily Mail . Kremlinul a transmis marți că a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat , iar Vladimir Putin a spus că Rusia intenționează să o pună „în serviciu de luptă” până la sfârșitul acestui an. În relatare, Sarmat este descrisă ca o rachetă lansată din siloz, de 208 tone, cu viteză de 15.880 mph (aprox. 25.550 km/h), proiectată să transporte focoase nucleare către ținte aflate la mii de mile distanță în SUA sau Europa. Ce ar însemna operațional „punerea în serviciu” până la finalul anului Comandantul forțelor ruse de rachete strategice, Serghei Karakaiev, a declarat prin presa de stat că testul recent a demonstrat capabilitățile așteptate ale armei. El a indicat că primele unități ar urma să fie introduse în serviciu în formațiunea Ujîr (Krasnoiarsk Krai) până la finalul lui 2026. Putin a susținut că racheta poate urma nu doar o traiectorie balistică, ci și una „suborbitală”, ceea ce ar permite o rază de peste 35.000 km și ar crește precizia, concomitent cu capacitatea de a străpunge sisteme de apărare antirachetă existente și viitoare. Aceste afirmații nu sunt însoțite, în material, de verificări independente. Context: testări urmărite și un istoric recent de incidente Publicația notează că exercițiile militare care au implicat rachete balistice intercontinentale au durat până la 10 mai. Între 9 și 11 mai 2026, un NOTAM rusesc a indicat o lansare de rachetă SS-N-23 din Marea Barents către poligonul Kura; pentru monitorizare, două aeronave americane RC-135S „Cobra Ball”, specializate în urmărirea testelor de rachete balistice, au fost desfășurate în misiuni de recunoaștere, inclusiv din Alaska. În același timp, articolul amintește că lansarea raportată acum ar fi primul „succes” al Sarmat de la un test din aprilie 2022. În septembrie 2024, racheta ar fi explodat pe rampa de lansare la cosmodromul Plesețk, lăsând un crater de 200 de picioare (aprox. 61 m), iar în noiembrie 2025 ar fi existat un alt test în care o rachetă s-ar fi răsturnat după decolare și s-ar fi prăbușit, fără confirmare oficială că era vorba despre Sarmat. Alte programe invocate: Poseidon și Burevestnik Putin a mai spus că lucrările la sistemele cu propulsie nucleară „Poseidon” și „Burevestnik” sunt în „stadii finale”. Materialul menționează că propaganda de la Moscova a susținut în repetate rânduri că Poseidon ar putea „scufunda” Marea Britanie sub „valuri radioactive”, iar Burevestnik a fost supranumit „un Cernobîl zburător”. Despre Poseidon, articolul afirmă că ar avea 20 m lungime și aproape 2 m lățime, o masă de 100 de tone și ar putea parcurge până la 6.200 mile (aprox. 9.980 km) cu 115 mph (aprox. 185 km/h) la mare adâncime, pe baza unor „rapoarte” citate. De ce contează pentru apărarea europeană Mesajul central al Moscovei este unul de descurajare strategică: introducerea Sarmat în serviciu ar întări componenta terestră a forțelor nucleare strategice ale Rusiei, în timp ce invocarea Poseidon și Burevestnik sugerează continuarea investițiilor în sisteme neconvenționale. În lipsa unor confirmări independente ale testului și pe fondul incidentelor anterioare, rămâne deschisă întrebarea cât din calendarul anunțat este fezabil operațional și cât este semnal politic. [...]
Identificarea în Grecia a unei drone maritime ucrainene ridică riscuri directe pentru navigația comercială și turistică din Mediterană , după ce aparatul, încărcat cu explozibili, a ajuns necontrolat în zona insulei Lefkada, potrivit HotNews . Ministrul grec al apărării, Nikos Dendias , a spus marți că autoritățile au „certitudinea” că drona găsită este un USV (vehicul de suprafață fără pilot) de fabricație ucraineană și a calificat incidentul drept „o problemă extrem de gravă”, invocând potențiala amenințare la adresa libertății și securității navigației în Marea Mediterană. Informațiile sunt atribuite agenției Associated Press , citată de ABC News . Ce s-a întâmplat și cum a fost gestionată drona Un pescar din Lefkada a găsit drona într-o peșteră de pe coastă joi, 7 mai, și a remorcat-o către un port din apropiere. Ulterior, drona a fost mutată la o bază navală de pe continent pentru inspecție, iar explozibilii aflați la bord au fost distruși, potrivit postului public de televiziune ERT. De ce contează: o rută aglomerată și un risc pentru nave Lefkada se află pe o cale navigabilă intens folosită către Italia, frecventată atât de nave comerciale, cât și de ambarcațiuni turistice. Viceministrul grec pentru afaceri maritime, Stefanos Gikas, a declarat la televiziunea publică faptul că drona ar fi avut o defecțiune și „se deplasa într-un mod necontrolat”, descriind-o ca „un obiect negru fără navigație” care transporta explozibili. Ce urmează: subiectul ajunge la nivelul miniștrilor apărării din UE Dendias a făcut declarațiile la Bruxelles, în marja unei întâlniri cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, și a precizat că va ridica subiectul în discuțiile cu omologii săi. Contextul menționat este că forțele ucrainene au folosit drone de suprafață în atacuri asupra navelor rusești în Marea Neagră și, mai recent, pentru a viza petroliere implicate în transporturi de petrol rusesc. [...]
