Știri
Știri din categoria Apărare
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025, într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica, care citează date din raportul SIPRI.
În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI.
Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate.
La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres.
În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei).
SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027.
„Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului.
În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin.
Recomandate
Rusia își accelerează capacitatea de luptă printr-un ecosistem de drone și inteligență artificială , construit pe testare rapidă în războiul din Ucraina și pe mobilizarea industriei civile, arată o analiză prezentată de Digi24 . Miza, potrivit materialului, depășește frontul ucrainean: ritmul de adaptare și integrarea software-ului în lanțul „detectare–lovire” pot schimba raportul de forțe și costurile operaționale ale apărării, inclusiv pentru SUA. Unghi: avantaj operațional prin integrare rapidă, nu prin „platforme” scumpe Textul pornește de la ideea că Moscova nu urmărește doar producția de drone, ci construiește un cadru mai larg pentru implementarea inteligenței artificiale (AI) în armată. Katerina Bondar, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și fost consilier al guvernului ucrainean, susține că Rusia dezvoltă un sistem de comandă și control bazat pe AI și urmărește desfășurarea de arme complet autonome, fără constrângerile etice invocate în mod obișnuit de armatele occidentale. În acest context, materialul notează că dronele Shahed folosite de Iran cu susținerea Rusiei au lovit echipamente și instalații militare americane în Orientul Mijlociu, iar progresul în „războiul autonom” ar putea face astfel de atacuri tot mai devastatoare. Cele patru decizii care au accelerat adaptarea militară a Rusiei Potrivit analizei citate de Digi24, Rusia a recuperat rapid decalaje tehnologice prin patru direcții de acțiune: Prioritate națională pentru sisteme autonome și AI , cu un ecosistem coordonat care leagă industriile civile de apărare. Kremlinul estimează că până în 2030 un milion de specialiști ruși vor lucra în sectorul sistemelor autonome; în paralel, Rusia vrea să crească numărul absolvenților în AI cu peste 400% și să ducă la 95% ponderea industriilor prioritare „pregătite” pentru implementarea AI. Experimentare continuă și iterare rapidă pe baza lecțiilor din teren , cu accent pe ce funcționează efectiv în luptă. Exemplul folosit este adaptarea dronelor Shahed: după accesul la designul iranian în 2022, Rusia ar fi făcut „zeci de modificări” în mai puțin de trei ani (navigație, comunicații, încărcătură, tactici), inclusiv cu contribuția unor studenți dintr-un centru de producție din apropiere de Ielabuga (Tatarstan). Soluții punctuale pentru probleme concrete, în locul unor arhitecturi gigantice , prin software care scurtează lanțul decizional. Sistemul Glaz/Groza este descris ca un flux în care Glaz extrage coordonatele țintei din imagini filmate de drone „cu un singur click” și le transmite către Groza, un sistem de control al focului operabil de pe laptop sau tabletă. Efectul operațional menționat: reducerea timpului dintre detectare și lovire de la ore la „câteva minute”. Promovarea inițiativei private și a descentralizării , inclusiv prin rețele de instruire conduse de voluntari, precum Proiectul Arhanghel , care ar forma operatori, ar testa tehnologii și ar adapta tacticile uneori mai repede decât instituțiile militare. Statul ar observa, selecta și extinde ce funcționează, iar ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, este citat lăudând descentralizarea producției, inclusiv asamblarea la „nivel de garaj”. Ce spune comparația cu SUA Analiza citată susține că, deși Statele Unite investesc „miliarde de dolari” în drone și AI, eficiența depinde de integrarea tehnologiilor în unități, conectarea lor prin software și adaptarea continuă prin instruire și doctrină. În oglindă, Rusia ar fi devenit mai inovatoare și mai adaptabilă tocmai prin evitarea achizițiilor lente și a integrării limitate. Materialul Digi24 indică drept concluzie că spațiul actual al conflictelor este „plin de drone”, iar războiul modern riscă să devină mai automatizat și mai letal; în această logică, capacitatea de a integra rapid tehnologia în operațiuni devine un avantaj strategic, nu doar nivelul investițiilor. [...]
Deși Washingtonul vorbește despre „victorie”, SUA își consolidează prezența militară în Golf și mențin blocada navală a porturilor iraniene , o combinație care prelungește riscurile pentru transportul maritim și ține presiune pe prețul petrolului, potrivit Politico . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a alternat la o conferință de presă la Pentagon între mesajul că operațiunea nu va deveni un „război fără sfârșit” și amenințări cu „violență maximă” împotriva Iranului. În același timp, administrația Trump continuă să trimită forțe suplimentare în regiune și cere sprijinul aliaților, pe fondul unei strategii finale neclare, în condițiile în care discuțiile de pace din Pakistan au eșuat, iar Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Hormuz . Consolidare militară, în loc de dezescaladare În pofida declarațiilor publice despre încheierea conflictului, SUA își întăresc dispozitivul din zonă: un al treilea portavion american a ajuns în regiune; mai multe nave transportă 2.200 de pușcași marini pentru a întări cei 2.200 deja desfășurați în Golful Persic. Președintele Donald Trump a refuzat recent să estimeze cât timp va menține ritmul acestor desfășurări, spunând reporterilor „nu mă grăbiți” în privința încheierii războiului. Blocada și Hormuz: miza care apasă pe piața petrolului Un punct central al conflictului a devenit blocada navală a porturilor iraniene, pe care Hegseth a spus că SUA o vor menține „atât timp cât va fi nevoie” și că Washingtonul nu este „nerăbdător pentru un acord”. Potrivit materialului, Teheranul insistă că blocada trebuie ridicată pentru reluarea discuțiilor. Politico notează și o schimbare importantă de context: traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz a funcționat „fără probleme” până la începutul campaniei de bombardamente SUA–Israel, la 28 februarie. Deși Trump a declarat în repetate rânduri că strâmtoarea este deschisă, transportul comercial rămâne blocat, iar prețurile petrolului sunt „puternic” ridicate. Planificatorii militari americani susțin că Iranul instalează mine marine în strâmtoare, iar Marina SUA a început operațiuni de căutare și posibilă neutralizare a acestora, concomitent cu abordarea navelor care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene. Hegseth a recunoscut că transportul comercial este „mult mai limitat decât și-ar dori oricine”, invocând parțial minele iraniene. Presiune pe aliați și posibile „pedepse” politice Pe fondul reticenței unor aliați NATO de a se implica, Hegseth a criticat „free riding”-ul (dependența de protecția altora fără contribuție proporțională) și a transmis că „timpul” acestuia „a trecut”. „Europa și Asia au beneficiat de protecția noastră timp de decenii, dar timpul pentru free riding s-a terminat.” Casa Albă ia în calcul modalități de a sancționa statele considerate necooperante în Golf și, în paralel, de a recompensa țările care oferă sprijin, potrivit articolului. De ce contează Menținerea blocadei și a tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz – rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul lumii, conform Politico – amplifică riscul de perturbări prelungite în transportul maritim și alimentează presiunea asupra prețurilor la energie, chiar în timp ce mesajul politic de la Washington rămâne că războiul ar fi „câștigat”. [...]
Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană , într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene , potrivit Agerpres . Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse. Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres , iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina. [...]
România mai are 33 de zile pentru a încheia contractele din programul SAFE , iar orice blocaj politic intern poate pune presiune pe finalizarea unor negocieri care vizează peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru apărare și industrie , a declarat președintele USR, Dominic Fritz , potrivit News . Fritz spune că, la discuțiile de la Palatul Cotroceni, va cere „responsabilitate”, argumentând că „negocierile nu sunt încă închise” și că echipa de negociere „s-a mișcat foarte bine” și este „aproape de finiș”. În acest context, liderul USR avertizează că România nu ar trebui să-și „submineze propria echipă” prin moțiuni de cenzură, blocaje în Parlament sau atacuri publice la adresa negociatorilor. Miza economică și industrială invocată de USR Pe lângă componenta de securitate și înzestrare a Armatei Române, Fritz susține că programul SAFE ar aduce și efecte economice, prin: „mii de locuri de muncă noi”; „oportunități reale pentru industria românească”. În declarațiile sale, el leagă explicit programul de o finanțare de „peste 16 miliarde de euro” pentru „apărarea României și a Europei”. Ce urmează Fritz califică perioada actuală drept „cel mai prost moment pentru jocuri politice” și afirmă că miniștrii USR „vor duce mandatul lor mai departe” în legătură cu SAFE. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate contractele concrete sau calendarul detaliat al semnării, ci doar termenul de 33 de zile menționat de liderul USR. [...]
Un atac cu drone al Hezbollah a rănit mai mulți militari israelieni chiar în timpul unei evacuări medicale, evidențiind riscul operațional crescut pentru misiunile de recuperare sub foc în sudul Libanului , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material video difuzat de radioul armatei. Conform armatei israeliene, mai mulți soldați din Unitatea 669 (unitate de evacuare și salvare) au fost răniți duminică, în sudul Libanului, după ce două drone lansate de Hezbollah au vizat trupele IDF în timp ce acestea evacuau un militar rănit. În imagini, una dintre drone lovește în apropierea militarilor, la momentul încărcării tărgii. Armata a precizat că elicopterul nu a fost avariat și a reușit să finalizeze evacuarea. Una dintre drone a fost interceptată, iar cealaltă a impactat lângă militari; luptătorii de la sol au tras asupra dronei în încercarea de a o doborî, însă au ratat, iar aceasta a explodat în apropiere. Elicopterul Forțelor Aeriene s-a ridicat de la sol în câteva secunde, pentru a evita o lovitură directă și posibilitatea lansării altor drone în zonă. Context: un militar ucis, alți șase răniți într-un alt atac cu dronă Separat, IDF a anunțat moartea sergentului Idan Fooks, 19 ani, din Petah Tikva, militar în Batalionul 77 al Brigăzii 7 Blindate. Potrivit armatei, acesta a fost ucis în sudul Libanului, tot duminică, după ce o dronă explozivă lansată de Hezbollah i-a lovit poziția în timpul unei operațiuni; alți șase soldați au fost răniți în același incident. Publicația notează că nu există indicii că imaginile cu evacuarea cu elicopterul ar corespunde incidentului în care a fost ucis Fooks, iar radioul armatei nu a precizat dacă cele două evenimente sunt legate. [...]
Un start-up românesc mizează pe drone „fără unelte”, asamblabile în 120 de secunde, ca avantaj operațional pe teren , iar planul de a ridica o fabrică în București indică o trecere de la prototipuri și demonstrații la producție mai structurată, potrivit Libertatea . Qognifly produce drone militare cu aripă fixă care se montează manual, fără șurubelnițe sau chei, direct pe teren. CEO-ul Ion Mocanu a explicat, la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 8), găzduit de G4Media, că asamblarea se face „în sub două minute” de către doi oameni. Ce înseamnă, practic, „asamblare în două minute” Accentul companiei este pe reducerea timpului și a logisticii necesare pentru punerea în funcțiune. În material este descrisă o demonstrație în fața jurnaliștilor, în care o echipă a montat contracronometru drona de supraveghere SP5, iar după asamblare aparatul a decolat și a rămas în aer „timp de câteva zeci de minute”. Producție: fabrică în București și extindere la Caransebeș Qognifly ridică o fabrică în București pentru a produce 12 versiuni de drone, inclusiv: modele de supraveghere; modele „de tip Shahed”; interceptoare. Interceptorul este dezvoltat împreună cu start-up-ul american XDOWN. Separat, compania își extinde producția la Caransebeș, oraș ales pentru facilitățile aerodromului local. Locația este folosită deja pentru testarea aparatelor, iar firma spune că intenționează să transforme zona într-un hub de producție. Date tehnice și preț: SP5, între 200.000 și 1 milion de euro Modelul SP5 este prezentat ca un UAV (vehicul aerian fără pilot) de 55 kg, cu dublă utilizare – civilă și militară – și cu o complexitate de aproximativ 4.000 de componente. Sistemul folosește patru motoare electrice pentru decolare și aterizare verticală (VTOL), iar zborul de croazieră este susținut de un motor hibrid. În articol sunt menționate și performanțe precum anduranță de „peste 17 ore”, viteză de 160 km/h și altitudine de 5.000 de metri. Prețul unei unități variază între 200.000 și un milion de euro (aprox. 1,0–5,0 milioane lei), în funcție de dotări, inclusiv senzori optoelectronici de înaltă precizie. Unde sunt folosite și de ce contează Tehnologia Qognifly a ajuns deja pe piețe din Canada, Turcia și Marea Britanie. Potrivit fondatorului Ion Mocanu, soluțiile sunt adoptate mai ales de forțele de ordine și agenții de protecție, fiind menționată explicit Poliția de Frontieră, care ar avea nevoie de echipamente pentru intervenții rapide. [...]
