Știri
Știri din categoria Apărare
Europa a fost principalul motor al creșterii cheltuielilor militare globale în 2025, într-un context în care bugetele de apărare urcă pentru al 11-lea an la rând și tendința este așteptată să continue și în 2026, potrivit Economica, care citează date din raportul SIPRI.
În 2025, cheltuielile globale din sectorul militar au ajuns la 2.890 miliarde de dolari (aprox. 13.000 miliarde lei), în creștere, iar ca pondere în PIB au urcat la 2,5% – cel mai ridicat nivel din 2009, conform SIPRI.
Principalul contributor la creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial a fost Europa, unde s-a înregistrat o expansiune de 14%, până la 864 miliarde de dolari (aprox. 3.900 miliarde lei). În același timp, cheltuielile Rusiei și Ucrainei au continuat să crească în al patrulea an de război, iar majorările decise de statele europene membre NATO au dus la „cel mai semnificativ avans anual” în Europa Centrală și Occidentală de la finalul Războiului Rece, potrivit datelor citate.
La nivel global, cele mai mari cheltuieli au fost în SUA, China și Rusia, care împreună au reprezentat 51% din total, adică 1.480 miliarde de dolari (aprox. 6.700 miliarde lei), notează Agerpres.
În SUA, cheltuielile au scăzut în 2025 la 954 miliarde de dolari (aprox. 4.300 miliarde lei), în special pe fondul faptului că nu a mai fost aprobat un nou ajutor financiar militar pentru Ucraina. În precedenții trei ani, finanțarea militară a SUA pentru Ucraina a totalizat 127 miliarde de dolari (aprox. 570 miliarde lei).
SIPRI anticipează că declinul din SUA va fi probabil temporar: cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste 1.000 miliarde de dolari (peste 4.500 miliarde lei), iar acestea „ar putea ajunge” la 1.500 miliarde de dolari (aprox. 6.800 miliarde lei) în 2027.
„Ţinând cont de varietatea actualelor crize, precum şi de obiectivele multor state privind cheltuielile din sectorul militar pe termen lung, această creştere va continua în 2026 şi dincolo de acest orizont”, conform raportului.
În afara acestui trend general, SIPRI consemnează scăderi în 2025 pentru Israel (minus 4,9%, la 48,3 miliarde de dolari – aprox. 220 miliarde lei) și pentru Iran (minus 5,6%, la 7,4 miliarde de dolari – aprox. 33 miliarde lei), în cazul Iranului fiind al doilea an consecutiv de declin.
Recomandate
Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]
Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]
Japonia își leagă reînarmarea de creșterea economică , într-un mesaj care pregătește terenul pentru noi majorări de buget și pentru o politică industrială orientată spre producția de armament, potrivit HotNews . În cea mai recentă „carte albă” a apărării, Tokyo susține că investițiile în apărare pot aduce beneficii economiei și nivelului de trai, în paralel cu accelerarea consolidării militare pe fondul tensiunilor regionale. Raportul anual evaluează drept principale riscuri China, Rusia și Coreea de Nord și recomandă ca Japonia să valorifice tehnologia, să finanțeze start-up-uri și să folosească mai multe componente comerciale în producția de armament, într-o încercare de a crește capacitatea industrială și viteza de livrare. Apărarea, prezentată ca politică economică Documentul Ministerului nipon al Apărării argumentează explicit că investițiile în apărare au efecte pozitive „asupra economiei în ansamblu și vieții cetățenilor”, mesaj aliniat cu abordarea prim-ministrei Sanae Takaichi de a folosi cheltuielile strategice ale statului pentru stimularea creșterii economice. Schimbarea de poziționare este susținută și simbolic: coperta raportului este realizată în stil anime și prezintă o familie într-un peisaj urban „futurist”, în locul imaginilor militare dominante în edițiile anterioare, potrivit unui oficial al ministerului. China, „cea mai mare provocare strategică”, și reacția Beijingului Cartea albă afirmă că activitățile militare și alte acțiuni ale Chinei reprezintă „cea mai mare provocare strategică” pentru Japonia și un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internațională. În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China, Chen Xi, a acuzat raportul că este „plin de narațiuni false” și că exagerează „așa-zisa amenințare chineză”, susținând că Japonia caută pretexte pentru relaxarea restricțiilor militare postbelice. Tensiunile bilaterale s-au amplificat după ce Takaichi a declarat în noiembrie că Japonia ar putea mobiliza Forțele de Apărare dacă un atac chinez asupra Taiwanului ar amenința supraviețuirea Japoniei, poziție criticată de Beijing. Presiune pe buget: 2% din PIB pentru apărare și spațiu fiscal limitat Japonia a construit un pachet de finanțare care include majorări de impozite, reforme ale cheltuielilor și venituri excepționale pentru a susține cea mai amplă consolidare militară de la al Doilea Război Mondial, ducând cheltuielile de apărare la 2% din PIB. În același timp, sursa notează că Takaichi nu a explicat încă limpede cum ar finanța o extindere suplimentară fără presiune nouă asupra finanțelor publice, deja tensionate: guvernul a asigurat un buget record de 122,3 trilioane de yeni pentru anul fiscal care se încheie în martie 2027 și a adăugat ulterior un pachet suplimentar de 3,1 trilioane de yeni pentru a amortiza costurile mai mari ale energiei pentru gospodării și companii. Unde se duc banii: rachete cu rază lungă și, posibil, drone O parte importantă din noile cheltuieli a mers către rachete capabile să lovească ținte la peste 1.000 de kilometri. Pentru o eventuală creștere suplimentară, experții militari citați se așteaptă ca o componentă semnificativă să fie orientată către drone și alte sisteme fără pilot, pe modelul utilizării lor pe scară largă în războiul din Ucraina. În fundal, administrația Takaichi pregătește o nouă strategie de securitate națională, iar așteptarea centrală este că aceasta va împinge mai departe creșterea cheltuielilor, cu obiectivul de descurajare a unui conflict în jurul Taiwanului care ar putea implica și Japonia. [...]
Ritmul accelerat de testare al J-36 sugerează că China validează în paralel mai multe soluții tehnice , însă asta nu înseamnă automat că avionul va intra curând în dotarea operațională, potrivit WinFuture , care citează imagini recente ce ar indica apariția unui al cincilea prototip. Ce se vede nou la prototipul „al cincilea” și de ce contează Conform publicației, de la primul zbor (decembrie 2024), aeronava – un design fără ampenaj (fără deriva și fără stabilizatoare orizontale) – ar fi trecut deja prin trei schimbări majore de configurație, cu scopul de a rafina aerodinamica și caracteristicile de tip „stealth” (reducerea detectabilității). Observatorii ar fi identificat diferențe structurale față de versiunile anterioare, iar inginerii ar fi modificat componente-cheie pentru a evalua performanța în condiții reale de zbor, inclusiv: prize de aer revizuite, pentru un flux mai eficient la viteze mari; o nouă aranjare a evacuărilor motoarelor, pentru gestionarea temperaturii; un tren principal de aterizare modificat. WinFuture notează că J-36 ar avea trei motoare și ar fi configurat pentru doi membri ai echipajului. Semnalul operațional: mai mult decât un „vânător” clasic Dimensiunea mare a J-36 este interpretată ca indiciu al unui concept de utilizare diferit: mai puțin un interceptor manevrier și mai degrabă o „platformă de comandă” aeriană. În această ipoteză, avionul ar combina rază mare de acțiune, încărcătură internă semnificativă și senzori puternici, putând coordona roiuri de drone autonome și un sistem extins de apărare aeriană în Indo-Pacific. Publicația subliniază însă că multe detalii rămân neconfirmate și se bazează pe analiza imaginilor disponibile public; tipul exact de motor și specificațiile finale ale radarului nu sunt documentate oficial. Ritm mare de prototipuri, dar calendarul rămâne deschis WinFuture citează un material din South China Morning Post , potrivit căruia schimbările rapide de design ar indica testarea în paralel a mai multor abordări. Analistul Andreas Rupprecht, menționat în articol, apreciază că diferențele ar fi prea mari pentru a fi vorba mereu de aceeași aeronavă. Chiar și așa, publicația avertizează că viteza programului de testare nu garantează o intrare rapidă în serviciu. Așteptările analiștilor, așa cum sunt redate în material, indică apariția unor modele de preserie pentru forțele aeriene chineze înainte de 2030. Context: competiția directă cu SUA Dezvoltarea J-36 este plasată în competiția militară cu Statele Unite, care lucrează la propriul sistem de generația a șasea, Boeing F-47. În lectura WinFuture, ritmul prototipurilor J-36 arată intenția Beijingului de a ține pasul – sau chiar de a depăși – SUA la nivel de tehnologie militară aeriană, chiar dacă prioritățile operaționale pot diferi. [...]
NATO preia coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, iar SUA își reduc rolul direct , după ce Pentagonul renunță la conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Germania, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: cine gestionează fluxul de sprijin militar către Kiev și cât de repede se iau deciziile într-un moment în care livrările depind de coordonare și capacități logistice. Conducerea SAG-U, structură cu sediul la Wiesbaden, ar urma să fie preluată de un stat european sau de Canada, iar tranziția ar putea dura până la un an. Activitatea grupului nu ar urma să fie întreruptă, iar Comandamentul European al SUA va rămâne implicat printr-un adjunct american. Un oficial NATO, sub protecția anonimatului, a descris mutarea ca pe un semn că aliații își asumă mai multe responsabilități: „Preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi încă un exemplu al faptului că aliații își asumă mai multe responsabilități.” Ce spune Pentagonul și cum se leagă de repoziționarea SUA în NATO Pentagonul susține că SAG-U a fost conceput „încă de la început ca o structură temporară”, iar transferul urmărește ca aliații să preia o parte mai mare din sprijinul pentru Ucraina, în timp ce resursele americane sunt alocate în linie cu Strategia Națională de Apărare. Decizia este prezentată în contextul unei reorganizări mai ample a rolului SUA în NATO: administrația Trump a redus numărul ofițerilor americani din Europa, a retras unele rotații de trupe și a cerut repetat creșterea cheltuielilor europene pentru apărare. În paralel, mai multe comandamente NATO ar urma să fie conduse de state europene: Marea Britanie la Norfolk, Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos). Tranziția de comandă și riscurile pentru ritmul livrărilor General-locotenentul american Curtis Buzzard, care conduce SAG-U din 2024, își încheie mandatul luni, iar atribuțiile vor fi preluate temporar de general-locotenentul Guillaume Beaurpere, care va coordona finalizarea transferului. La Kiev, reacțiile sunt împărțite. Un oficial ucrainean a spus că schimbarea ar putea reduce riscurile generate de fluctuațiile politice de la Washington și ar putea simplifica logistica militară. În același timp, există temeri că integrarea completă în structurile NATO ar putea încetini livrările de armament și că aliații europeni nu pot înlocui capacități americane-cheie, precum transportul strategic, recunoașterea prin satelit și identificarea țintelor. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a transmis aliaților reuniți la Bruxelles că Europa trebuie să își asume mai mult din responsabilitatea propriei securități, afirmând că NATO nu mai poate funcționa ca „o stradă cu sens unic”. [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura energetică și nodurile logistice , după ce autoritățile de la Riad se așteaptă la atacuri coordonate „iminente” din nord și sud, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui înalt oficial saudit pentru Reuters . Țintele potențiale includ obiective civile și economice – infrastructură energetică, porturi și aeroporturi – într-un moment în care regatul încearcă să reducă tensiunile în regiune. Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că rapoarte de informații din Arabia Saudită, Statele Unite și alte state din regiune indică riscul unor lovituri venite simultan dinspre milițiile irakiene (din nord) și rebelii houthi din Yemen (din sud), sub supravegherea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran. Arabia Saudită ar fi observat deplasări de drone și rachete care sugerează o coordonare pe două direcții și susține că este pregătită să răspundă „oricărui act de agresiune”. De ce contează: risc direct pentru energie, porturi și aviație Avertismentul este relevant economic prin natura țintelor invocate: infrastructura energetică și porturile sunt puncte critice pentru exporturi și pentru funcționarea lanțurilor logistice, iar aeroporturile sunt esențiale pentru mobilitatea comercială și pentru conectivitatea regională. În plus, Reuters notează că un astfel de avertisment – rar în această formă – arată că Arabia Saudită a ajuns în ultimele săptămâni tot mai mult în centrul conflictului regional. Contextul imediat include faptul că Riadul s-a confruntat cu atacuri ale houthi și ale milițiilor irakiene și că, la finalul lunii trecute, a efectuat lovituri comune cu SUA împotriva unor grupări susținute de Iran în Irak, după ce le-a acuzat că se află în spatele unor atacuri cu drone asupra instalațiilor sale petroliere (detalii în materialul HotNews despre loviturile comune cu SUA ). Milițiile irakiene au transmis că vor răspunde. Presiune pe diplomație și pe securitatea regională Potrivit oficialului saudit citat, amenințările sunt „deosebit de alarmante”, deși Riadul afirmă că urmărește reducerea tensiunilor și o soluție negociată, iar discuțiile cu toate părțile, inclusiv cu Iranul, ar merge „în direcția corectă”. În același timp, el susține că atacurile planificate ar putea urmări tocmai perturbarea acestor eforturi diplomatice. În paralel, oficiali din regiune au indicat că statele din Golf și Iranul s-ar apropia de un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe baza unui aranjament temporar care să permită negocieri mai ample pentru încheierea războiului. Atacuri recente și escaladare pe frontul houthi Un oficial militar a declarat că un atac al rebelilor houthi asupra sudului Arabiei Saudite a rănit joi 11 civili. General-maiorul Turki al-Maliki, purtătorul de cuvânt al coaliției militare conduse de Arabia Saudită, a precizat vineri dimineața că atacul din provincia Najran a rănit șapte cetățeni saudiți, un yemenit, doi egipteni și un cetățean pakistanez. La momentul relatării, nu exista un comentariu imediat din partea houthi sau a Iranului. Rebelii houthi și-au asumat marți responsabilitatea pentru un atac asupra aeroportului din Najran, în cadrul unei escaladări mai ample care a vizat obiective militare și de infrastructură saudite, dar și ținte din transportul maritim. Guvernul yemenit a mai declarat că rebelii au ucis joi cel puțin 17 membri ai forțelor guvernamentale, după atacuri asupra unor desfășurări militare în provinciile Marib și Hadramout. În fundal, HotNews amintește că acțiunile houthi – inclusiv episoade precum blocada din Marea Roșie, care a perturbat exporturile de petrol ale Arabiei Saudite (context în articolul despre blocada din Marea Roșie ) – au ridicat miza confruntării regionale și au legat tot mai strâns conflictul saudit-houthi de războiul mai amplu din zonă. Ce urmează Pe fondul escaladării, surse familiarizate cu situația au declarat că Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia ar urma să semneze vineri, la Mecca, un acord comun de apărare, consolidând o alianță între trei puteri musulmane sunnite. În plan operațional, mesajul Riadului este că se pregătește pentru un scenariu de atac pe două fronturi, cu accent pe protejarea infrastructurii economice critice și pe capacitatea de răspuns rapid. [...]
