Știri
Știri din categoria Apărare
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională, iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews.
Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”.
Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei: HotNews.
Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare.
„Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.”
Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”.
În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia.
El a indicat „Biroul 1440” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților.
Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului.
Recomandate
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările , iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul , care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko . Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA . Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr. În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front: „Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.” Pierderi zilnice peste ritmul de completare Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”. „Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.” Context: estimări occidentale despre un deficit lunar Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian , potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar. Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare ruse, vizând inclusiv o fabrică de componente pentru motoare de avion , într-o serie de atacuri care urmăresc să reducă capacitatea de producție și protecție a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Ținta principală menționată este uzina Snizhne Machine-Building Plant din regiunea Donețk ocupată, descrisă ca producător de componente pentru motoare cu turbină cu gaz folosite în aviația militară rusă, inclusiv palete de compresor și turbină. Conform aceleiași surse, instalația ar furniza piese utilizate în aviația militară a Rusiei. În paralel, armata ucraineană afirmă că a lovit două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog (regiunea Rostov), o stație radar în Berezki (regiunea Briansk) și o facilitate din Donețk folosită pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. În regiunea Luhansk ocupată, Statul Major mai indică lovirea unui centru de instruire pentru operatori de drone FPV (drone controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și a unei unități a forțelor cecene Akhmat în Petropavlivka. Autoritățile militare ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, precizând că rezultatele sunt încă evaluate. În lectura operațională a Kievului, aceste atacuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de lovire a infrastructurii militare ruse și a rețelei industriale care susține războiul. Context: val de atacuri cu drone asupra infrastructurii industriale din Rusia Materialul plasează aceste lovituri într-un val mai larg de atacuri nocturne cu drone asupra unor obiective industriale din Rusia. Sunt menționate, ca relatări separate, un atac raportat asupra unei mari uzine chimice din Perm (însoțit de imagini apărute online), un incendiu raportat la rafinăria Saratov (deținută de Rosneft) și un incendiu la un centru logistic Ozon. În Volgograd, autoritățile regionale ar fi raportat avarii la o facilitate industrială și la o clădire de apartamente, cu două persoane spitalizate, potrivit articolului. Impact economic: presiune pe rafinare și pe lanțuri logistice Kyiv Post notează că Ucraina continuă să vizeze sectorul rusesc de rafinare, iar Bloomberg este citat cu estimarea că dronele ucrainene au lovit rafinării ruse „cel puțin de 70 de ori” de la începutul lui 2026, contribuind la scăderea producției de rafinare și la penurii de benzină. În același context, articolul menționează că „cel puțin 17” regiuni ruse ar fi introdus restricții la vânzările de combustibil, iar Rusia ar apela mai mult la importuri din India, Maroc, Turcia și Belarus pentru a acoperi deficitul. Ministerul rus al Apărării nu publicase un bilanț al dronelor interceptate în acest ultim val, iar Ucraina nu își asumase oficial responsabilitatea pentru atacurile industriale raportate, mai arată sursa. [...]
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf , după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro . Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare. Ce tehnologie ar fi fost transferată și de ce contează Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru. Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune. Stadiul programului și limitele informațiilor disponibile Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată. Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA. Context: relația militară tot mai strânsă Moscova–Teheran Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei. Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse. [...]
Armata SUA își accelerează integrarea dronelor în unități , folosind lecțiile operaționale ale Ucrainei în exercițiile „Saber Junction” din Bavaria, unde participă și militari ucraineni ca instructori și consilieri, potrivit Stirile Pro TV . Exercițiile anuale americane, desfășurate în ultimele săptămâni la poalele munților din Bavaria (Germania), sunt concepute pentru a prezenta și testa tactici și echipamente preluate din experiența ucraineană, unde utilizarea inovatoare a dronelor a devenit un element central al luptei împotriva forțelor ruse, la mai bine de patru ani și jumătate de la începutul conflictului. Generalul de brigadă Terry Tillis, care conduce unitatea de instruire a Armatei SUA cu sediul în Germania, a spus că este vorba despre 1.900 de drone și că acestea reflectă „cele mai recente învățăminte” extrase din eforturile ucrainene în război. Ce se schimbă operațional: de la „sprijin” la structură de luptă cu drone Deși Armata SUA a făcut progrese în a pune dronele la dispoziția soldaților, conducerea nu a oferit un răspuns clar despre cum își va adapta tacticile pentru un conflict în care dronele sunt omniprezente, arată materialul. Un oficial al Armatei, citat sub condiția anonimatului, a indicat că există consens privind necesitatea integrării dronelor, dar că liderii trebuie să decidă cum să structureze forțele terestre pentru „războiul cu drone”, nu doar să folosească dronele ca extensie a sarcinilor existente. Același oficial a precizat că unitățile integrează drone de atac „cu sens unic” până la nivelul companiei, însă adaptarea ar necesita mai mult decât simpla adăugare de drone într-un batalion de infanterie. Rolul Ucrainei în exerciții: instruire, război electronic și lecții din front În cadrul exercițiului din acest an, aproximativ o duzină de militari ucraineni au venit în Germania și oferă informații despre războiul electronic , războiul cu drone și lecțiile învățate din operațiunile de luptă în curs, potrivit Armatei SUA. Tillis a mai declarat că unii soldați ai Brigăzii 173 Aeropurtate au fost trimiși în Ucraina la începutul anului pentru a învăța tehnici de luptă cu drone de ultimă generație. În timpul exercițiilor, ucrainenii sunt integrați alături de militarii americani pentru a-i sfătui, asista și ajuta să folosească tehnologia. Un indicator al rolului dronelor în scenariile de instruire: aproximativ 50% dintre confruntările Brigăzii 173 Aeropurtate cu trupele inamice în timpul exercițiului au început cu „contactul cu dronele”, potrivit lui Anthony Miller, directorul tehnologic al Armatei SUA. Context: presiune de adaptare și schimbări la vârful Armatei SUA Materialul notează că efortul de învățare și integrare a devenit mai urgent pe fondul încercărilor SUA de a contracara atacurile cu drone iraniene într-un conflict care durează de mai bine de șase luni (fără alte detalii în text despre acest teatru de operații). În paralel, colaborarea are loc într-un moment de schimbări la vârful Armatei SUA: secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis în aprilie pe generalul Randy George și l-a înlocuit cu generalul Christopher LaNeve, iar secretarul Armatei, Dan Driscoll, a părăsit funcția la începutul acestei luni. Potrivit sursei, atât George, cât și Driscoll au susținut adaptarea rapidă la tehnologia dronelor. Trump l-a numit pe Adam Telle ca secretar interimar al Armatei. [...]
