Știri
Știri din categoria Apărare
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională, iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews.
Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”.
Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei: HotNews.
Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare.
„Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.”
Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”.
În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia.
El a indicat „Biroul 1440” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților.
Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului.
Recomandate
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews , citând AFP. Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat. Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune. „Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat. De ce contează: reacția operațională a unui stat nou în Alianță Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024 , iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”. Context regional Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă. [...]
Suedia își schimbă evaluarea și avertizează că Rusia ar putea testa NATO în „viitorul relativ apropiat” , inclusiv printr-un atac militar limitat, dacă la Kremlin se va considera că „condițiile politice sunt favorabile”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță operațională pentru Alianță: mută accentul de la un risc „după războiul din Ucraina” la o fereastră mai scurtă de timp în care ar putea apărea un incident de securitate. Avertismentul apare într-un raport publicat vineri de comisia parlamentară pentru apărare din Suedia , care susține că o astfel de acțiune ar putea fi folosită pentru a testa coeziunea NATO și angajamentul de apărare reciprocă. Materialul este relatat de Bloomberg, conform G4Media. De ce contează: Rusia ar avea deja capacitatea pentru un atac limitat „dincolo de Ucraina” Raportul indică o reevaluare a vitezei cu care Moscova ar putea deschide un al doilea front, pe lângă cel din Ucraina. Dacă evaluările anterioare sugerau că Rusia ar avea nevoie de câțiva ani pentru a-și reconstitui forțele după încheierea războiului, agenția de informații militare a Suediei ar fi concluzionat recent că Rusia are deja capacitatea de a desfășura un atac armat limitat în afara Ucrainei. Ce elemente ale armatei ruse sunt considerate mai puțin afectate Raportul comisiei suedeze de apărare menționează că unele componente importante ale forțelor armate ruse ar fi fost relativ neafectate de război, între care: capabilități de război hibrid (acțiuni sub pragul unui conflict deschis, inclusiv presiuni și operațiuni neconvenționale); forțele aeriene și navale; mijloace de lovire la distanță. În plus, documentul afirmă că Rusia formează noi unități, inclusiv în districtul Leningrad din vest, și își continuă consolidarea militară în Peninsula Kola și în Arctica. Context: Suedia, membru NATO din 2024, și semnalul despre relația Europa–SUA Suedia a aderat la NATO în 2024, după ce a depus cererea împreună cu Finlanda, pe fondul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe lângă avertismentele legate de Rusia, comisia suedeză notează și schimbări în relația Europei cu SUA față de raportul anterior din 2024, descriind politica externă și de securitate a actualei administrații americane ca fiind tot mai marcată de „imprevizibilitate, schimbări rapide, tranzacționalism, retorică mai dură și o mai mare disponibilitate de a folosi forța militară în mod unilateral”. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre scenarii concrete sau calendar, concluzia rămâne una de avertizare: Stockholm vede un risc mai apropiat în timp ca Rusia să încerce o acțiune limitată menită să testeze reacția NATO. [...]
Rusia își extinde infrastructura militară lângă Finlanda și Norvegia pentru a putea găzdui zeci de mii de militari , un semnal că Moscova își pregătește opțiuni de desfășurare pe flancul nordic al NATO după războiul din Ucraina, potrivit unei analize TWZ . Investițiile în baze, cazărmi și depozite de muniții vin într-un moment în care Rusia este descrisă ca fiind „blocată” în Ucraina și cu pierderi ridicate, ceea ce limitează, pe termen scurt, capacitatea de a muta masiv trupe în Arctica. Totuși, aceeași sursă notează că trecerea la o „economie de război” ar putea permite Rusiei să valorifice ulterior capacități sporite pentru a presa granițele NATO, într-un scenariu post-încetare a focului. Ce arată investigațiile media: cazărmi noi și capacitate pentru 80.000 de militari Un raport comun al mai multor instituții media nordice și baltice, publicat în această săptămână și bazat pe imagini satelitare, susține că Rusia extinde facilități militare de-a lungul granițelor cu Norvegia și Finlanda pentru a acomoda „zeci de mii” de militari. Raportul citat de TWZ indică: construcția de cazărmi noi pentru mii de soldați ; aliniamente lungi de vehicule militare ; depozite de muniții ; lucrări desfășurate „toată iarna” în mai multe puncte de peste granița finlandeză. În același material, șeful Armatei Finlandei, Pasi Välimäki, compară nivelul anticipat al prezenței ruse la frontieră cu cel anterior: „Ne așteptăm să avem 80.000 de soldați la granița noastră și asta poate fi comparat cu faptul că înainte aveam 20.000.” Separat, publicația finlandeză Yle a relatat că Rusia extinde o bază în localitatea Novaya Vilga pentru a putea găzdui până la 6.000 de militari ruși; baza este situată la aproximativ 100 de mile (circa 160 km) est de granița cu Finlanda. Răspunsul NATO: structură nouă în Finlanda și Suedia, cu nucleu suedez Pe fondul acestor evoluții, NATO a activat o structură planificată anterior: Forward Land Forces (FLF) Finland , care a început operațiunile în Finlanda și Suedia, conform Alianței. FLF Finland include un nou grup de luptă multinațional condus de Suedia, destinat sprijinirii apărării flancului nord-estic. NATO precizează că, în 2026, contribuția Suediei la FLF Finland este de aproximativ 600 de militari , cu opțiunea de extindere la 1.200 , dacă este necesar. Structura include un grup de luptă suedez prepoziționat în Boden (Suedia) și un element multinațional de stat major în Rovaniemi (Finlanda), sub comanda SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa). „Întrebarea reală”: ce se întâmplă cu infrastructura după Ucraina Un oficial NATO citat de TWZ spune că Alianța monitorizează consolidarea infrastructurii militare ruse de-a lungul flancului estic, „în special” la granița cu Finlanda, dar miza este utilizarea ei în viitor: „Întrebarea reală este ce se întâmplă cu infrastructura. Vor fi, de exemplu, trupele ruse aflate acum în Ucraina relocate acolo după război? Este ceva ce trebuie cu siguranță să luăm în calcul.” În același context, oficialul subliniază presiunea de a livra capabilități militare „acum, nu peste cinci până la zece ani”. SUA: conceptul „Nordic Bridge” pentru integrare și schimb de date în Arctica În paralel, TWZ notează că SUA lucrează la îmbunătățirea prezenței și operațiunilor în regiune. Șeful U.S. Northern Command (NORTHCOM) a anunțat formarea conceptului „Nordic Bridge” , menit să conecteze activitatea U.S. European Command, NORAD și SACEUR. Un purtător de cuvânt NORTHCOM a descris inițiativa ca un set de măsuri pentru „integrare” în Arctica, inclusiv participare sporită la exerciții, schimb de date (de exemplu, „imagini aeriene”), și coordonare pentru a maximiza disponibilitatea personalului. Pentru companiile din regiune și pentru lanțurile logistice nordice, mesajul operațional este că infrastructura militară – de ambele părți ale frontierei – se extinde într-un ritm care sugerează planificare pe termen mediu, chiar dacă riscul unui conflict „pe termen scurt” este evaluat ca redus în condițiile actuale ale războiului din Ucraina. [...]
Autoritățile ucrainene avertizează asupra unui posibil atac balistic în următoarele 24 de ore , după ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că există o probabilitate ridicată ca Rusia să lanseze o rachetă de tip „Oreșnik” de pe poligonul Kapustin Yar, din regiunea Astrahan, relatează Adevărul . Mesajul oficial către populație este să nu ignore sirenele și să caute imediat adăpost la orice alertă de pericol aerian. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, riscul vizează o lansare în intervalul de 24 de ore, iar informația este atribuită de publicație și site-ului ucrainean focus. . Avertismentul vine pe fondul unei intensificări a atenției asupra amenințărilor balistice, care lasă, de regulă, un timp de reacție mai scurt pentru apărare și pentru populație. Ce spun autoritățile și ce indicii au apărut Militarii ucraineni insistă ca orice avertizare de pericol aerian să fie tratată „cu maximă seriozitate”. În paralel, jurnalistul militar ucrainean Andriy Țapliienko a scris pe Telegram că ar exista informații despre desfășurarea unor lansări de antrenament ale aceluiași tip de rachetă, pe durata a câteva ore. El susține că, chiar dacă ar fi vorba de teste, nu poate fi exclus riscul unor evoluții neprevăzute, motiv pentru care populația este îndemnată la vigilență. Publicația notează și un episod recent: pe 11 iunie, la ora 23:29, Ucraina a emis o alertă balistică legată de zona Astrahan (Kapustin Yar), ridicată aproximativ 20 de minute mai târziu, fără raportarea unui impact confirmat. Context: utilizarea anterioară a rachetei „Oreșnik” Adevărul reamintește că, în noaptea de 24 mai, forțele ruse ar fi lansat o rachetă balistică „Oreșnik” asupra teritoriului ucrainean, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei . În urma atacului, o cooperativă de garaje a luat foc, iar o întreprindere din zonă ar fi fost avariată. Tot presa ucraineană, citată de Adevărul, relatează că președintele Volodimir Zelenski ar fi menționat într-o scrisoare către președintele american Donald Trump că Rusia ar fi folosit două rachete „Oreșnik” în atacul din 24 mai: una ar fi lovit regiunea Kiev, iar cealaltă ar fi căzut pe teritoriul ocupat din regiunea Donețk. În acest moment, avertismentul rămâne unul preventiv: autoritățile ucrainene vorbesc despre o probabilitate ridicată, nu despre o lansare confirmată, iar recomandarea centrală pentru populație este respectarea strictă a procedurilor la alarmele aeriene. [...]
Forțele Aeriene ale Ucrainei avertizează că există o probabilitate ridicată ca Rusia să folosească vineri o rachetă balistică cu rază medie , lansată din poligonul Kapustin Yar , iar populația este îndemnată să nu ignore alertele aeriene și să se adăpostească la sunetul sirenelor, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram, Forțele Aeriene au transmis că „există o probabilitate ridicată” ca inamicul să utilizeze, pe parcursul zilei, o rachetă balistică cu rază medie lansată de la Kapustin Yar. Avertizarea are un caracter operațional: urmărește creșterea conformării civile la alertele de raid aerian, într-un context în care atacurile aeriene rusești rămân frecvente și greu de anticipat. Context: exerciții și precedentul atacului din 24 mai Separat, jurnalistul militar Andriy Țaplienko a relatat că Rusia ar desfășura exerciții de patru ore care implică lansări de rachete Oreshnik. Potrivit aceleiași relatări, ar fi vorba despre lansări de antrenament, însă el a cerut publicului să rămână vigilent. Avertizarea vine la câteva săptămâni după un atac aerian major, în noaptea de 24 mai, când Rusia a lansat 600 de drone și 90 de rachete, inclusiv două rachete balistice Oreshnik, conform oficialilor ucraineni citați de publicație. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că una dintre rachetele Oreshnik a lovit în apropiere de Bila Țerkva, la sud de Kiev, iar a doua a căzut într-un teritoriu ocupat de Rusia în regiunea Donețk. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe protecția civilă Oreshnik este prezentată de presa de stat rusă drept o armă „care schimbă jocul”, capabilă să producă pagube mari și să lovească ținte bine protejate, însă evaluări independente au pus sub semnul întrebării aceste afirmații, notează Kyiv Post. În același timp, informațiile disponibile sugerează că Rusia ar fi putut începe o producție în serie limitată a rachetei, dar numărul de Oreshnik aflate efectiv la dispoziția forțelor ruse ar fi mic, potrivit unei evaluări anterioare a serviciilor de informații militare ucrainene menționate în articol. [...]
