Știri
Știri din categoria Apărare
Testarea în exercițiul NATO a sistemului anti-dronă Sky Dome poate accelera intrarea Optoelectronica pe piața contractelor europene, într-un moment în care statele își cresc bugetele de apărare și caută soluții rapide pentru protecția infrastructurii și a frontierelor, potrivit Economedia.
Optoelectronica a participat între 14 și 24 aprilie la exercițiul „LCI-X Crucible Eastern Phoenix 2026”, organizat de Ministerul Apărării și NATO la Capu Midia, unde a demonstrat capabilități de combatere a dronelor, un segment aflat în expansiune rapidă la nivel global.
Sistemul Sky Dome este dezvoltat în baza unui acord de cooperare cu firma israeliană SkyLock Systems și ar urma să fie produs în România, în linie cu cerințele programului SAFE al Uniunii Europene, care urmărește stimularea capacităților industriale de apărare în statele membre.
Validarea într-un cadru operațional de tip NATO este relevantă pentru potențiale contracte viitoare, în contextul în care cererea pentru sisteme anti-dronă crește accelerat pe fondul războiului din Ucraina și al noilor programe europene de finanțare pentru apărare.
Pe plan intern, interesul autorităților române pentru astfel de soluții este legat de riscurile de securitate din proximitatea graniței cu Ucraina, unde utilizarea dronelor de tip Shahed a devenit frecventă.
Compania descrie Sky Dome ca o soluție integrată, care include inclusiv componente de tip laser anti-dronă – o tehnologie aflată încă într-o fază relativ incipientă de adoptare, dar cu potențial ridicat în conflictele moderne.
Potrivit Optoelectronica, sistemul testat a reușit neutralizarea tuturor țintelor simulate în cadrul exercițiului.
Recomandate
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI , după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia , într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday . Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”. Ce este „Merops” și cum ar urma să fie folosit „Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă: o bază de control la sol; lansatoare; drone interceptoare autonome capabile să identifice și să neutralizeze ținte folosind inteligență artificială și radare precise; senzori de detectare termică. Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone. Context operațional: apărarea aeriană existentă și presiunea de la frontieră În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters . [...]
NATO spune că livrările de arme americane către Ucraina prin mecanismul PURL nu dau semne de încetinire , în pofida dezbaterilor politice din SUA privind finanțarea viitoare, potrivit Kyiv Post . Mesajul vizează în primul rând continuitatea operațională a fluxului de echipamente, într-un moment în care Washingtonul discută public despre redistribuirea costurilor către Europa. Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , a declarat la Kyiv Security Forum că programul funcționează „conform planului” și că livrările sunt în derulare, conform Ukrinform, citat de publicație. Ce este PURL și de ce contează pentru ritmul livrărilor PURL (Priority Ukraine Requirements List – „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei”) este descris ca un mecanism comun SUA–NATO menit să accelereze livrările de arme și echipamente fabricate în SUA către Ucraina. Țările partenere finanțează achizițiile în funcție de nevoile prioritare ale Ucrainei, iar contribuțiile sunt agregate într-un fond administrat de NATO. În acest cadru, Dragone a susținut că nu există indicii privind o reducere a efortului și că fluxul continuă, inclusiv pentru sisteme deja disponibile sau aflate în tranzit. „PURL funcționează. Nu există semne de scădere a efortului. (…) Fluxul continuă.” Context politic: presiuni în SUA pentru mutarea costurilor către Europa Declarațiile vin pe fondul unor poziționări la vârful administrației americane. Kyiv Post notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea opri livrările de arme către Ucraina și a cerut aliaților europeni să se alăture unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În paralel, vicepreședintele JD Vance a susținut public ideea ca Europa să preia povara financiară a achizițiilor de armament. Publicația menționează că, la un eveniment Turning Point USA, Vance a spus că Washingtonul nu va mai cumpăra arme pentru Ucraina, lăsând Europei plata întregului sprijin, potrivit The Independent. Ce spun oficialii militari europeni Șeful Comitetului Militar al UE, generalul Sean Clancy, a declarat că a discutat împreună cu omologul său din NATO prioritățile curente ale Ucrainei cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. În pofida disputelor politice din SUA, oficiali NATO citați de Kyiv Post afirmă că, în acest moment, nu există întreruperi ale livrărilor de arme derulate prin mecanismul PURL. [...]
Forța Spațială a SUA a împărțit contracte de până la 3,2 miliarde de dolari pentru interceptorii orbitali ai „Golden Dome” , mizând pe acorduri rapide care ocolesc o parte din regulile clasice de achiziții, dar fără să clarifice încă rolurile fiecărui contractor, potrivit Ars Technica . Miza economică și operațională este dublă: programul atrage un număr mare de companii pentru prototipare accelerată, însă trecerea la producție ar urma să coste „semnificativ” mai mult și depinde explicit de fezabilitatea la cost și scalare. Forța Spațială a publicat o listă cu 12 companii care lucrează la „Space-Based Interceptors” (SBI) – interceptori plasați pe orbită joasă pentru inițiativa Pentagonului „Golden Dome”, un sistem multistrat menit să apere teritoriul SUA de drone și rachete balistice, hipersonice și de croazieră. Cine sunt contractorii și ce tip de contracte au primit Lista include: Anduril Industries, Booz Allen Hamilton, General Dynamics Mission Systems, GITAI USA, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Quindar, Raytheon (RTX), Sci-Tec, SpaceX, True Anomaly și Turion Space. Forța Spațială a acordat 20 de contracte individuale către aceste 12 companii la final de 2025 și început de 2026, folosind „Other Transaction Authority” (OTA) – un mecanism care permite Pentagonului să ocolească o parte din reglementările federale de achiziții pentru a atrage mai mulți furnizori și a accelera prototiparea. Valoarea cumulată a acordurilor este de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei), iar finanțarea ar urma să combine bani publici și investiții private pentru a apropia SBI de testare pe orbită joasă. Ce cumpără, de fapt, Pentagonul în această fază Acordurile sunt descrise ca fiind pentru dezvoltare în stadiu incipient și demonstrații tehnologice, nu pentru producție la scară. Publicația notează că oficialii nu au oferit detalii despre contribuția fiecărei companii, iar Forța Spațială a invocat cerințe de securitate operațională: „Nu vor fi disponibile informații suplimentare în acest moment din cauza cerințelor de securitate operațională privind programul SBI.” În listă apar atât „jucători” consacrați din industria spațială (SpaceX, Lockheed Martin, Northrop Grumman), cât și companii mai noi pe segmentul spațial, dar active în zona de securitate națională (Anduril, True Anomaly). Alte firme sunt prezentate cu specializări punctuale: software (Quindar și Sci-Tec, subsidiară a Firefly Aerospace), senzori (Turion), robotică spațială (GITAI USA). Booz Allen Hamilton este descrisă ca integrator și furnizor de servicii de date pentru apărare, iar General Dynamics – ca furnizor de comunicații și electronică pentru misiuni spațiale. Raytheon (RTX) este menționată pentru senzori de avertizare, software de control la sol și producția de sateliți mici prin Blue Canyon Technologies. Ținta de calendar și condiția-cheie: „dacă e accesibil și scalabil” Colonelul Bryon McClain, responsabil de program în cadrul Space Systems Command , a spus că OTA a atras furnizori tradiționali și netradiționali și a susținut ideea de competiție continuă, iar Forța Spațială vizează demonstrarea unei capabilități inițiale în 2028. În paralel, conducerea programului transmite că partea orbitală cea mai ambițioasă nu va intra în producție dacă nu poate fi realizată la costuri acceptabile. Gen. Michael Guetlein, directorul programului „Golden Dome”, a declarat în Congres pe 15 aprilie: „Suntem atât de concentrați pe accesibilitate. Dacă nu o putem face accesibil, nu vom intra în producție.” Și: „Dacă interceptarea din spațiu în faza de propulsie nu este accesibilă și scalabilă, nu o vom produce, pentru că avem și alte opțiuni.” Context bugetar: cerere de 17 miliarde dolari, dar cu semne de întrebare politice Administrația Trump cere 17 miliarde de dolari (aprox. 78 miliarde lei) pentru „Golden Dome” în anul fiscal 2027 (care începe la 1 octombrie), însă aproape toată suma ar fi inclusă într-un proiect de lege de tip „reconciliation” (procedură bugetară care poate ocoli pragul obișnuit din Senat, dar e puternic politizată). Potrivit Politico, există reticență față de un astfel de conflict bugetar înaintea alegerilor de la mijloc de mandat, iar un fost oficial din apărare a spus că includerea finanțării într-un proiect care s-ar putea să nu ajungă la vot „nu este un semnal bun” despre urgența invocată a programului. În plus, Ars Technica notează că analiști contestă estimările de cost și calendar, iar arhitectura „Golden Dome” rămâne în mare parte secretă, ceea ce face dificil de evaluat ce se construiește efectiv și cât de realistă este o capabilitate funcțională SBI pe orbită în următorii ani. [...]
Marina germană își pregătește navele de vânătoare de mine pentru o posibilă misiune în Strâmtoarea Hormuz , dar avertizează că nu are rezerve de personal , ceea ce ar obliga la tăieri din alte priorități dacă Berlinul decide trimiterea unui contingent, potrivit Focus . Echipajul celui de-al treilea escadron de dragare a minelor din Kiel se antrenează pentru un posibil scenariu de misiune în zona Golfului Persic, cu obiectivul declarat de a contribui la securizarea navigației internaționale. Într-un astfel de context, navele specializate în vânătoarea de mine ar fi esențiale pentru menținerea rutelor maritime deschise. Capacitate tehnică, limită de personal Germania are opt nave de vânătoare de mine, fiecare cu loc pentru 42 de militari, notează publicația. Aceste nave pot neutraliza încărcături explozive de pe fundul mării cu ajutorul dronelor subacvatice și al scafandrilor specializați în mine. Problema majoră este însă resursa umană. Viceamiralul Jan Christian Kaack a declarat pentru Sat.1 că marina este deja „complet încărcată” de angajamentele NATO și a avertizat: „Dacă există o altă prioritizare – nu avem nicio rezervă – trebuie să reducem altceva ca prioritate.” Planificare pe „scenariu de tip worst case” și condiții politice Kaack a mai spus că situația exactă a amenințărilor din teren este „complet neclară”, iar planificarea se bazează în prezent pe un „scenariu de tip worst case” (cel mai nefavorabil scenariu). Rămâne incert dacă va exista, în final, o trimitere efectivă de forțe. Cancelarul federal Merz condiționează misiunea de aprobarea Bundestagului și de existența unei încetări a focului stabile în regiune, condiție care, potrivit informațiilor din material, „nu este în vedere” în acest moment. [...]
Neutralizarea încărcăturii dronei căzute în Galați a impus evacuarea a 535 de persoane , în condițiile în care resturile au fost ridicate și transportate pentru detonare controlată, potrivit Adevărul . Măsura a vizat atât perimetrul de siguranță, cât și traseul pe care a fost deplasată încărcătura. Încărcătura a ajuns „în siguranță” la locul detonării controlate, în apropierea lacului Brateș, iar autoritățile au anunțat că, după finalizarea procedurilor, persoanele evacuate vor putea reveni la locuințe. Evacuare pe traseu și operațiune de transport IGSU a transmis că, înainte de ora 13.00, a început deplasarea încărcăturii către locul de neutralizare. În total, au fost evacuate 535 de persoane: 220 de persoane din perimetrul stabilit; 315 persoane de pe traseul de deplasare. Context: incident de securitate aeriană la graniță Conform informațiilor citate, incidentul s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, după ce o dronă folosită de Federația Rusă în atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României și a avariat proprietate privată și publică. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat că radarele au detectat în jurul orei 2:00 un atac cu drone în proximitatea frontierei cu Ucraina, la nord de Dunăre, iar Centrul Aerian de la Torrejon (Spania) a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, de la Baza 86 Aeriană Borcea. Totodată, sistemele de apărare aeriană de la sol au fost trecute în poziție de tragere. MApN a mai arătat că piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut deschide focul. Radarele de la sol au urmărit 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, după care au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei. Una dintre drone ar fi continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public. Ce urmează La fața locului au fost mobilizate autorități locale și forțe ale IGSU, Poliției Române și MApN pentru investigarea cazului. MApN a indicat că sprijină intervenția cu echipe de specialiști pentru punerea obiectului în siguranță și neutralizarea lui într-un loc sigur. Pentru detalii despre procedura de neutralizare, publicația trimite la informațiile despre detonarea controlată . [...]
MApN își rearanjează dispozitivele de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina după incidentul din județul Galați, unde fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul României, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că Statul Major al Apărării analizează repoziționarea mijloacelor din teren și că ministerul accelerează dezvoltarea și integrarea de noi capabilități de supraveghere și apărare antiaeriană. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat incidentul de contextul războiului declanșat de Federația Rusă la granița României, arătând că efectele conflictului pot fi resimțite și pe teritoriul național. Ce s-a întâmplat și ce tip de dronă a fost identificat Ministrul Apărării a precizat că, în noaptea incidentului, a fost vorba despre o dronă de fabricație rusească. „După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.” De ce se schimbă dispozitivul: limitări la altitudini foarte joase Miruță a explicat că Armata Română poate monitoriza complet spațiul aerian „de la o anumită altitudine în sus”, însă pentru altitudini foarte joase sunt folosite radare mobile, care sunt limitate ca număr și concentrate în zonele cu risc ridicat. Pe acest fond, incidentul este analizat de structurile militare, iar Statul Major al Apărării ia în calcul ajustări ale dispozitivului din zona de frontieră. „După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce urmează: integrare de capabilități și coordonare cu aliații Ministrul a mai spus că MApN lucrează la consolidarea apărării, inclusiv prin achiziții și prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente, menționând că astfel de soluții sunt dezvoltate lunar. Totodată, Miruță a afirmat că România colaborează cu aliații din NATO și UE și că este în contact cu Ministerul Afacerilor Externe pentru un „mesaj ferm” către Federația Rusă în urma incidentului. [...]
