Știri
Știri din categoria Apărare

Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen cere o „coaliție a celor dispuși” în Europa, cu criterii stricte de participare și o garanție de securitate de tip Articolul 5, pe fondul îndoielilor privind angajamentul SUA, potrivit Antena 3. Mesajul are un impact direct de reglementare și guvernanță: ar muta centrul de greutate al deciziilor militare către un grup restrâns de state, cu reguli care să limiteze blocajele interne.
Rasmussen spune că „asistăm acum la dezintegrarea NATO” și leagă această evoluție de incertitudinile create de Donald Trump în jurul Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). În opinia sa, europenii „trebuie să ne menținem pe propriile picioare” și să fie capabili să apere continentul fără a depinde de Washington pentru apărarea convențională.
Propunerea vizează formalizarea unei „coaliții a celor dispuși”, descrisă ca un grup de țări europene „pregătite și capabile” să organizeze apărarea continentului independent. Rasmussen susține că, în forma actuală, nici Uniunea Europeană, nici NATO „nu sunt potrivite” pentru consolidarea unui pilon european, motiv pentru care ar fi nevoie de „noi planuri de apărare și noi capacități militare”.
Un element central este schimbarea de arhitectură decizională: el cere mecanisme care să împiedice statele individuale să poată bloca operațiunile militare și, în plus, un mecanism de excludere a membrilor care nu respectă condițiile.
Rasmussen afirmă că participarea ar trebui limitată la state care îndeplinesc criterii stricte, inclusiv:
În paralel, el cere intensificarea producției de arme și muniții, ca parte a consolidării capacităților europene.
Deși avertizează asupra „dezintegrării” alianței, Rasmussen spune că NATO va continua să joace un rol central și numește „umbrela nucleară americană” drept „garanția supremă de securitate”. Diferența, în viziunea sa, este că apărarea convențională ar trebui să poată fi asigurată de europeni.
Totodată, el cere integrarea Ucrainei într-un viitor cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse, invocând ritmul în care Ucraina dezvoltă arme și muniții și rolul de „bastion împotriva Rusiei”.
Rasmussen, aflat la Berlin pentru discuții cu lideri politici, spune că a discutat ideea, dar că nu are încă un sprijin ferm. El ar „saluta” ca inițiativa să fie preluată de cancelarul german Friedrich Merz împreună cu Emmanuel Macron, Keir Starmer și Giorgia Meloni.
Recomandate

Germania își extinde infrastructura de recrutare voluntară prin deschiderea a 24 de centre de evaluare a candidaților pentru serviciul militar, primul urmând să devină operațional mai târziu în acest an, potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul aplicării unei noi legi menite să crească numărul de recrutări pe bază de voluntariat. Din mijlocul anului 2027, tinerii ar urma să fie evaluați în aceste centre din punct de vedere fizic, mental și intelectual, pentru a stabili dacă sunt apți pentru efectuarea serviciului militar. Unde vor fi deschise centrele Planul prevede înființarea centrelor în două tipuri de locații: 16 centre în locații militare existente : Kassel, Wiesbaden, Bonn, Dresden, Hamburg, Kiel, Koblenz, Leipzig, Magdeburg, Neubrandenburg, Nuremberg, Oldenburg, Potsdam, Saarlouis, Schwerin și Ulm. 8 centre suplimentare : Bielefeld, Braunschweig, Dortmund, Jena, Kempten, Offenburg, Regensburg și Würzburg. Două dintre centre sunt planificate în Kassel (centrul țării) și Wiesbaden (est), conform informațiilor transmise. De ce contează: implementarea noii legi și țintele NATO Germania a reintrodus anul trecut un program de recrutare voluntară, cu obiectivul de a crește efectivele, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al noilor obiective stabilite în cadrul NATO. Ca parte a acestui demers, de la începutul acestui an, bărbații în vârstă de 18 ani trebuie să completeze un chestionar care evaluează pregătirea lor pentru efectuarea serviciului militar. [...]

Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab , ar putea fi semnat „în câteva luni”. Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu. Ce include discuția și de ce contează Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia. Finanțarea: buget suedez și contribuții din alte țări Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului. Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson. [...]

România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]

Guvernul a schimbat cadrul legal pentru intervenții rapide în industria de apărare , astfel încât statul să poată proteja fabrici și capacități strategice atunci când riscă să fie închise, vândute sau pierdute, potrivit Mediafax , care citează o postare a ministrului Economiei, Irineu Darău . Miza este una de reglementare cu efect economic: noul mecanism ar urma să reducă timpul de reacție al statului în situații de criză pentru active industriale considerate strategice, cu obiectivul declarat de „salvare și valorificare” a acestora, nu doar conservarea lor formală. În mesajul public, ministrul susține că România „nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă” și că modificările legislative permit protejarea mai „rapidă și mai eficientă” a intereselor de securitate și a capacităților din industria de apărare exact în momentele în care acestea sunt în pericol. Ce se schimbă, concret, în logica intervenției statului Irineu Darău afirmă că accentul se mută de la protejarea unor bunuri izolate (clădiri sau terenuri) la păstrarea unor „active funcționale” – adică unități industriale care încă pot produce. Ideea centrală: evitarea fragmentării prin faliment sau vânzare „pe bucăți”. Ministrul indică faptul că, atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare, statul ar putea interveni pentru menținerea ei în funcțiune, iar preluarea ar include întregul ansamblu de producție: utilaje; linii de producție; echipamente; alte elemente care asigură capacitatea efectivă de producție. Filtrul de aprobare și ce urmează după preluare Potrivit ministrului, deciziile de acest tip ar urma să fie fundamentate pe analize economice, juridice și de impact asupra securității naționale și să necesite validarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). După preluare, capacitățile nu ar urma să rămână inactive, ci să fie repuse în funcțiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privați, pentru reintrarea rapidă „în circuitul economic și de producție pentru apărare”. În material nu sunt precizate exemple de fabrici vizate, termene de aplicare, bugete sau criterii detaliate de selecție a activelor, dincolo de trimiterea la analizele menționate și la aprobarea CSAT. [...]

O dronă prezentată de Pentagon drept „inovație americană” pare, de fapt, un derivat ieftin dintr-o linie de copii succesive , ceea ce sugerează o orientare pragmatică spre muniții „de unică folosință” cu cost redus, nu spre un salt tehnologic, potrivit Focus . Imaginea publicată de Pentagon pe X arată o dronă cu aripă delta, însoțită de mesajul „American innovation”. O comparație cu fotografii oficiale din SUA și cu date ale producătorului indică faptul că modelul este „foarte probabil” „Lucas”, realizat de compania SpektreWorks, descrisă ca o dronă de luptă cu costuri reduse, prezentată până acum în teste și în utilizare în Orientul Mijlociu. De ce contează: accent pe cost și pe rol „consumabil”, nu pe noutate Din punct de vedere tehnic, publicația notează că există indicii puternice că „Lucas” urmează îndeaproape familia iraniană Hesa Shahed. În paralel, SpektreWorks ar avea și un model „FLM-136”, descris ca o copie reconstruită a Shahed-136. Concluzia trasată de Focus este că asemănarea de design nu ar fi întâmplătoare, ci „foarte probabil” un demers deliberat: o armă de atac ieftină, de unică folosință, și o țintă de antrenament cât mai realistă. „Copie din copie”: traseul designului, pe mai multe decenii Focus plasează această dronă într-o genealogie mai veche a dronelor cu aripă delta: familia Shahed ar copia, ca design, drona israeliană „ IAI Harpy ”, considerată prima „dronă de pândă” (muniție rătăcitoare) produsă în serie la finalul anilor 1980, care detectează autonom radare și le atacă; Shahed-urile, în schimb, ar folosi navigație prin satelit către coordonate preprogramate și, în practică, ar fi utilizate mai ales împotriva țintelor de infrastructură, nu ca „vânători” clasici de radare; mai indirect, este menționată și o legătură istorică spre proiecte occidentale mai vechi, inclusiv drona anti-radar germană DAR (Dornier) din Războiul Rece, dar fără a fi vorba de o copie directă. În acest context, Focus concluzionează că drona prezentată de Pentagon este probabil un derivat tehnic din zona Shahed, integrat într-o evoluție de lungă durată a dronelor „kamikaze” cu aripă delta, iar eticheta de „inovație americană” nu este susținută de caracterul de noutate al designului. [...]

Polonia își finanțează reînarmarea cu 43,7 mld. euro dintr-un împrumut UE și devine primul stat care semnează un acord de creditare cu Comisia Europeană în cadrul programului SAFE, potrivit Agerpres . Miza economică este dublă: bani ieftini pentru achiziții și infrastructură de apărare, dar și un impuls direct pentru industria poloneză de armament și companiile locale din lanțul de furnizori. Împrumutul este prezentat de premierul Donald Tusk drept o investiție „direct în securitatea poloneză” și în „capacitățile noastre tehnologice”, cu efecte asupra industriei de apărare și a firmelor care lucrează cu aceasta. Valoarea menționată în material este de aproximativ 44 de miliarde de euro, iar suma indicată ca împrumut este de 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei). SAFE: 150 mld. euro pentru apărare, Polonia – principalul beneficiar SAFE (Security Action For Europe) este un program creat în 2025, prin care UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru: proiecte comune în domeniul apărării; achiziții de arme sau muniții; dezvoltarea infrastructurilor critice. În acest cadru, Polonia este descrisă drept principalul beneficiar al programului, într-un context în care statele europene încearcă să își revigoreze industria de apărare pe fondul „amenințării ruse” și al riscului unei retrageri a Statelor Unite. Semnături și context politic intern Acordul a fost semnat de miniștrii polonezi ai finanțelor și apărării, împreună cu comisarul european pentru buget Piotr Serafin și comisarul pentru apărare Andrius Kubilius. Guvernul polonez a mers mai departe cu programul SAFE în pofida unui veto al președintelui naționalist al țării, ceea ce, potrivit materialului, scoate în evidență o dispută internă legată de datorie și de rolul Bruxelles-ului în securitatea unei Polonii politic divizate. Ce urmează: achiziții și producție internă Polonia, cel mai populat stat de pe flancul estic al NATO, alocă 4,8% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat nivel relativ din alianță, conform informațiilor citate. Țara a plasat comenzi mari pentru tancuri, artilerie și sisteme de apărare aeriană și urmărește, totodată, extinderea producției interne în parteneriat cu producători externi. [...]