Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea dronelor, deși a făcut „unele îmbunătățiri” cu sprijin american, într-un context în care incursiunile și incidentele de la granița războiului din Ucraina pun presiune pe capacitatea de apărare și pe coordonarea în NATO, potrivit HotNews.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu la CNN, acordat în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:30 (ora României). Întrebat despre riscul unui atac militar al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan a spus că un astfel de scenariu este „puțin probabil” pe termen scurt, dar a insistat că aliații trebuie să fie pregătiți, invocând precedentul invaziei din Ucraina, potrivit News.ro.
Șeful statului a recunoscut că România nu este „complet pregătită” pentru acest tip de amenințare, pe care a descris-o drept relativ nouă.
„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.”
Contextul invocat este unul concret: pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, iar în ultimele luni au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc. HotNews amintește și incidentul din Galați, într-un material separat despre drona prăbușită pe un bloc.
Nicușor Dan a spus că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă „cu mai multă seriozitate”, menționând creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea mai strânsă, în ideea unui „reechilibru” al efortului față de Statele Unite.
În acest context, președintele a afirmat că „Trump are dreptate” când cere o contribuție mai proporțională a Europei la apărarea comună.
Totodată, el a subliniat importanța unei prezențe militare americane puternice în Europa. În România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, iar un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria a fost retras, a precizat președintele. Nicușor Dan a vorbit despre oportunitatea unei „redistribuiri proporționale” a trupelor americane în interiorul Europei și a argumentat că prezența SUA în apropierea Mării Negre și a Mediteranei este „un beneficiu pentru Statele Unite”.
Președintele a făcut distincția între un atac militar direct și acțiuni hibride atribuite Moscovei. În opinia sa, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO nu ar fi intenționată, însă a indicat drept deliberate alte tipuri de acțiuni: dezinformare, atacuri hibride, atacuri asupra infrastructurii critice (submarine sau terestre) și sabotaje.
Potrivit lui Nicușor Dan, aceste operațiuni ar urmări două obiective: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și subminarea sprijinului european pentru Ucraina.
Președintele se află în această perioadă la New York pentru Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și urmează să susțină miercuri discursul național în plenul Adunării Generale.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere menținerea și extinderea prezenței militare americane în România , argumentând că o astfel de decizie ar întări postura de securitate pe flancul estic și ar aduce beneficii reciproce în cadrul NATO, potrivit Euronews . Într-un interviu acordat emisiunii „ The Julie Mason Show ” din SUA, șeful statului a spus că România este pregătită să își asume „un rol mai important în securitatea europeană” și își dorește „soldați americani pe teritoriul nostru”, invocând poziționarea geografică a României, aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei. „Suntem dornici să avem soldați americani pe teritoriul nostru, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, pentru că suntem foarte aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei.” Ce semnal transmite Bucureștiul către Washington și NATO Nicușor Dan a descris relația bilaterală cu SUA drept una bazată pe o „lungă istorie bilaterală de încredere” și a indicat securitatea și economia ca domenii-cheie de cooperare. În plan militar, a amintit că bazele din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive, iar obiectivul declarat este consolidarea cooperării militare cu Washingtonul. Pe tema NATO, președintele a admis că, „pentru ani de zile”, efortul de apărare între SUA și Europa „nu a fost echilibrat”. El a reamintit că România s-a numărat printre statele care au susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare și a vorbit despre cooperarea dintre țările de pe flancul estic și cele nordice pentru „contribuții echilibrate” în cadrul Alianței, apreciind că după summitul de la Ankara direcția comună este „cea bună”. Context operațional: incidente la graniță și Marea Neagră În interviu, Nicușor Dan a legat discuția despre securitate și de efectele războiului din Ucraina asupra României, menționând drone aeriene care ajung „neintenționat” pe teritoriul românesc, precum și drone navale scăpate de sub control în Marea Neagră și riscul minelor. În acest cadru, a spus că România cooperează cu Bulgaria și Turcia. Președintele a insistat că aceste incidente nu schimbă sprijinul României pentru Kiev, iar obiectivul rămâne menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei. Componenta economică, în același mesaj strategic Pe dimensiunea economică, Nicușor Dan a invocat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a spus că România vrea să atragă mai mulți investitori din SUA, susținând că experiența acestora a fost una bună și cu „randament bun al investițiilor”. Republica Moldova și agenda de securitate regională Șeful statului a reafirmat sprijinul României pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru apropierea celor două state de standardele NATO. Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a ONU , Nicușor Dan a spus că întâlnirile dintre lideri ar trebui să contribuie la găsirea de soluții pentru problemele de securitate și pentru încheierea conflictelor. Interviul a fost acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzată de postul american SiriusXM, cu Elliot Williams ca gazdă invitată. [...]
SUA pregătesc redeschiderea unei baze din Războiul Rece în Groenlanda , într-o mișcare care ar consolida operativ prezența militară americană în Arctica, fără a schimba statutul teritoriului, potrivit Adevărul . Planul este inclus într-un acord de securitate care urmează să fie semnat marți, la New York, în marja reuniunilor Adunării Generale a ONU, de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda. Textul documentului nu este public, iar surse citate de Reuters spun că unele detalii nu vor fi finalizate înainte de semnare. Ce se schimbă pe teren: două puncte-cheie Cele două locații vizate sunt: Narsarsuaq (sudul Groenlandei) , unde SUA au operat baza militară Bluie West One , închisă în anii 1950; între timp, localitatea a ajuns la „doar câteva zeci de persoane”, potrivit sursei. Mestersvig (coasta de est) , un avanpost folosit în prezent de Sirius Dog Sled Patrol , unitate a forțelor speciale daneze care operează în nord-estul Groenlandei; conform surselor Reuters, SUA intenționează să stabilească o prezență militară și în această zonă. Miza: securitatea Arcticii, împinsă în cadrul NATO Casa Albă nu a oferit detalii despre înțelegere, dar a reiterat că acordul va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Guvernul danez susține că acordul ar urma să plaseze securitatea Arcticii într-un cadru mai larg al NATO , în loc să rămână tratată exclusiv ca responsabilitate bilaterală SUA–Danemarca. Copenhaga mai afirmă că înțelegerea recunoaște suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Context: tensiuni după presiunile lui Trump Acordul vine după luni de tensiuni legate de Groenlanda, pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump că SUA „trebuie să obțină controlul” asupra insulei. În timpul crizei diplomatice, Trump nu a exclus nici utilizarea forței militare sau a presiunilor economice, potrivit sursei. În acest context, Danemarca și autoritățile groenlandeze au intrat în negocieri cu administrația americană pentru a reduce presiunile și pentru a consolida cooperarea în domeniul securității arctice. De ce contează: revenire la o amprentă militară mai mare În Războiul Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda și peste 10.000 de militari staționați pe insulă. În prezent, singura bază americană permanentă rămasă este Pituffik Space Base , cu aproximativ 150 de militari americani . Noul acord ar urma să consolideze prezența militară americană în Groenlanda, „fără modificarea statutului teritoriului”, care rămâne parte a Regatului Danemarcei și beneficiază de autonomie. [...]
Polonia vizează creșterea prezenței militare americane la 15.000 de soldați , un obiectiv care ar consolida flancul estic al NATO și ar implica o extindere logistică și operațională pe termen lung, potrivit Adevărul . Ținta a fost avansată de ministrul adjunct al apărării, Stanislaw Wziatek, într-o intervenție la postul RMF FM. Planul descris de oficial include aproximativ 10.000 de militari americani rotați periodic și între 3.500 și 5.000 staționați permanent. În prezent, Polonia găzduiește „între 6.500 și 7.000 de soldați americani prin rotație”, a mai spus Wziatek. Implementare graduală, cu orizont până în 2039 Extinderea prezenței americane ar urma să fie făcută treptat, până în 2039, conform declarațiilor ministrului adjunct. Calendarul lung sugerează un proiect de infrastructură și organizare militară care depășește rotațiile curente și presupune capacități stabile de găzduire și sprijin. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump , a vorbit săptămâna trecută despre „progrese majore” privind înființarea unei baze militare americane permanente în Polonia, în contextul revizuirii prezenței SUA în Europa. Context: presiunea de securitate pe flancul estic Varșovia își justifică demersul prin deteriorarea mediului de securitate regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care se apropie de a cincea iarnă. În plan intern, premierul Donald Tusk a avertizat asupra intensificării amenințărilor „hibride” din partea Rusiei, inclusiv atacuri „accidentale” cu drone și rachete care ar putea viza statele ce sprijină Ucraina. Polonia, membră NATO și UE, a acuzat în repetate rânduri Rusia de „sabotaj” începând din 2022. Totodată, țara se află între statele NATO cu cele mai mari cheltuieli de apărare raportate la PIB, alocând aproape 5% pentru acest sector. [...]
Germania își consolidează influența în arhitectura militară a NATO după ce generalul Carsten Breuer a fost ales președinte al Comitetului Militar al Alianței, potrivit HotNews . Decizia a fost luată prin vot secret de șefii armatelor naționale din NATO, într-o reuniune cu ușile închise la Copenhaga . Breuer, general german cu patru stele și șef al armatei germane (Bundeswehr) din 2023, a obținut sprijinul a cel puțin 17 dintre cei 32 de șefi de stat major general din alianță, conform AFP și Politico, citate în articol. Ce înseamnă votul pentru echilibrul intern din NATO Funcția de președinte al Comitetului Militar este una dintre pozițiile-cheie din structura NATO, pentru că reunește și coordonează pozițiile șefilor apărării din statele membre. Alegerea unui militar german în acest rol indică o susținere internă suficient de largă pentru ca Berlinul să joace un rol mai vizibil în deciziile militare ale Alianței. În același timp, faptul că votul a fost secret și că pragul minim menționat este „cel puțin 17” arată că sprijinul a fost majoritar, dar nu neapărat unanim, iar articolul nu oferă detalii despre contracandidați sau despre calendarul exact al mandatului. [...]
Un politolog rus apropiat de Kremlin indică România între primele ținte ale unor lovituri asupra Europei în 2027 , într-un scenariu pe care îl leagă de sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru România este una de securitate și de continuitate operațională: astfel de mesaje urmăresc să descurajeze logistica de sprijin și să crească presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Serghei Karaganov , prezentat drept un veteran rus în domeniul securității, afirmă că la Moscova „sunt discutate planuri” pentru atacuri „mult mai serioase” nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva unor țări europene pe care le descrie ca fiind „implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei”. El susține că acest lucru „se va întâmpla în decurs de un an”. „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare.” De ce apare România în lista de ținte invocată de Karaganov Karaganov indică Germania, România și Polonia drept primele state vizate, iar în cazul României invocă explicit rolul de „sursă a livrărilor de arme către Ucraina”. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania.” În aceeași logică, el pledează pentru „urcarea bruscă pe scara escaladării” și pentru lovituri mai dure, argumentând că Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă și că ar fi nevoie de „acțiuni mult mai hotărâte”. Escaladare și componenta nucleară în discursul strategului rus Karaganov afirmă că Moscova ar fi greșit pentru că nu a folosit „potențialul nuclear” „nici măcar politic” de la începutul războiului și susține că ar fi trebuit să recurgă la exerciții și teste nucleare ca parte a escaladării. El spune că Rusia a început să furnizeze arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru „multe alte mijloace de lansare”, pe care le descrie drept „trepte ale escaladării”. Deși califică folosirea armelor nucleare drept un „păcat uriaș”, nu exclude utilizarea lor, pe care o consideră justificabilă dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. În plus, afirmă că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, admițând că un astfel de atac ar ucide „milioane de oameni”. Context: profilul lui Karaganov și istoricul declarațiilor Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia, și a fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă (2001–2013). Mediafax notează că este considerat apropiat de Vladimir Putin și de ministrul de Externe Serghei Lavrov și că se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului. Publicația mai arată că amenințările la adresa statelor europene nu sunt noi: în 2023, Karaganov vorbea despre posibilitatea folosirii „câtorva arme nucleare” împotriva unor țări europene implicate în sprijinirea Ucrainei, iar în 2026 a avansat scenarii de lovituri convenționale asupra unor obiective „simbolice sau logistice” urmate de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda. Interviul citat a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, la rândul ei, sub sancțiunile Uniunii Europene. [...]
SUA a aprobat o posibilă vânzare militară de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei) către Ucraina , un pachet axat pe modernizarea apărării antiaeriene, care ar urma să fie finanțat dintr-o combinație de contribuții europene și fonduri americane, potrivit news.ro . Miza economică și operațională a deciziei este că, dacă tranzacția se finalizează, achiziția ar fi plătită inclusiv prin programul american Foreign Military Financing (FMF) — asistență financiară nerambursabilă care permite altor state să cumpere armament și echipamente de apărare produse în SUA. Informațiile sunt transmise de Reuters, citată de publicație. Departamentul de Stat a precizat că fondurile FMF „vor fi contabilizate drept contribuție de capital a SUA la Fondul de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei , printr-o rambursare în raport de 1 la 1”. Fondul a fost creat în cadrul acordului privind mineralele semnat anul trecut între SUA și Ucraina. Ce include pachetul: rachete, kituri și radare anti-dronă Potrivit Departamentului de Stat, pachetul aprobat include: rachete-clonă S-300; rachete GAM-67; sisteme de rachete ghidate cu laser, cu rază extinsă, pentru apărarea antiaeriană; kituri pentru modificarea lansatoarelor și a sistemelor mobile de lansare; radare pentru sisteme de combatere a dronelor, alături de alte sisteme de armament. Ce urmează: controlul Congresului și contextul politic Vânzarea propusă trebuie să treacă prin procedura de examinare a Congresului SUA înainte de a putea fi finalizată. Aprobarea vine în aceeași zi în care președintele Donald Trump a promulgat o lege amplă privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, care permite intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Tot în această lună, Trump a declarat că va cere statelor europene să ramburseze Statelor Unite costurile ajutorului militar și munițiilor trimise anterior Ucrainei, mai notează publicația. [...]
