Știri
Tag: aparare conventionala

Mesajul de „calm” transmis de șeful NATO reduce presiunea pentru măsuri de urgență, dar menține linia de descurajare potrivit Digi24 , care citează Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că nu există o amenințare iminentă dinspre Rusia la adresa teritoriului Alianței și că evaluarea riscului „este neschimbată” față de acum trei săptămâni, trei luni sau un an. Rutte a indicat că un semnal practic al unei intenții ruse de a acționa împotriva unui stat NATO ar fi o consolidare militară, menționând explicit Finlanda, o țară baltică, Polonia sau „orice altă țară NATO”. Ce transmite NATO despre nivelul de risc Oficialul a insistat asupra caracterului defensiv al Alianței și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare. „Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puțin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar și un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem.” În același context, Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor rămâne implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei. Contextul: avertismente nucleare legate de Kaliningrad Pe fondul acestor declarații, Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară privind riscurile unei eventuale încercări de izolare a exclavei Kaliningrad, pentru a reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa prevederile politicii Moscovei în astfel de situații. Într-un document consultat de Reuters, Moscova ar fi avertizat că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă NATO ar încerca să taie accesul Rusiei la Kaliningrad, exclavă la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat transmiterea unui document informal către Alianță, fără a-i face public conținutul. [...]

Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen cere o „coaliție a celor dispuși” în Europa, cu criterii stricte de participare și o garanție de securitate de tip Articolul 5, pe fondul îndoielilor privind angajamentul SUA , potrivit Antena 3 . Mesajul are un impact direct de reglementare și guvernanță: ar muta centrul de greutate al deciziilor militare către un grup restrâns de state, cu reguli care să limiteze blocajele interne. Rasmussen spune că „asistăm acum la dezintegrarea NATO” și leagă această evoluție de incertitudinile create de Donald Trump în jurul Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). În opinia sa, europenii „trebuie să ne menținem pe propriile picioare” și să fie capabili să apere continentul fără a depinde de Washington pentru apărarea convențională. Ce ar însemna noul bloc: reguli mai dure și mai puține veto-uri Propunerea vizează formalizarea unei „coaliții a celor dispuși”, descrisă ca un grup de țări europene „pregătite și capabile” să organizeze apărarea continentului independent. Rasmussen susține că, în forma actuală, nici Uniunea Europeană, nici NATO „nu sunt potrivite” pentru consolidarea unui pilon european, motiv pentru care ar fi nevoie de „noi planuri de apărare și noi capacități militare”. Un element central este schimbarea de arhitectură decizională: el cere mecanisme care să împiedice statele individuale să poată bloca operațiunile militare și, în plus, un mecanism de excludere a membrilor care nu respectă condițiile. Criteriile de intrare: prag de 5% și garanții similare Articolului 5 Rasmussen afirmă că participarea ar trebui limitată la state care îndeplinesc criterii stricte, inclusiv: atingerea obiectivului de cinci procente din cheltuielile pentru apărare; angajarea la o garanție de securitate „similară Articolului 5”; reguli care să prevină blocarea operațiunilor militare de către un singur stat; un mecanism de excludere pentru cei care nu mai respectă condițiile. În paralel, el cere intensificarea producției de arme și muniții, ca parte a consolidării capacităților europene. NATO rămâne „piatra de temelie”, dar Europa ar trebui să-și asigure apărarea convențională Deși avertizează asupra „dezintegrării” alianței, Rasmussen spune că NATO va continua să joace un rol central și numește „umbrela nucleară americană” drept „garanția supremă de securitate”. Diferența, în viziunea sa, este că apărarea convențională ar trebui să poată fi asigurată de europeni. Totodată, el cere integrarea Ucrainei într-un viitor cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse, invocând ritmul în care Ucraina dezvoltă arme și muniții și rolul de „bastion împotriva Rusiei”. Rasmussen, aflat la Berlin pentru discuții cu lideri politici, spune că a discutat ideea, dar că nu are încă un sprijin ferm. El ar „saluta” ca inițiativa să fie preluată de cancelarul german Friedrich Merz împreună cu Emmanuel Macron, Keir Starmer și Giorgia Meloni. [...]