Știri
Știri din categoria Agricultură
Vânzările de tractoare noi în SUA au scăzut în 2025 cu 9,9%, până la 195.857 de unități, potrivit Revista Ferma, care citează datele Asociației Producătorilor de Echipamente (AEM). Comparativ cu anul 2024, este vorba despre 21.422 de tractoare mai puțin vândute. Acest recul semnificativ reflectă o combinație de factori economici și agricoli, printre care instabilitatea financiară, presiunile asupra fermierilor și încetinirea cererii în segmentele de putere mare.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat în segmentul tractoarelor de peste 100 CP (cai putere), unde au fost vândute doar 17.648 de unități, cu 22,6% mai puțin decât în 2024 (când s-au vândut 22.809 unități).
Un alt segment grav afectat este cel al tractoarelor articulate, unde vânzările s-au prăbușit cu 41,6%, de la 4.357 de unități în 2024 la doar 2.543 în 2025.
Vânzările pe categorii de putere arată astfel:
| Segment de putere | Unități vândute (2025) | Diferență față de 2024 | Scădere procentuală |
|---|---|---|---|
| Sub 40 CP | 122.854 | -12.247 | -9,1% |
| Între 40 și 100 CP | 52.812 | -2.198 | -4% |
| Peste 100 CP | 17.648 | -5.161 | -22,6% |
| Tractoare articulate | 2.543 | -1.814 | -41,6% |
Piața combinelor de recoltat a înregistrat o scădere de 35,1% în 2025, ajungând la 3.579 de unități, comparativ cu 5.556 în anul precedent. În decembrie 2025, vânzările de tractoare și combine (cumulate) au înregistrat un declin de 14,8%, în timp ce doar combinele au scăzut cu 4,3% față de decembrie 2024.
Curt Blades, vicepreședinte senior al AEM, a explicat această evoluție prin „instabilitatea economică” și presiunile recente asupra fermierilor, dar a subliniat încrederea organizației în capacitatea industriei de a-și reveni în 2026.
În acest context dificil, grupul AGCO, unul dintre liderii globali în producția de utilaje agricole, a raportat pentru 2025 vânzări nete de 10,1 miliarde de dolari, în scădere cu 13,5% față de 2024. Marja operațională a fost de 5,9%, iar cea ajustată de 7,7%. Totuși, în trimestrul IV din 2025, AGCO a obținut venituri de 2,9 miliarde de dolari, în creștere cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, semn că piața dă semne de redresare în anumite regiuni.
Performanța AGCO pe regiuni în trimestrul IV 2025:
Compania estimează că în 2026 câștigul pe acțiune va fi peste nivelurile din 2025, sugerând o redresare treptată a pieței, în special în regiunile din afara Americii de Nord.
Concluzie: Deși 2025 a fost un an dificil pentru industria utilajelor agricole din SUA, cu scăderi importante pe toate segmentele majore, jucători-cheie din industrie își mențin optimismul privind o revenire lentă în 2026, susținută de stabilizarea economică și adaptarea fermierilor la noile condiții de piață.
Recomandate
Germania testează ideea de a integra rezervoarele de hidrogen în roțile tractoarelor , potrivit Fuel Cells Works . Conceptul urmărește să elibereze spațiu pe șasiu și să prelungească timpul de lucru al utilajelor agricole cu pile de combustie, într-un context în care amplasarea clasică a rezervoarelor (pe acoperiș sau lângă cabină) intră în conflict cu echilibrul, structura și funcționalitatea tractorului. Miza este una de inginerie: la presiuni de până la 700 bar, hidrogenul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât motorina, astfel că autonomia ajunge să fie limitată de spațiul fizic disponibil, nu doar de cantitatea de combustibil. Mutarea stocării în ansamblul roților ar aduce masa mai aproape de axe și ar lăsa loc pentru alte componente, însă ar impune rezolvarea unor probleme dificile, de la transferul hidrogenului către un sistem aflat în rotație, până la etanșare sub solicitări mecanice continue și asigurarea unui circuit de alimentare sigur. În proiectul public finanțat H2Agrar din landul german Saxonia Inferioară, prototipul Fendt Helios folosește în prezent cinci rezervoare de hidrogen comprimat montate pe acoperiș. Fiecare rezervor ar stoca 4,2 kg de hidrogen, la o presiune de până la 700 bar, iar o alimentare ar asigura aproximativ 5-8 ore de lucru pe câmp, în funcție de tipul operațiunii. Tractorul are o pilă de combustie de 100 kW, o baterie tampon de 25 kWh și un motor electric de tracțiune de 100 kW, care alimentează și sistemele auxiliare. Directorul global de cercetare și inginerie avansată al AGCO, dr. Benno Pichlmaier, afirmă că performanțele sunt comparabile cu ale unui tractor diesel de putere similară și că modelul poate realiza aceleași lucrări pe fermă. Totuși, cele cinci rezervoare (în total 21 kg de hidrogen) reprezintă, în această configurație, limita superioară a autonomiei, nu o soluție optimă, iar ideea roților ca „rezervoare” este prezentată ca o direcție de lucru pentru depășirea constrângerilor de spațiu. H2Agrar a început în februarie 2021 și a primit circa 7,6 milioane de euro finanțare publică, fiind prezentat drept primul proiect demonstrativ „cap-coadă” pentru hidrogen în agricultură în Germania, cu producție, infrastructură și utilaje în același areal. Hidrogenul ar proveni dintr-un parc eolian comunitar din apropiere de Haren (16 turbine), unde două electrolizoare de 1 MW pot produce până la 900 kg pe zi; combustibilul este livrat și către o stație dedicată de alimentare, care poate furniza atât 350 bar, cât și 700 bar, cu o capacitate totală de stocare de 480 kg. După încheierea ciclului oficial de trei ani, două tractoare Fendt Helios au rămas în exploatare pentru colectarea de date, inclusiv din lucrări solicitante precum recoltarea, însă informațiile publice nu confirmă dacă soluția de stocare în roți va ajunge în faza de prototip sau rămâne la nivel de studiu de design. [...]
Crescătorii din estul Turciei nu găsesc ciobani, deși oferă până la 120.000 de lire pe sezon , potrivit Libertatea , care citează o situație descrisă în presa locală. Sumele ajung la aproximativ 2.400 de euro, însă interesul pentru această muncă rămâne scăzut. Problema este pusă pe seama condițiilor de lucru: ciobanii petrec zile întregi pe pășuni, de dimineața devreme până seara, iar activitatea este solicitantă fizic și cere experiență, mai ales când este vorba despre turme mari. În lipsa angajaților, unii proprietari ajung să își păstorească singuri animalele. Conform Ecotrent , tinerii evită domeniul, preferând viața la oraș și locuri de muncă mai puțin grele. Din această cauză, numărul celor dispuși să lucreze sezonier ca ciobani ar fi în scădere de la an la an. „În această perioadă, chiar dacă oferim între 100.000 și 120.000 de lire pentru sezon, este foarte greu să găsim ciobani. În trecut, tinerii făceau această muncă, dar acum nimeni nu mai vrea să meargă la pășune. Suntem nevoiți să ne descurcăm singuri.” Declarația îi aparține lui Menekşe Sevinç, care își ajută familia la îngrijirea animalelor și descrie rutina zilnică drept una dificilă, cu plecări dimineața devreme și stat „pe munte până seara”. Ea susține că, fără sprijin și stimulente pentru sector, meseria își pierde atractivitatea. Situații similare sunt raportate și în Spania, unde lipsa de personal a dus la inițiative de formare. Libertatea amintește că, în acest context, spaniolii „au înființat o școală specială pentru imigranți” și au ajuns la 300 de cursanți în trei ani, conform unui articol anterior publicat de Libertatea . În mediul rural spaniol, salariile pentru ciobani sunt prezentate ca fiind, de regulă, sub media națională, variind în funcție de regiune și condițiile de muncă. [...]
Digital workbench va lansa robotul agricol tipard 2500 în toamna lui 2026 , potrivit Future Farming , extinzând platforma tipard cu un model „heavy-duty” (pentru sarcini grele) destinat aplicațiilor de precizie care cer putere și capacitate mare de încărcare. Producătorul german spune că tipard 2500 va completa modelul tipard 1500, deja lansat. În același timp, compania are în plan și un tipard 500, programat pentru primăvara lui 2027. Poziționarea în gamă și calendarul de lansare Conform companiei, tipard 2500 este cel mai puternic model din serie și țintește exploatații care au nevoie de sarcină utilă ridicată, flexibilitate și funcționare continuă pe o fereastră sezonieră cât mai largă. „Potrivit digital workbench, tipard 2500 este cel mai puternic model din serie și este destinat operațiunilor care necesită capacitate mare de încărcare, flexibilitate și funcționare continuă pe o fereastră sezonieră largă.” Disponibilitatea inițială este anunțată pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și Belgia, cu extindere ulterioară către alte piețe europene. Compania se așteaptă să livreze două unități în 2026. Capacitate, gabarit și adaptarea la culturi Tipard 2500 are o masă maximă totală (greutatea maximă admisă a vehiculului) de 4.000 kg și poate transporta în câmp o sarcină utilă de până la 1.500 kg. În funcție de aplicație, se poate alege o lățime fixă a cadrului între 3,0 m și 4,0 m. Pentru adaptarea la diferite ecartamente și configurații de cultură, axele telescopice permit ajustarea hidraulică a ecartamentului între 1,8 m și 3,0 m, inclusiv pentru deplasare longitudinală și laterală. Garda la sol ajunge până la 1,5 m, ceea ce îi permite să lucreze și în culturi înalte. Caracteristici menționate pentru reducerea compactării solului și pentru manevrabilitate: anvelope radiale de 20 inch, cu volum mare, cu presiune maximă de 1 bar; hidraulică controlată activ pentru compensarea ruliului și tangajului și reglaj variabil al înălțimii; direcție independentă pe patru roți, cu posibilitate de întoarcere pe loc (zero-turn). Ghidare de precizie, propulsie și preț Șasiul include hidraulică controlată activ, care susține ghidarea precisă a utilajelor și simplifică atașarea în siguranță a sculelor. Un cadru principal mobil funcționează ca un portal (gantry) și poartă implementul central, în zona centrului de greutate al robotului, astfel încât atașamente precum brăzdare de semănat, unelte de prășit sau unități de recoltare să urmeze direct mișcările de direcție, fără întârziere, potrivit sursei. Propulsia este diesel-electrică, cu o putere de aproximativ 40–45 kW, combinată cu un sistem de baterii. Tracțiunea electrică permanentă pe patru roți este prezentată ca soluție pentru operare continuă 24/7 și tracțiune constantă în condiții variabile de câmp. Navigația se bazează pe un receptor GNSS dual-RTK cu IMU (unitate de măsurare inerțială) și funcție de orientare (heading), pentru operare autonomă; în plus, robotul ar putea fi transportat pe o remorcă standard, în pofida dimensiunilor și a sarcinii utile. Prețul de pornire pentru tipard 2500 este de 225.000 de euro, în funcție de echipare și opțiuni, conform informațiilor publicate de Future Farming. [...]
Statele UE trebuie să inverseze până în 2030 declinul polenizatorilor , potrivit Mediafax , pe fondul scăderii accelerate a populațiilor de albine și sirfide (insecte care seamănă cu albinele și au un rol important în polenizare). Miza este directă pentru agricultură și pentru disponibilitatea unor alimente de bază, în condițiile în care specialiștii avertizează că fără intervenții rapide o parte dintre produse ar putea deveni mai rare și mai scumpe. Conform articolului, declinul este observat de decenii, iar noile politici de mediu obligă statele membre să oprească și să întoarcă tendința până în 2030. Totuși, experții citați avertizează că atingerea țintei va necesita intervenții dure, în contextul în care presiunile asupra habitatelor naturale continuă. Datele din teren indică scăderi puternice la sirfide: în unele cazuri, populațiile au coborât cu 50% până la 90%, iar fiecare specie ar pierde anual între 3% și 4% din efective. În Olanda, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja pe lista roșie, ceea ce sugerează un risc ridicat pentru biodiversitate și pentru serviciile de polenizare de care depind culturile. Impactul economic și agricol este subliniat prin dependența plantelor și culturilor de polenizatori: aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori. În lipsa acestor insecte, produse precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni mai rare sau mai scumpe, pe măsură ce randamentele și stabilitatea producției sunt afectate. Cauzele menționate includ utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. În acest context, unele autorități, precum cele din Olanda, au ales să înceapă cu programe extinse de monitorizare, urmând ca insectele să fie numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-un proiect de amploare. „Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii. Printre soluțiile discutate se află reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale. Mediafax notează și o analiză potrivit căreia, într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii, în timp ce presiunea pe statele UE crește pentru a demonstra progrese rapide în cadrul reglementărilor europene privind restaurarea naturii. [...]
Senatul permite fermierilor să ceară demolarea construcțiilor ilegale din jurul fermelor , potrivit Digi24 , într-o încercare de a proteja activitățile agricole și de a reduce conflictele generate de dezvoltările imobiliare necontrolate. Proiectul vizează atât clarificarea cadrului legal, cât și facilitarea accesului la fonduri europene pentru modernizarea fermelor. Noua inițiativă legislativă modifică Legea 204/2008 și introduce posibilitatea ca fermierii care funcționează legal să inițieze proceduri judiciare pentru demolarea construcțiilor ridicate fără respectarea zonelor de protecție sanitară. Măsura are ca scop prevenirea disconfortului pentru locuitori și a riscurilor sanitare asociate activităților agricole. Ce prevede proiectul Printre principalele schimbări se numără: dreptul fermierilor de a acționa în instanță pentru demolarea construcțiilor ilegale clarificarea regulilor privind amplasarea locuințelor în apropierea fermelor recunoașterea explicită a zonelor de protecție sanitară Inițiativa vine pe fondul unor situații frecvente în care locuințe au fost construite în apropierea fermelor, iar ulterior proprietarii au cerut restrângerea sau oprirea activităților agricole. Acces extins la fonduri europene Proiectul deschide și accesul la finanțări prin Planul strategic PAC 2023–2027 pentru: modernizarea fermelor comerciale și familiale dezvoltarea unităților zootehnice (bovine, ovine, caprine, porcine, păsări) centre de colectare și procesare, abatoare sau incubatoare Finanțările vor putea fi utilizate atât în intravilan, cât și în extravilan, ceea ce extinde aria de investiții eligibile. Problema „primului venit” În expunerea de motive este evidențiat un conflict recurent: autoritățile locale au emis autorizații de construire pentru locuințe fără a ține cont de existența fermelor și de zonele de protecție. Astfel, fermierii s-au confruntat ulterior cu plângeri și presiuni pentru limitarea activității. Noua lege încearcă să corecteze această situație, oferind prioritate exploatațiilor agricole deja existente și stabilind un cadru mai clar pentru dezvoltările viitoare. Următorul pas legislativ Proiectul a fost adoptat de Senat ca primă cameră sesizată și urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care are rol decizional. Abia după acest pas legea va putea intra în vigoare. În esență, inițiativa marchează o schimbare de abordare: de la protejarea dezvoltării imobiliare necorelate, la consolidarea activităților agricole și a investițiilor în sector. [...]
Proiectul pentru motorină fără acciză destinată fermierilor este blocat în Guvern , potrivit Digi24 , iar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că întârzierea ar putea genera pierderi de până la 3,7 miliarde de euro și un efect în lanț asupra agriculturii și industriei alimentare. Măsura ar permite fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și TVA, într-un volum limitat, pentru a elimina întârzierile actuale la subvenții și birocrația excesivă. Inițiativa vizează simplificarea unui sistem considerat ineficient: fermierii depun în prezent cereri trimestriale și așteaptă chiar și 7-8 luni pentru deconturi; peste 2.000 de funcționari sunt implicați în proces; costurile administrative ajung la câteva milioane de euro anual. Noua schemă ar presupune un consum standard de 78 de litri pe hectar , accesibil prin adeverințe APIA sau tichete speciale, reducând astfel presiunea financiară asupra fermierilor în perioade critice. Riscurile invocate de Ministerul Agriculturii Florin Barbu susține că blocajul decizional poate avea consecințe imediate și severe: 3 milioane de hectare riscă să rămână neînsămânțate; pierderi de aproximativ 600 de milioane de euro din subvenții europene; impact total estimat de 3,7 miliarde de euro în economie; reducerea producției în industria alimentară cu circa 30% ; până la 120.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate. Ministrul afirmă că fermierii evită să investească în culturile de primăvară, preferând să păstreze resursele pentru recoltarea celor de toamnă, considerate mai sigure în actualul context economic. Blocaj administrativ și tensiuni în Guvern Proiectul a fost transmis spre avizare, însă Ministerul Finanțelor nu a oferit încă un răspuns, iar Barbu susține că solicitările de discuții la nivel guvernamental au rămas fără reacție timp de peste o lună. În paralel, lideri politici atrag atenția că întârzierea ar putea duce la pierderea unei părți semnificative din suprafața agricolă cultivată în 2026. În lipsa unei decizii rapide, Ministerul Agriculturii avertizează că efectele nu se vor limita la fermieri, ci vor afecta întreg lanțul agroalimentar, de la producție la procesare și piața muncii. [...]
