Știri
Știri din categoria Agricultură
Valul de căldură lovește acvacultura din Delta Po, cu pierderi de ordinul sutelor de tone și un risc economic care se adaugă la pagubele anuale estimate pentru pescuitul italian, potrivit Agronet, care citează agenția italiană ANSA.
Apa din lagunele din nordul Italiei, în special în Delta Po, a ajuns la 32°C, un nivel considerat critic pentru moluște. Consecințele sunt deja vizibile: aproximativ 100 de tone de midii au murit în câteva zile, iar în unele zone dispariția scoicilor ajunge până la 90%.
Cea mai gravă situație este raportată în Delta Po, una dintre regiunile-cheie ale Italiei pentru creșterea midiilor și scoicilor. În laguna Sacca di Scardovari (provincia Rovigo) ar fi fost pierdute circa 100 de tone de midii cu denumire de origine protejată, iar în Sacca di Goro (provincia Ferrara) organizațiile de profil estimează că pierderile din culturile de scoici pot urca până la 100%.
Dincolo de pierderile punctuale, Confcooperative estimează că schimbările climatice generează pierderi directe de aproximativ 200 de milioane de euro anual pentru pescuitul profesional italian (aprox. 1,0 miliarde lei), iar segmentul midiilor și scoicilor este printre cele mai vulnerabile, din cauza dependenței de un echilibru sensibil între temperatură, salinitate și oxigenul din apă.
Reprezentanții Confcooperative Agroalimentare și Pescuit descriu unele lagune ca pe o „oală gigantică”, în condițiile temperaturilor extreme. Situația este agravată de barierele instalate pentru a limita răspândirea crabului albastru (specie invazivă), care protejează culturile, dar reduc circulația apei și pot accelera încălzirea lagunelor în perioadele de caniculă.
Potrivit informațiilor citate, temperaturile ridicate afectează ecosistemul printr-o combinație de factori:
Producătorii spun că nu au mai întâlnit o „înflorire” atât de puternică a algelor de aproximativ 10–15 ani și încearcă să le îndepărteze pentru a limita pierderile.
Informațiile despre situația din Delta Po sunt preluate de Agronet din ANSA.
Recomandate
Scăderea modestă a prețurilor alimentare în iunie maschează presiuni persistente la carne și uleiuri , iar această divergență între categorii menține riscul de costuri ridicate pentru procesatori și retail, potrivit Agronet , care citează date FAO. Indicele FAO al prețurilor la alimente a ajuns la 130,3 puncte în iunie 2026, cu 0,3% sub nivelul din mai, dar cu 2,2% peste iunie 2025. În spatele mediei, mișcările au fost neuniforme: cerealele, zahărul și lactatele s-au ieftinit, în timp ce uleiurile vegetale și carnea au continuat să se scumpească. Unde se vede presiunea: uleiuri vegetale și carne Uleiurile vegetale au urcat cu 3,8% față de luna anterioară, creșterea fiind pusă în principal pe seama scumpirii uleiului de palmier și de rapiță, pe fondul cererii mai mari pentru biocombustibili. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au rămas, în general, stabile, iar uleiul de soia s-a ieftinit. La carne, indicele a crescut cu 0,5% și a atins un nou nivel record. Carnea de pasăre s-a scumpit parțial din cauza disponibilității mai reduse pe unele piețe, în timp ce prețurile la porc și vită au scăzut. Ce a tras în jos media: cereale, zahăr și lactate Cerealele au scăzut cu 3,5% față de mai, în special pe fondul ieftinirii grâului (minus 4,4%) și porumbului (minus 6,2%). FAO leagă evoluția grâului de ritmul rapid al recoltării și de perspectivele bune ale ofertei din regiunea Mării Negre, iar la porumb de estimările privind o ofertă abundentă în țările exportatoare din America de Sud și de cererea mai redusă pentru producția de etanol. În schimb, orezul s-a scumpit cu 3,2%, după consolidarea cererii asiatice pentru orezul Indica, pe fondul unor costuri ridicate de producție, transport și comercializare, dar și al incertitudinilor meteorologice. Zahărul a avut cea mai puternică scădere, de 5,7%, pe fondul ieftinirii etanolului în Brazilia și al deprecierii monedei braziliene, însă declinul a fost limitat de temerile privind efectele fenomenului El Niño asupra producției din India și Thailanda. Produsele lactate s-au ieftinit cu 1,5%, după reduceri la laptele praf (degresat și integral) și unt; brânzeturile au consemnat a unsprezecea lună consecutivă de scădere, pe fondul unei oferte pentru export mai mari decât cererea internațională. Context: producție mare, dar incertitudini ridicate FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,983 miliarde de tone, a doua cea mai mare recoltă din istorie, deși cu 1,9% sub recordul de anul trecut. În același timp, organizația avertizează că, într-un context internațional „tot mai nesigur”, transparența piețelor, accesul rapid la informații și menținerea unor fluxuri comerciale previzibile rămân esențiale pentru securitatea alimentară. Pe partea de risc umanitar, FAO indică faptul că 41 de țări și teritorii au nevoie de asistență alimentară externă, dintre care 31 în Africa, cu conflictele și insecuritatea drept cauze principale ale crizelor severe, la care se adaugă efecte meteo asociate El Niño și costuri ridicate ale factorilor de producție în unele regiuni. Mișcările de preț raportate pentru iunie 2026 (FAO) Indicele general FAO: -0,3% Cereale: -3,5% (grâu -4,4%, porumb -6,2%, orez +3,2%) Uleiuri vegetale: +3,8% Carne: +0,5% Produse lactate: -1,5% Zahăr: -5,7% [...]
Valurile de căldură din 2026 cresc costurile și riscă să reducă oferta de Parmigiano Reggiano , într-o industrie evaluată la aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei), pe fondul scăderii producției de lapte și al consumului mai mare de energie pentru răcire, potrivit Agronet , care citează Libertatea, la rândul ei pe Reuters . În nordul Italiei, temperaturile de peste 40°C afectează direct fermele din zona de producție: vacile mănâncă mai puțin, se odihnesc mai mult și pot produce cu până la 10% mai puțin lapte. Cum laptele este materia primă esențială (alături de sare și cheag), orice scădere se transmite rapid în capacitatea de producție a brânzei. Constrângeri de producție: nu se poate „muta” parmezanul Parmigiano Reggiano autentic poate fi produs doar în cinci provincii din nordul Italiei, iar hrana vacilor trebuie să provină tot din această zonă. În condiții de secetă, iarba crește mai greu, cantitatea de fân scade, iar fermierii au dificultăți în menținerea nivelului de lapte, arată relatarea citată. Presiune pe costuri: răcire în ferme și energie în depozite Pentru a limita stresul termic, fermele folosesc ventilatoare și instalații care pulverizează apă în grajduri, soluții care cresc consumul de electricitate și cheltuielile operaționale. Costurile continuă și după producție: Parmigiano Reggiano trebuie maturat minimum 12 luni, iar unele sortimente stau în depozite trei ani sau mai mult. Menținerea temperaturii controlate în timpul caniculei înseamnă consum energetic mai mare. În două depozite din provinciile Reggio Emilia și Modena sunt păstrate peste 500.000 de roți de brânză, evaluate la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Conducerea companiei care le administrează spune că, în cele mai fierbinți perioade din 2026, consumul zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%. De ce contează: risc de scumpiri și efecte în export Industria încearcă să reducă impactul prin modernizarea instalațiilor de răcire, izolarea clădirilor și folosirea energiei regenerabile, însă reprezentanții sectorului avertizează că fenomenele meteo extreme pot afecta atât cantitatea și calitatea laptelui, cât și prețul final. Miza este și comercială: în 2025, exporturile au depășit jumătate din vânzările totale de Parmigiano Reggiano, iar SUA au fost principala piață externă. În acest context, o combinație între producție mai mică și costuri mai mari poate pune presiune pe întreg lanțul – de la ferme și fabrici până la distribuitori și consumatori. [...]
Companiile care importă sau comercializează în UE produse agricole cu risc de defrișare primesc reguli mai ușor de aplicat și un sistem informatic simplificat , înainte ca Regulamentul UE privind defrișările să devină obligatoriu de la sfârșitul lunii decembrie 2026, potrivit Agronet . Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care vizează, pe de o parte, clarificarea listei de produse acoperite de regulament și, pe de altă parte, ajustarea platformei digitale prin care firmele și autoritățile vor transmite și verifica informațiile necesare. Informațiile sunt prezentate de Agronet, care citează AGERPRES . Ce se schimbă în lista de produse vizate După consultări cu întreprinderile, statele membre și alte părți interesate, Comisia a decis să scoată din domeniul de aplicare anumite categorii considerate greu de urmărit sau cu relevanță redusă pentru obiectivele actului normativ. Vor fi eliminate din domeniul de aplicare: pieile de bovine și alte articole din piele; anvelopele reșapate; boabele de soia destinate însămânțării; unele articole din cauciuc vulcanizat; benzile transportoare și de transmisie; scaunele destinate aeronavelor și autovehiculelor. În același timp, lista va fi extinsă cu produse considerate mai direct legate de lanțurile de aprovizionare asociate riscului de defrișare, precum cafeaua solubilă, anumiți derivați ai uleiului de palmier și limbile congelate de bovine. Pentru aceste produse nou introduse, aplicarea va începe de la 30 decembrie 2027, cu un an după termenul general. Modificările privind lista de produse sunt incluse într-un act delegat care nu intră imediat în vigoare: documentul va fi transmis Parlamentului European și Consiliului UE pentru verificare înainte de aplicare. Platforma digitală: mai puțină birocrație, mai mult timp de testare Al doilea pilon al pachetului vizează sistemul informatic folosit pentru transmiterea datelor cerute de regulament. Platforma a fost actualizată pentru a reduce sarcinile administrative, în special pentru microîntreprinderi și operatori mici. Printre schimbările anunțate: declarații simplificate pentru microîntreprinderi; proceduri mai ușor de utilizat pentru operatorii mici; specificații tehnice actualizate pentru conectarea automată a sistemelor informatice; funcții suplimentare care urmează să fie introduse în cursul verii 2026. Sistemul este din nou accesibil din iunie 2026, iar companiile pot testa funcțiile și pot introduce date înainte ca regulile să devină obligatorii. Comisia Europeană susține că această perioadă de pregătire ar trebui să reducă riscul unor blocaje administrative după intrarea în vigoare. De ce contează pentru agricultură și comerț Regulamentul urmărește să împiedice comercializarea în UE a produselor provenite de pe terenuri defrișate sau degradate. În practică, întreprinderile vor trebui să demonstreze că anumite mărfuri și materii prime nu sunt asociate cu distrugerea pădurilor, iar autoritățile vor putea verifica informațiile prin sistemul european dedicat. Comisarul european Jessika Roswall a spus că pachetul aduce mai multă claritate pentru companii, state membre și parteneri internaționali și ar trebui să permită o aplicare mai coerentă și eficientă de la sfârșitul lui 2026, fără a renunța la obiectivul reducerii defrișărilor asociate consumului european. [...]
Revenirea El Niño poate prelungi presiunile de scumpire la alimente până în 2028 , pe fondul riscului de pierderi de producție agricolă și al unor lanțuri de aprovizionare deja tensionate, potrivit Agronet . Intervalul în care presiunile ar urma să se accentueze este semestrul al II-lea din 2026 până în semestrul al II-lea din 2028, într-o combinație de factori climatici și geopolitici. De ce contează: risc de „ climaticflație ” și volatilitate mai mare la prețurile agricole Miza economică este reapariția unui val de „climaticflație” (inflație alimentară alimentată de șocuri climatice), într-un moment în care piața globală ar fi afectată și de perturbări legate de conflictul din Iran, cu impact asupra costurilor îngrășămintelor și a lanțurilor logistice. În acest scenariu, agricultura ar resimți simultan efectele vremii extreme și ale tensiunilor geopolitice, ceea ce ar amplifica presiunile asupra prețurilor. Analiștii Goldman Sachs citați în material estimează o creștere medie de 15,8% a prețurilor produselor agricole la nivel mondial, iar pentru consumatorii din Europa este menționat un impact de aproximativ +1,3% asupra prețurilor alimentelor în zona euro. Semnalul NOAA: probabilitate ridicată pentru un episod intens Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă din SUA, NOAA , a confirmat în iunie dezvoltarea condițiilor specifice El Niño în Pacific. Instituția indică o probabilitate de 63% ca temperatura la suprafața oceanului să depășească cu două grade Celsius media normală până la finalul anului, scenariu asociat cu un episod deosebit de intens. El Niño este descris ca un ciclu climatic natural în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial modifică circulația atmosferică și favorizează fenomene meteo extreme — valuri de căldură, secete, ploi torențiale și inundații — cu efect direct asupra producției agricole și, implicit, asupra ofertei de alimente. Context: episoadele anterioare și riscul pentru 2026–2027 Materialul amintește că episoadele puternice El Niño au avut consecințe importante asupra agriculturii și economiei globale, cu exemple în perioadele 1981–1982, 1996–1997, 2015–2016 și 2023–2024. Conform proiecțiilor NOAA citate, ciclul 2026–2027 ar putea fi chiar mai intens, ceea ce ar crește riscul de pierderi de recolte în mai multe regiuni. În final, evoluția prețurilor rămâne dependentă de intensitatea fenomenului și de traiectoria conflictelor geopolitice și a piețelor de materii prime, însă avertismentele indică un interval de doi ani cu presiuni ridicate asupra costului alimentelor, resimțite atât de producători, cât și de consumatori. [...]
Comisia Europeană mută zootehnia în zona de „securitate” și pregătește stimulente și investiții, nu reduceri de efective , într-o schimbare de abordare care poate influența direct regulile și finanțarea pentru ferme, potrivit Agronet . Documentul prezentat la Strasbourg tratează creșterea animalelor ca element de securitate alimentară, competitivitate și „autonomie strategică” a UE, după o perioadă în care sectorul era asociat în principal cu emisiile și impactul asupra mediului. În această logică, fermele zootehnice sunt văzute ca infrastructură care susține producția de alimente, menține terenurile agricole în exploatare și reduce riscul abandonului rural, inclusiv în estul Uniunii. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a spus că zootehnia ține de competitivitate și securitate alimentară, nu doar de agricultură. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a indicat dimensiunea economică a sectorului: aproximativ 400 de miliarde de euro anual, șapte milioane de locuri de muncă și un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. De ce contează schimbarea: mai puține obligații noi, mai multe stimulente Noua direcție vine după protestele fermierilor din 2024 și 2025, când au fost contestate, între altele, regulile privind poluarea cu azot, reducerea pesticidelor și emisiile de metan, pe motiv că afectează veniturile și viabilitatea exploatațiilor. În anii anteriori, unele state discutaseră reducerea efectivelor pentru obiective climatice: în Țările de Jos s-a analizat diminuarea cu până la o treime, iar în Irlanda a fost discutată sacrificarea a 200.000 de vaci. Strategia actuală se îndepărtează de această abordare și pornește de la ideea că prea puține animale pot deveni o vulnerabilitate economică și alimentară, inclusiv prin creșterea dependenței de importuri. Cum vrea Bruxelles-ul să reducă emisiile fără o țintă de reducere a efectivelor Comisia nu propune, „în această etapă”, o țintă generală de reducere a numărului de animale. Accentul este pus pe intervenții la nivel de fermă și pe stimulente: măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme; recompensarea crescătorilor care folosesc aditivi furajeri; selecția animalelor cu emisii mai reduse; investiții în tehnologii pentru diminuarea metanului; stimulente financiare, în locul unor obligații noi. Documentul insistă și pe o măsurare mai precisă a metanului și menționează caracterul „biogenic” al acestuia (metan rezultat din digestia animalelor, parte a unui ciclu natural al carbonului), sugerând o evaluare diferită față de emisiile din combustibili fosili. Investiții de 18 miliarde de euro și o dispută care rămâne deschisă Executivul european estimează nevoia de investiții la aproximativ 18 miliarde de euro, sumă pe care sectorul nu o poate mobiliza singur. Argumentul Comisiei este că obligațiile suplimentare ar putea agrava problemele unei industrii cu profituri reduse, efective în scădere și forță de muncă îmbătrânită. Organizațiile de fermieri au salutat schimbarea: Copa-Cogeca a apreciat că sectorul nu mai este tratat exclusiv ca o sursă de probleme, iar Farm Europe vede strategia ca începutul unei reveniri după ani de mesaje negative. În același timp, organizațiile de mediu contestă abordarea. Peste 30 de grupuri, între care Greenpeace și Biroul European de Mediu, avertizează că noile metode de calcul pot minimaliza impactul climatic al zootehniei și susțin că metanul contribuie la încălzirea globală indiferent de sursă. Strategia evită și recomandări anterioare ale consilierilor științifici ai UE, care propuneau, între altele, diminuarea efectivelor, orientarea consumului către produse vegetale, taxarea emisiilor și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante. Pentru influențarea consumului, Comisia preferă achizițiile publice, mesele din școli și campaniile de promovare a produselor europene, iar Christophe Hansen a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să impună diete, ci să păstreze libertatea de alegere a consumatorilor. [...]
O microfermă cu 12 capre din Șoimeni își construiește veniturile din livrări recurente și selecție pe productivitate , cu prețuri de 12 lei/litru la laptele de capră și 70 lei/kg la telemea, potrivit Agronet . Modelul de lucru mizează pe producție constantă, procesare în gospodărie și distribuție de două ori pe săptămână către clienți din Cluj-Napoca. Familia Stanciu a pornit de la o singură capră și a ajuns la 12 animale aflate în lactație, iar livrările către Cluj-Napoca sunt făcute în fiecare marți și vineri. În paralel, distribuția în localitățile din apropiere se face inclusiv cu o bicicletă electrică. Producție: diferențe mari între animale și decizie de a crește „calitatea”, nu efectivul În materialul video menționat de publicație (cu Rafael, cel care se ocupă de fermă), producția variază semnificativ de la o capră la alta. Un exemplu este capra „Yuki”, care oferă aproximativ 2,5 litri după un interval de 15 ore (peste 3 litri pe zi), în timp ce alte exemplare ajung la circa 1–1,5 litri zilnic. Strategia de dezvoltare descrisă în articol este selecția pe productivitate: familia păstrează caprele cu producție ridicată și le înlocuiește treptat pe cele mai slabe, în loc să mărească efectivul fără criterii. Operațiuni: muls, răcire, transport și procesare în produse cu valoare adăugată Mulsul celor 12 capre durează aproximativ 40 de minute. În ziua filmării, au rezultat circa 14 litri la prânz, urmând încă o sesiune seara; producția zilnică ajunge în perioada aceasta la aproximativ 20 de litri, o parte fiind consumată de iezi. Rafael estimează că, fără iezi, producția ar putea urca spre 25 de litri/zi în această perioadă. După muls, laptele este strecurat, îmbuteliat și depozitat la rece înainte de livrare; vara, transportul se face în lăzi termoizolante. Pe lângă laptele proaspăt, familia produce telemea, chefir (preparat cu ciupercă de kefir) și alte lactate. Prețuri și ritm de livrare: un „abonament” informal la produse locale Prețurile anunțate în articol sunt: lapte de capră: 12 lei/litru zer: 5 lei/litru chefir: 18 lei/litru telemea: 70 lei/kg Din perspectiva unei mici afaceri agricole, combinația dintre livrări recurente (marți și vineri), procesare în gospodărie și selecție pe productivitate conturează un model orientat spre stabilitate operațională și marjă mai bună decât vânzarea exclusivă de lapte crud, fără ca sursa să ofere însă date despre costuri sau profit. [...]
