Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA, reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo. Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an.
Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății).
Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face:
Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06.
Documentul citat este un proiect de Ordin, deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06, în contextul plăților APIA în avans din acest an.
Recomandate
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
Crescătorii eligibili de bivolițe de lapte pot încasa un avans de până la 129,0931 euro (aprox. 645 lei) pentru un singur animal începând cu 16 octombrie 2026, odată cu demararea plăților în avans ale APIA , potrivit AgroInfo . Informația contează direct pentru cash-flow-ul fermelor mici, deoarece schema permite plata și pentru un singur animal eligibil. APIA începe din 16 octombrie 2026 plata avansului la subvențiile aferente acestui an, iar pentru sprijinul cuplat pentru venit zootehnic (SCVZ) avansul poate ajunge la maximum 75% din cuantumul stabilit pentru plata în avans. În cazul intervenției PD 23 – Sprijin cuplat pentru venit pentru bivolițe de lapte , cuantumul menționat pentru plata avansului este de 170,7909 euro/cap (aprox. 854 lei/cap). La procentul maxim de 75%, avansul rezultat este de 129,0931 euro/cap (aprox. 645 lei/cap) pentru un crescător care deține o singură bivoliță de lapte. Calendarul plăților în avans Plata avansului APIA este programată în intervalul 16 octombrie – 30 noiembrie 2026 , conform aceleiași surse. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
Un mecanism de compensare a pierderilor din secetă, care ar permite fermierilor să-și recupereze cheltuielile de înființare a culturilor, ar urma să devină operațional din primăvara lui 2027 , potrivit AgroInfo , care citează Programul de Guvernare 2026–2028 depus la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza economică este reducerea riscului financiar în ferme într-un context de secetă, printr-un instrument de compensare pregătit împreună cu Banca Mondială . Conform documentului, schema ar viza fermierii care sunt beneficiari de plăți directe APIA pe hectar. Ce ar urma să acopere noul mecanism Programul de guvernare menționează că fiecare fermier eligibil ar urma: să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor ; să poată opta pentru asigurarea culturilor . În forma prezentată, mecanismul este descris ca fiind „pregătit” și „ar urma” să devină operațional din primăvara anului 2027, ceea ce indică faptul că implementarea depinde de pașii administrativi și de reglementare care urmează. Context: apă și irigații, pe lista de măsuri Același program include și un pachet de măsuri pentru „gestionarea durabilă a apei”, cu accent pe irigații și investiții asociate, între care: realizarea de rezerve de apă în bazinele hidrografice pentru irigații; sprijin pentru sisteme private de captare și stocare a apei; o schemă de ajutor de stat pentru credite cu dobândă subvenționată destinate captării, stocării și irigațiilor; o hartă a vulnerabilității la secetă și un calendar public al investițiilor; promovarea sistemelor eficiente de irigații (senzori, automatizare, pompare cu energie regenerabilă). Ce urmează Din informațiile publicate nu reies detalii despre buget, nivelul compensațiilor sau procedura de accesare. Elementul de calendar indicat este primăvara 2027, când mecanismul ar urma să devină operațional, dacă măsurile din Programul de Guvernare sunt transpuse în acte normative și implementate. [...]
