Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA deschide pe 16 martie 2026 depunerea cererilor pentru subvențiile pe hectar și cap animal, iar termenul-limită este 5 iunie 2026, fără posibilitatea depunerii după această dată, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo.
Conform Ordinului MADR nr. 44/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 27 februarie 2026, fermierii și crescătorii de animale pot depune cererea unică de plată în intervalul 16 martie – 5 iunie 2026. După 5 iunie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu mai primește nicio solicitare.
Cererile vizează subvențiile acordate pentru suprafață (hectar) și pentru animale (cap animal), aferente anului de cerere 2026.
La dosar trebuie atașate, după caz:
APIA anunță că datele cu caracter personal ale solicitanților vor fi verificate în bazele de date ale evidenței populației, în scopul protejării fondurilor europene.
Pentru fermieri, respectarea termenului este esențială, întrucât depunerea în afara intervalului stabilit atrage pierderea dreptului la plată pentru acest an.
Recomandate
Fermierii ar urma să contribuie cu 3% din plățile directe APIA la un fond de risc , destinat despăgubirilor pentru pierderi de producție, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo , care citează Planul Național Strategic 2023–2027, versiunea 8.1. Mecanismul vizează constituirea unui instrument de gestionare a riscurilor din contribuțiile tuturor beneficiarilor de plăți directe. În cazul distrugerii culturilor agricole, fermierii ar putea primi despăgubiri care să acopere cel puțin o parte din cheltuielile efectuate. Potrivit documentului, valoarea estimată anual a contribuțiilor reprezentând 3% din plățile directe este de aproximativ 59 de milioane de euro , sumă ce ar urma să fie completată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din bugetul național. Sumele neutilizate într-un an se vor reporta și capitaliza în cadrul fondului. Intervenția nu este încă operațională. Activarea acesteia depinde de adoptarea legislației naționale care să stabilească regulile de funcționare ale mecanismului, fluxurile financiare și normele de evaluare a pagubelor, precum și modul de calcul al despăgubirilor. Fondul de risc este prevăzut ca un instrument complementar celorlalte intervenții de gestionare a riscurilor din agricultură și ar urma să ofere un sprijin financiar fermierilor afectați de pierderi eligibile. [...]
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]
Suprafața minimă pentru subvențiile APIA pe hectar este de 1 hectar exploatat , iar dimensiunea minimă a parcelei diferă în funcție de cultură, conform Ordinului MADR nr. 44/2026 , publicat în Monitorul Oficial și prezentat de AgroInfo . Actul normativ stabilește condițiile pentru fermierii care solicită plățile APIA aferente anului 2026. Condiții generale Pentru a primi subvenția pe hectar, fermierul trebuie să exploateze: minimum 1 hectar teren agricol (pășune sau teren arabil); parcelă agricolă de cel puțin 0,3 ha ; 0,03 ha în cazul serelor și solariilor ; 0,1 ha pentru culturile permanente . Crescătorii de animale care solicită plata pentru pășune trebuie, la rândul lor, să exploateze cel puțin un hectar. Ce sunt culturile permanente Pentru suprafața minimă de 0,1 ha, ordinul include: vii și livezi; pepiniere și hameiști; arbuști și liane fructifere; specii forestiere cu ciclu scurt de producție; terenuri aflate în pregătire pentru înființarea de livezi, vii sau alte culturi permanente. În cazul terenurilor aflate în pregătire, sunt permise doar lucrări specifice, precum defrișarea, curățarea terenului, desfundarea solului, nivelarea, fertilizarea, controlul buruienilor și pregătirea gropilor pentru plantare. Definiția parcelei agricole Ordinul definește parcela agricolă drept o suprafață continuă declarată de un singur fermier, cu aceeași categorie de folosință și o singură grupă de culturi. În interiorul parcelei pot exista subparcele cu culturi distincte, dar din aceeași categorie. Suprafața declarată trebuie să corespundă categoriei de folosință asociate blocului fizic din sistemul LPIS, după finalizarea controalelor. Noile prevederi sunt aplicabile pentru cererile depuse în campania APIA 2026 și stabilesc pragurile minime fără de care fermierii nu pot beneficia de plata pe suprafață. [...]
Adeverința din registrul agricol devine document obligatoriu la depunerea cererii unice pentru subvențiile APIA din acest an, atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru cele pe cap de animal, potrivit AgroInfo . Documentul trebuie atașat la cererea unică și se obține de la registrele agricole ale primăriilor pe raza cărora fermierul are exploatația agricolă. Practic, adeverința confirmă datele din registrul agricol care stau la baza depunerii cererii către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Un punct important al deciziei, conform articolului, este că primăriile nu pot condiționa eliberarea adeverinței necesare la APIA de plata impozitelor sau a altor obligații către bugetul local. AgroInfo notează că prevederea care ar fi permis o astfel de condiționare a fost eliminată înainte de publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că adeverințele trebuie eliberate în termenul legal. Miza este una practică pentru campania de depunere a cererilor: fără adeverința de la registrul agricol, fermierii riscă să nu poată completa dosarul necesar pentru accesarea subvențiilor APIA aferente anului 2026. În context, deputatul Ciprian Pandea, citat de publicație, susține că subvențiile „sunt un drept al fermierilor care îndeplinesc condițiile legale” și că măsura elimină blocaje administrative. În perioada următoare, presiunea se mută pe administrațiile locale, care trebuie să emită adeverințele la timp, și pe fermieri, care trebuie să se asigure că solicită documentul din primăria competentă și îl atașează cererii unice, pentru a evita întârzieri sau respingeri la depunere. [...]
Taxele pentru pășuni au urcat până la 1.700 de lei pe hectar , nivel pe care unii crescători îl consideră imposibil de susținut, a avertizat Ionică Sterp , lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 21 februarie 2026, la Adunarea Generală a Oierilor organizată la Jina, în județul Sibiu. Sterp a prezentat cazul unui fermier din Poiana Sibiului care achită 1.300 de lei pe hectar chirie pentru pășune, la care se adaugă 300 de lei impozit și aproximativ 120 de lei ajustare cu inflația, ajungând la 1.700 de lei pe hectar. În lipsa unui plafon pentru redevențe, susține acesta, costurile au crescut constant, iar majorările din acest an apasă suplimentar asupra exploatațiilor. Pe scurt, structura costului invocat arată astfel: 1.300 lei/hectar – chirie către primărie; 300 lei/hectar – impozit; circa 120 lei/hectar – actualizare cu inflația; total: aproximativ 1.700 lei/hectar. Solicitat să clarifice dacă ministerul poate interveni, secretarul de stat Emil Dumitru a precizat că Ministerul Agriculturii nu are competența de a impune un preț minim sau maxim pentru pășuni. Instituția poate însă verifica modul în care sunt utilizate suprafețele pentru care se acordă subvenții prin APIA , mai ales în contextul unor constatări ale auditului Comisiei Europene privind pășunile alpine închiriate fără animale efectiv prezente la pășunat. Oficialul a mai arătat că peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol, inclusiv pentru proiecte de energie în sistem dual, subiect contestat de oieri. În rezoluția adoptată la Jina, crescătorii au cerut: atribuirea pășunilor strict în funcție de numărul real de animale; limitarea redevenței la maximum 20% din valoarea subvenției, diferențiat pe zone; interzicerea transformării izlazurilor în parcuri fotovoltaice; modificarea restricțiilor privind pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie; interzicerea dublei concesionări a pășunilor. Nemulțumirile vin într-un moment tensionat pentru sectorul ovin, în care costurile cresc, iar presiunea controalelor și a regulilor europene se intensifică, fără ca autoritățile să poată interveni direct asupra nivelului chiriilor stabilite de primării. [...]
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea , avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor. În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene. Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii. Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri: fermierul cumpără „credite” sau buline de la inspectoratul de muncă; acestea sunt aplicate zilnic lucrătorilor ocazionali; sistemul permite evidență și fiscalizare fără contracte clasice pe termen lung. Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica , președintele Uniunii Oierilor din România , a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat. În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă. [...]
