Știri
Știri din categoria Agricultură
Deficitul de motorină riscă să întârzie recoltarea cerealelor în Rusia, iar efectul potențial se vede în lanț: de la pierderi de calitate în ferme până la o piață a grâului mai volatilă în bazinul Mării Negre, potrivit Agronet.
Guvernul rus pregătește subvenționarea importurilor de motorină pentru a crește rapid volumele disponibile în plină campanie de recoltare, după ce interzicerea exporturilor (anunțată pentru 8 iulie 2026) nu ar fi stabilizat aprovizionarea internă, conform unei relatări Agrobiznes preluate de publicație. Măsura ar urma să compenseze importatorilor diferența dintre prețul internațional și cel de pe piața rusă, însă mecanismul nu este prezentat ca fiind deja operațional.
În forma descrisă, intervenția ar avea ca obiectiv suplimentarea rapidă a motorinei, în special pentru agricultură. Totuși, materialul subliniază că nu există detalii publice despre elemente esențiale, precum:
În acest context, măsura trebuie tratată ca „în pregătire”, nu ca o schemă cu efect imediat în teren.
Problemele sunt semnalate în regiuni-cheie pentru cereale – Krasnodar, Stavropol și Rostov – unde, potrivit informațiilor din teren citate de publicație, unele stații ar fi limitat vânzarea la 100–200 litri per client. În același material se arată că o combină poate consuma aproximativ 300 litri într-un schimb, ceea ce face ca astfel de plafoane să nu acopere necesarul de lucru.
Ministrul Agriculturii, Oksana Lut, a recunoscut existența unor probleme localizate de aprovizionare, fără o evaluare completă a cantităților lipsă în informațiile citate. Vicepremierul Alexandr Novak a pus dificultățile pe seama reparațiilor la rafinării, după atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice.
Deficitul de combustibil apare într-un moment sensibil: grâul trebuie recoltat într-un interval scurt după maturizare, iar întârzierile pot duce la scuturarea boabelor și la deteriorarea calității. Publicația notează că fermierii pot încerca soluții de avarie (prioritizarea unor sole, reducerea numărului de utilaje în lucru, transferuri de motorină între exploatații), dar acestea nu înlocuiesc un flux constant de combustibil.
Pe piață, Rusia rămâne un exportator major de grâu, iar orice problemă în campania de recoltare este urmărită de cumpărătorii internaționali. Impactul, dacă va exista, depinde de durata deficitului, de suprafața efectiv recoltată și de capacitatea autorităților de a restabili distribuția. Materialul avertizează însă că o eventuală scumpire nu este automată: prețurile sunt influențate simultan de producția din alte state, stocuri, cerere, cursuri valutare, transport și vreme.
Pentru fermierii și traderii din România, reperele rămân ritmul recoltării în sudul Rusiei, volumele disponibile la export și ofertele concurente din bazinul Mării Negre. Până la publicarea condițiilor oficiale ale subvențiilor, nu poate fi estimat cât de repede ar putea ajunge motorina suplimentară în regiunile agricole rusești.
Recomandate
Penuria de motorină riscă să reducă recolta de cereale a Rusiei și să pună presiune pe exporturi, într-un moment în care recoltarea trebuie făcută rapid, potrivit Agronet . În mai multe regiuni, fermierii reclamă raționalizări la pompă, prețuri ridicate și livrări imprevizibile, ceea ce le limitează capacitatea de a scoate utilajele pe câmp. Problemele sunt semnalate mai ales în sudul Rusiei – Rostov , Krasnodar și Stavropol – zone care, împreună, ar asigura aproximativ o cincime din producția de cereale a țării. În aceste condiții, blocajele din campania de recoltare pot avea efecte nu doar asupra pieței interne, ci și asupra volumelor disponibile la export. Raționalizări la pompă și întârzieri în campania de recoltare În unele stații de alimentare ar fi fost impuse limite de 100–200 de litri de motorină per client. Cantitatea este descrisă ca insuficientă pentru agricultura la scară mare, în condițiile în care o combină poate consuma până la 300 de litri într-un singur schimb. În lipsa unei aprovizionări previzibile, unii fermieri ar amâna lucrările sau ar reduce timpul de lucru pe câmp. Presiunea este amplificată de fereastra scurtă de recoltare: după maturizarea grâului, fermierii ar avea la dispoziție aproximativ zece zile pentru a strânge recolta în condiții bune. Întârzierile pot duce la pierderi prin scuturarea boabelor, degradarea calității din cauza ploilor sau compromiterea unei părți din producție. Cazul Rostov și dificultăți logistice în regiunile îndepărtate În regiunea Rostov, unde producția anuală de cereale este estimată la aproximativ zece milioane de tone, unele evaluări ar indica pierderi potențiale de până la 15% din recoltă. Tot acolo, până la 1 iulie 2026, suprafața treierată ar fi fost de trei ori mai mică decât în aceeași perioadă din 2025, conform datelor citate în material. În regiunile îndepărtate, situația ar fi și mai dificilă. În Iacuția, fermierii ar primi la pompă aproximativ 200 de litri, cantitate suficientă pentru numai o zi de lucru, iar unii ar fi nevoiți să parcurgă până la 300 km cu tractoarele pentru a găsi combustibil. De ce contează: risc de pierderi și presiune pe piața cerealelor Materialul indică drept posibilă cauză scăderea producției de motorină, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești . Se afirmă că cele mai mari zece rafinării ale Rusiei ar fi fost lovite în ultimele două luni și că producția de motorină s-ar fi redus cu aproape 40%, însă această informație este prezentată fără o confirmare oficială detaliată din partea autorităților ruse. Din perspectiva pieței, miza este dublă: pe termen scurt, accesul limitat la motorină poate transforma o recoltă bună „pe câmp” într-o pierdere înainte de depozitare; pe termen mediu, o recoltă mai mică sau întârziată poate influența volumul exporturilor și costurile de transport, cu potențiale efecte asupra prețurilor internaționale. În material sunt menționate ca riscuri principale: reducerea producției efectiv recoltate; creșterea costurilor pentru fermieri; scumpirea transportului cerealelor; diminuarea exporturilor; presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor. Scumpiri și restricții mai dure în Crimeea ocupată În Crimeea ocupată, situația este descrisă ca mai gravă: la Ialta, benzina ar fi ajuns la 350 de ruble pe litru (echivalentul a aproximativ 4,6 dolari, adică aprox. 21 lei), iar o canistră ar fi costat aproximativ 7.000 de ruble (peste 80 de dolari, adică aprox. 370 lei). La Sevastopol, autoritățile de ocupație ar fi limitat alimentarea la 20 de litri per vehicul și ar fi interzis vânzarea în canistre, în timp ce pe piața neagră prețurile ar varia între 250 și 400 de ruble pe litru. În ansamblu, știrea indică o vulnerabilitate operațională: într-o agricultură puternic mecanizată, orice întrerupere a aprovizionării cu combustibil în plin sezon poate bloca rapid recoltarea, iar efectele se pot transmite mai departe în lanțul alimentar și în comerțul cu cereale. [...]
Fermele mici riscă să iasă din piață din cauza blocajelor logistice , pe fondul opririi colectării laptelui și al distanțelor mari până la abatoare, potrivit Agronet . Problema nu este doar de preț, ci de funcționarea lanțului dintre fermă și cumpărător: producția există, dar accesul la procesare și valorificare devine tot mai nesigur, ceea ce poate împinge exploatațiile spre reducerea efectivelor sau închidere. În unele localități montane din județul Alba, procesatorii nu mai ridică laptele, inclusiv de la gospodării certificate ecologic. Pentru crescători, întreruperea colectării produce pierderi imediate: vacile trebuie mulse zilnic, iar laptele are nevoie de răcire, transport sau procesare într-un interval scurt. Contextul este agravat de scăderea prețului materiei prime. Conform datelor prezentate anterior de Agronet, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România era, în aprilie 2026, cu 5,2% mai mic decât în martie și cu 10,5% sub nivelul din aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului cantitatea colectată a scăzut cu aproximativ 13% față de perioada similară din 2025. Colectarea se oprește, dar producția nu poate fi „pusă pe pauză” Fermele mici sunt cele mai expuse când procesatorii renunță la traseele cu volume reduse sau costuri logistice ridicate. Ele nu pot suspenda producția până găsesc alt cumpărător, iar capacitățile proprii de răcire, transport și procesare sunt limitate. Radu Moldovan, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine Alba, avertizează că investițiile în procesare proprie pot veni prea târziu pentru fermele rămase deja fără desfacere: „Până se aprobă un proiect de procesare și se face investiția, s-ar putea să nu mai existe lapte peste doi ani.” Deși vânzarea directă poate păstra o parte mai mare din valoare în fermă, publicația notează că nu este o soluție imediată sau potrivită tuturor. Un exemplu de „circuit scurt” este o fermă de capre din Șoimeni (Cluj), care livrează direct către clienți din Cluj-Napoca, însă modelul depinde de o clientelă stabilă, transport și respectarea obligațiilor sanitare. Dispariția procesatorilor locali crește dependența de câțiva cumpărători Procesatorii mici puteau prelua cantități reduse și menține trasee locale de colectare. Pe măsură ce aceștia ies din piață sau își pierd furnizorii, crescătorii rămân dependenți de câțiva cumpărători mari, iar o modificare de strategie (reducerea achizițiilor, eliminarea unui traseu) poate lăsa zone întregi fără alternativă. Pentru exploatațiile mici, riscul ține și de condițiile comerciale, nu doar de preț, inclusiv: continuitatea colectării; cantitatea minimă acceptată de procesator; distanța și costul transportului; criteriile de calitate și penalizările; termenele de plată; existența unui cumpărător alternativ. Cooperativele și grupurile de producători pot ajuta prin reunirea volumelor și o negociere mai bună, dar au nevoie de disciplină la livrare, răcire adecvată și contracte stabile. La porc, blocajul se vede și în abatorizare și în valorificarea carcasei În sectorul suin, crescătorii de Mangalița și Bazna reclamă o cerere concentrată pe câteva piese (în special ceafă și cotlet), ceea ce lasă restul carcasei mai greu de vândut. Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, spune: „Cei mai mulți vor piese. Vor ceafă, vor cotlet, iar noi rămânem cu restul.” Pentru rentabilitate, trebuie valorificată întreaga carcasă, în condițiile în care aceste rase cresc mai lent: un porc industrial ajunge la aproximativ 120 kg în cinci-șase luni, în timp ce Mangalița și Bazna au nevoie de peste un an, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu furajarea, adăpostirea și munca. În paralel, Agronet indică presiune pe prețurile la poarta fermei, într-un context în care energia, transportul și furajele rămân scumpe. Distanța până la abator ridică costul unitar și taie din venit Lipsa abatoarelor apropiate limitează accesul fermelor mici la piață: transportul unui număr redus de animale pe distanțe mari are un cost unitar ridicat, iar sacrificarea, tranșarea și depozitarea trebuie organizate înainte ca produsul să poată fi comercializat legal. O fermă mare poate distribui aceste costuri pe volume mari; pentru o gospodărie sau o fermă cu puține animale, drumul până la abator poate absorbi o parte importantă din venit. Investiții anunțate, dar fără soluții rapide pentru fermele deja blocate România pregătește programul AgriConnect împreună cu Grupul Băncii Mondiale, care ar putea susține fermele mici și investițiile în procesare, depozitare, ambalare și distribuție. Totuși, proiectul este în faza de pregătire și, potrivit informațiilor din articol, nu are încă buget pentru România, calendar de lansare sau criterii publicate de acces, iar instrumentele nu sunt definite drept granturi nerambursabile. La nivel european, Comisia Europeană estimează investiții de aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 91 miliarde lei) pentru zootehnie, însă această orientare nu rezolvă pe termen scurt lipsa traseelor de colectare, a abatoarelor sau a cumpărătorilor locali. Pentru fermele care au rămas deja fără desfacere, diferența dintre o investiție viitoare și o soluție disponibilă acum poate decide dacă activitatea mai poate fi menținută. [...]
Fereastra de lucru în câmp se îngustează în vest din cauza caniculei , iar fermierii din Crișana și Banat au, practic, avantaj doar în orele de dimineață, înainte ca temperaturile să urce spre 33–33,5°C la prânz, potrivit Agronet . În restul țării, riscul operațional vine mai ales din instabilitate și umezeală locală, care pot bloca tratamentele și accesul utilajelor pe parcele. Vestul: lucrări matinale, apoi limitări din căldură În Banat, buletinul de la ora 05:00 indică o dimineață favorabilă pentru intrarea în câmp, transport și tratamente, pe fond de vânt slab și precipitații inexistente în intervalul analizat (0 mm, probabilitate maximă 5%). Totuși, avertizarea de nivel galben include caniculă și instabilitate, ceea ce face necesară verificarea evoluției locale înaintea lucrărilor sensibile. Pentru fereastra de lucru, Agronet indică 19,5°C la 05:00 și 33°C la 12:00. În Crișana, încălzirea este și mai rapidă, cu 19,5°C la 06:00 și 33,5°C la 12:00, în condiții similare de lipsă a precipitațiilor (0 mm; probabilitate maximă 5%) și vânt redus. Recomandarea practică este să fie evitată prelungirea activităților în căldura de la prânz, iar tratamentele rămân condiționate de uscarea frunzei. Centru, sud și munte: instabilitatea și umezeala scurtează intervalele pentru tratamente În Transilvania, umiditatea ridicată (86,6%) și avertizarea de instabilitate reduc calitatea ferestrei pentru tratamente, chiar dacă lucrările mecanizate și transportul pot fi posibile „cu prudență”, după controlul accesului și al stării parcelei. Pentru intervalul până la prânz, sunt estimate precipitații mici (0,189 mm, probabilitate maximă 17%), dar suficiente pentru a menține local frunza sau solul umed. În Muntenia, deși dimineața începe senin, avertizarea pentru averse torențiale și instabilitate impune folosirea unor „ferestre scurte” pentru tratamente și oprirea lor dacă apar ploi apropiate sau frunza rămâne umedă. În București–Ilfov, principalul obstacol este umiditatea foarte ridicată (94%), chiar în condițiile în care nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru; tratamentele depind de uscarea frunzei. Regiuni cu fereastră mai stabilă: Moldova și Dobrogea, cu nuanțe Moldova are una dintre cele mai clare ferestre de lucru ale dimineții: precipitații estimate aproape nule (0,0125 mm; probabilitate maximă 9%) și fără avertizări indicate în buletinul de la 05:00. În aceste condiții, tratamentele, transportul și lucrările în câmp sunt considerate favorabile, cu verificarea condițiilor locale și monitorizarea umidității solului. În Dobrogea, lipsa ploii (0 mm; probabilitate maximă 6%) favorizează recoltarea, transportul și accesul pe parcele, însă rafalele mai active (până la 24 km/h) pot limita tratamentele la intervalele în care vântul permite aplicarea în siguranță. Ce urmează: caniculă mai accentuată în vest pe 18 iulie Într-un buletin separat pentru ziua de 18 iulie (publicat la 21:00) , Agronet indică o intensificare a caniculei în vest: Crișana „poate ajunge la 37°C”, iar Banatul la 36°C, ceea ce mută și mai mult presiunea pe organizarea lucrărilor în intervalul mai răcoros al dimineții. Publicația avertizează, totodată, că precipitațiile slabe estimate nu trebuie presupuse ca suficiente pentru refacerea umidității din sol, iar decizia de irigare rămâne condiționată de verificarea directă a solului și a culturii. [...]
Schimbările climatice accelerează scăderea vitaminelor și mineralelor din culturi, iar noile reguli ale UE pentru plante editate genetic pot grăbi apariția pe piață a unor soiuri „îmbogățite” care să limiteze așa-numita „foamete ascunsă”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fenomenul vizează situațiile în care oamenii au suficiente calorii (în special din carbohidrați), dar dieta rămâne săracă în micronutrienți esențiali. Profesorul Asaph Aharoni, cercetător la Weizmann Institute of Science (Rehovot) , spune că „deja astăzi, până la două treimi din populația lumii nu primește suficienți micronutrienți esențiali” – între care acid folic, vitamina B2, calciu, fier și iod – ceea ce poate duce la „foamete ascunsă”. Separat, peste 700 de milioane de oameni se confruntă cu foamea propriu-zisă, adică lipsa caloriilor necesare. De ce contează pentru agricultură: presiune dublă pe randament și calitate nutritivă Cei 15 cercetători (din patru continente) avertizează că stresul climatic reduce densitatea unor micronutrienți din plante, iar problema nu mai este una „îndepărtată”. În acest context, echipa propune o foaie de parcurs pentru protejarea și creșterea valorii nutritive a culturilor, pe fondul schimbărilor climatice. Din perspectivă agricolă, obiectivele care ar trebui urmărite simultan pentru a avansa spre „zero foame” sunt: creșterea producției (randament mai mare); creșterea densității de vitamine și minerale, astfel încât să susțină aportul zilnic recomandat; reziliență mai bună la schimbările climatice. Analiza notează și un efect secundar al „Revoluției Verzi”: deși a crescut producția globală de calorii, a agravat „foametea ascunsă” prin prioritizarea randamentului în detrimentul calității nutritive. Soluția propusă: editare genetică și inginerie metabolică, pe fondul unei ferestre de timp limitate Într-o sinteză publicată în revista Nature, sub titlul „Genetic technologies to enhance crop nutritional value under climate change”, autorii susțin utilizarea tehnologiilor genetice avansate – inclusiv editarea genetică de tip CRISPR – pentru a crește conținutul de vitamine și minerale și pentru a îmbunătăți rezistența culturilor la stres climatic. Echipa a analizat abordări bazate pe CRISPR-Cas care ar putea fi folosite pentru „biofortificare” (îmbogățirea alimentelor cu micronutrienți), astfel încât densitatea acestora să ajungă la niveluri care reduc deficitele de vitamine și minerale. Cercetătorii argumentează că, având în vedere timpul limitat pentru atingerea obiectivului „zero foame”, CRISPR-Cas ar trebui combinat cu inginerie metabolică și alte tehnologii. Aharoni indică seceta drept principalul factor climatic care reduce nivelurile de vitamine și minerale din culturi, dar menționează și rolul concentrațiilor mai mari de dioxid de carbon și al temperaturilor ridicate. Schimbarea de reglementare în UE: două categorii de plante editate genetic Un element cu impact operațional și de piață este faptul că, „în urmă cu doar câteva săptămâni”, Uniunea Europeană a aprobat noi reguli pentru culturile editate genetic, încadrate ca „ New Genomic Techniques ” (NGT), ceea ce reprezintă o schimbare față de regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG). Legislația împarte plantele editate genetic în două categorii: Categoria 1 : plante cu editări limitate (care ar putea apărea natural). După verificare, acestea sunt tratate ca plante convenționale și nu necesită etichetare specială. Categoria 2 : plante cu modificări mai complexe, care rămân sub incidența legislației stricte pentru OMG și a evaluărilor de siguranță. Potrivit articolului, actualizarea urmărește să ajute fermierii să se adapteze la schimbările climatice și să reducă dependența de pesticide, prin cultivarea unor plante mai rezistente la dăunători și secetă. Cine ar fi cel mai expus și ce orizont de timp vede cercetătorul Aharoni spune că impactul va fi mai puternic în țările sărace și în grupuri vulnerabile, precum copiii cu deficit de vitamina A sau femeile însărcinate care nu primesc suficient acid folic. El adaugă că vitamina D „se absoarbe mai bine din alimente” decât din pastile sau picături. În ceea ce privește disponibilitatea comercială, Aharoni estimează că, dacă culturile europene sunt îmbunătățite nutrițional și aprobate, acestea ar putea fi importate sau cultivate în Israel și ar putea ajunge în supermarketuri în următorii trei până la cinci ani. Estimarea este prezentată ca o apreciere personală, nu ca un calendar oficial. [...]
Eliminarea treptată a cuștilor ar putea împinge fermele spre investiții greu de susținut , iar miza negocierilor din UE va fi calendarul de tranziție și sprijinul financiar, potrivit Agronet . În lipsa unor termene realiste și a unor instrumente de finanțare, schimbarea riscă să afecteze competitivitatea producătorilor europeni, mai ales în sectoarele unde modernizarea înseamnă lucrări și echipamente costisitoare. Contextul este noua strategie europeană pentru zootehnie, în care Comisia Europeană prezintă fermele de animale ca parte a securității alimentare, competitivității și autonomiei strategice a UE. O analiză Agronet menționează că sectorul ar avea nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro, pe care exploatațiile nu le pot acoperi integral din resurse proprii. Ce pregătește Comisia Europeană și când ar putea veni primele propuneri Comisia Europeană intenționează să prezinte până la finalul lui 2026 propuneri de revizuire a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Direcțiile aflate în pregătire includ: eliminarea treptată a sistemelor de creștere în cuști; oprirea uciderii puilor masculi; introducerea unor indicatori pentru evaluarea bunăstării animalelor în ferme; stabilirea unor cerințe pentru importuri, raportate la standardele aplicate producătorilor europeni. Acestea nu sunt încă obligații definitive: proiectele trebuie prezentate de Comisie și negociate între statele membre și instituțiile europene, iar forma finală, termenele de tranziție și eventualele derogări nu sunt stabilite. Pentru sectorul porcin, o propunere separată este prevăzută pentru 2027 și ar urma să vizeze trecerea de la boxe individuale la sisteme de cazare în grup, cu detalii tehnice și calendar dependente de viitorul text legislativ. Impact operațional: ce înseamnă tranziția în fermă Pentru exploatații, schimbarea sistemelor de cazare poate presupune modernizarea halelor, reorganizarea fluxurilor de furajare și colectare, modificarea densității animalelor și adaptarea procedurilor de biosecuritate. Agronet notează că o perioadă scurtă de conformare ar putea pune presiune în special pe producătorii care au investit recent în sisteme încă permise de legislația actuală. Finanțarea: cereri de instrumente dedicate, dar fără detalii concrete Conform materialului, organizația Humane World for Animals cere Comisiei și statelor membre finanțare și asistență practică pentru trecerea la sisteme cu standarde mai ridicate și solicită folosirea mai eficientă a fondurilor Politicii Agricole Comune , inclusiv crearea unui instrument financiar dedicat adaptării exploatațiilor. Deocamdată, nu sunt indicate bugetul, intensitatea sprijinului, beneficiarii sau data de la care un astfel de instrument ar putea deveni accesibil. În consecință, fermierii nu au, pe baza informațiilor disponibile, o schemă deschisă la care să poată depune cereri. Importurile, un test pentru concurență și pentru regulile comerciale O altă miză este introducerea unor cerințe echivalente pentru produsele de origine animală importate în UE, pentru a evita ca producătorii europeni să suporte costuri mai mari în timp ce marfa din țări terțe intră pe piață în condiții de producție mai ieftine. Aplicarea unor cerințe echivalente importurilor poate deveni însă un dosar comercial și juridic dificil: Comisia va trebui să stabilească modul de verificare, documentele cerute exportatorilor și compatibilitatea măsurilor cu angajamentele comerciale ale UE. Negocieri complicate între statele membre Discuțiile privind găinile ouătoare arată că adoptarea unui calendar comun va fi dificilă: miniștrii agriculturii din UE sunt împărțiți, iar Polonia este menționată printre statele care se opun unei tranziții rapide. În acest context, ritmul tranziției va depinde în practică de viitoarele regulamente: durata perioadelor de tranziție, costurile eligibile, nivelul finanțării, condițiile pentru importuri și recunoașterea investițiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a noilor norme. Până la publicarea propunerilor legislative și a instrumentelor financiare, termenele și investițiile necesare rămân neconfirmate. [...]
Atacurile Ucrainei asupra navelor rusești din Marea Neagră și Marea Azov riscă să lovească direct exporturile de cereale ale Rusiei , inclusiv prin blocarea unor rute folosite la începutul sezonului agricol 2026/2027, potrivit HotNews . Șeful forțelor de drone ucrainene, Robert „Magyar” Brovdi , susține că navigația pe canalul maritim Azov-Don a fost oprită din cauza atacurilor asupra navelor civile, pe această axă fiind exportate „până la 30% din cerealele rusești”. În noaptea de joi spre vineri, dronele ucrainene au lovit încă 12 nave rusești pe Marea Neagră, în cadrul „Operațiunii MoLoChKa”, conform lui Brovdi, care a comunicat informațiile pe Telegram. Țintele ar fi inclus nouă nave cargo, un petrolier, o navă transportoare de gaze și un remorcher. Ce înseamnă pentru piața cerealelor: presiune pe rutele de export Brovdi afirmă că exportul rusesc de cereale pe Don a fost oprit „chiar la începutul sezonului agricol 2026/2027”, invocând oprirea navigației pe canalul Azov-Don după atacurile ucrainene. În același timp, el indică o escaladare a campaniei ucrainene de perturbare a logisticii ruse și de izolare a Crimeei anexate de Rusia, prin extinderea atacurilor și în Marea Neagră. Datele prezentate de acesta arată o intensificare a loviturilor în ultimele 12 zile: 159 de nave lovite în total, dintre care 117 în Marea Azov și 42 în Marea Neagră. Efecte în lanț: grâul european se scumpește Pe fondul escaladării din zona Mării Negre, prețurile europene la grâu au crescut cu aproximativ 8% în această săptămână, pe măsură ce piața a început să includă în preț riscurile pentru rutele-cheie de export, iar comercianții anticipează o posibilă reorientare a unei părți din cerere către aprovizionarea din Uniunea Europeană. În context, HotNews notează și că Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene din zona Odesa, care gestionează o parte importantă din exporturile Ucrainei și sunt vitale pentru economia țării în război. De unde vine numele „MoLoChKa” Brovdi a explicat că „MoLoChKa” vine din abrevierea „MLChK”, pe care a interpretat-o astfel: „Moskva Liazhe Cherez Krym” („Moscova va cădea prin Crimeea”), potrivit mesajului său publicat pe X. [...]
