Știri
Știri din categoria Agricultură

Beneficiile economice ale stropirii localizate rămân greu de cuantificat în fermă, deși utilizatorii raportează frecvent economii la inputuri și posibile creșteri de producție, arată o analiză din Future Farming. Publicația notează că „intuiția” încă domină evaluarea rezultatelor, iar datele independente pot confirma doar parțial aceste impresii, fiind nevoie de cercetări suplimentare.
În practică, cuantificarea avantajelor stropirii localizate pentru combaterea buruienilor și a plantelor voluntare se dovedește mai dificilă decât se anticipa. Fermierii indică adesea că „simt” reducerea consumului de produse și, uneori, un plus de randament, însă aceste efecte nu sunt întotdeauna ușor de separat de alți factori din tehnologia de cultură și din condițiile de sezon.
Miza economică este directă: stropirea localizată promite reducerea cheltuielilor cu inputurile (în principal produse pentru protecția plantelor) și, potențial, îmbunătățirea producției. Problema, potrivit articolului, este că la nivel de fermă beneficiile sunt adesea evaluate „după ochi”, în ciuda posibilităților tehnice existente la mașinile de stropit pentru aplicări diferențiate.
Publicația subliniază că există date din cercetare independentă care pot susține parțial aceste percepții, dar concluzia rămâne prudentă: este nevoie de mai multă cercetare pentru a înțelege mai bine ce livrează, în mod repetabil, stropirea localizată în termeni de economii și producție.
Future Farming arată că, în ultimele decenii, stropirea localizată a câștigat popularitate în străinătate pentru controlul foarte precis, pe zone, al buruienilor în culturile de câmp și în culturi pe rânduri, inclusiv la cereale și porumb pentru boabe. Totuși, chiar și cu această maturizare a utilizării, evaluarea riguroasă a efectelor în fermă rămâne o provocare.
Pentru fermieri și furnizori de tehnologie, implicația este că promisiunea de „economii” trebuie tratată cu prudență atunci când se fac calcule de rentabilitate, iar comparațiile între sezoane sau între parcele au nevoie de metodologii mai solide pentru a evita concluzii trase doar din impresii.
Recomandate

APIA a virat 58,54 milioane lei despăgubiri către 1.868 de pomicultori , bani care intră direct în lichiditatea fermelor afectate de înghețurile târzii din primăvara lui 2025, potrivit Agrointel . Plata a fost făcută miercuri, 15 aprilie, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025, conform unui comunicat MADR citat de publicație. Cât s-a plătit și din ce surse Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (echivalent 58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la un curs de 5,0903 lei/euro , conform comunicatului MADR menționat în articol. Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile produse în primăvara anului 2025. Cine a fost eligibil: speciile vizate Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole: măr păr prun cais/zarzăr piersic cireș vișin nectarin nuc alun migdal Măsura a fost acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Mesajul MADR: continuitatea producției Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat plata ca un sprijin pentru continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone”. În același comunicat, MADR mai arată că, prin această măsură, ministerul continuă să sprijine fermierii afectați de fenomene meteorologice extreme și să susțină menținerea capacității de producție în agricultură. [...]

Cuantumul final al ecoschemei PD-28 (pârloagă) a fost stabilit la 40,2089 euro/ha , sub nivelurile așteptate de fermieri, potrivit Agrointel . Decizia contează direct în veniturile exploatațiilor care au lăsat nelucrat minimum 2% din arabil pentru a accesa plata, după ce în Planul Național Strategic (PNS) era indicat un cuantum de 58,18 euro/ha. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat joi, 16 aprilie, în transparență decizională, proiectul de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026, act care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Plățile sunt finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027. Ce înseamnă noul cuantum pentru fermieri În comunicatul MADR citat de publicație, ministerul arată că proiectul include realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate din procesarea cererilor și de gradul de accesare din campania 2025. În acest cadru, cuantumul pentru PD-28 este majorat la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât APIA să poată face și plata diferențelor pentru sumele deja acordate. „Documentul prevede, totodată, realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate în urma procesării cererilor de plată și de gradul de accesare înregistrat în campania 2025. Un element important al proiectului îl reprezintă majorarea cuantumului pentru intervenția PD-28 la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât fermierii eligibili să beneficieze de sprijinul recalculat, iar APIA să poată efectua inclusiv plata diferențelor aferente sumelor deja acordate.” Diferența față de așteptări și pragul din PNS Agrointel reamintește că, inițial, pentru PD-28 a fost indicat în PNS un cuantum unitar de 58,18 euro/ha, iar fermierilor li s-ar fi promis „minim 50 euro/ha”, ceea ce a încurajat o adopție ridicată încă din primul an. Ulterior, la primele calcule, suma anunțată a coborât la 20 euro/ha, apoi, după realocări, la 32,9366 euro/ha. Chiar și după majorarea la 40,2089 euro/ha, publicația notează că nu este atins pragul minim din PNS pentru anul de cerere 2025, menționat la 49,45 euro/ha. [...]

APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]

Guvernul elimină salariul minim distinct din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie , aliniindu-l la salariul de bază minim brut pe țară, potrivit Agerpres . Măsura, adoptată prin ordonanță de urgență, are ca efect principal uniformizarea pragului minim de salarizare între sectoare, într-un moment în care minimul general urmează să depășească nivelul aplicat în prezent în agricultură. Din 1 iulie 2026 va fi abrogat art. LXX din OUG 156/2024 , care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a evita „discrepanțe salariale între sectoare”, în condițiile în care salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, conform comunicatului Guvernului citat de agenție. Ce se schimbă pentru angajatori și angajați Corelarea înseamnă, practic, că nu va mai exista un prag minim separat pentru aceste două domenii, iar referința va deveni salariul minim brut pe țară garantat în plată. În termeni operaționali, companiile din agricultură și industria alimentară vor raporta obligațiile de salarizare minimă la același nivel aplicabil în restul economiei, odată cu intrarea în vigoare a modificării de la 1 iulie. Alte prevederi din aceeași ordonanță În același act normativ, Guvernul a creat cadrul legal pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi contractuale cu caracter sezonier în structurile Ministerului Apărării Naționale , precum și a unor posturi din sistemul de justiție și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit Executivului, ocuparea acestor posturi va fi posibilă „în cazuri temeinic justificate”, în limita cheltuielilor aprobate prin buget, prin memorandumuri aprobate în ședința de Guvern, pentru a evita un „blocaj instituțional” și pentru desfășurarea activității „în bune condiții”. [...]

Interagroaliment , companie cu afaceri de 461 mil. lei în 2024 din Grup Șerban Holding, a cerut intrarea în insolvență , într-un dosar înregistrat pe 16 aprilie 2026 la Tribunalul Bacău, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după ce grupul a decis la finalul lunii martie să închidă linia de trading (comerț) cu cereale și să aplice măsuri de optimizare a costurilor în restul companiilor, pe fondul condițiilor dificile din agricultură. Interagroaliment a raportat o cifră de afaceri de 461 milioane lei în 2024, ultimul an cu date disponibile, în scădere de la 500 milioane lei, conform aceleiași surse. De ce contează: presiunea din piața cerealelor împinge restructurări și insolvențe Decizia de a ieși din comerțul cu cereale este legată de combinația dintre costuri ridicate și prețuri slabe la cereale. Nicolae Șerban, unul dintre antreprenorii care controlează grupul, a indicat drept factori principali scumpirea inputurilor (motorină, îngrășăminte, semințe) și evoluția nefavorabilă a prețurilor cerealelor, care „în cel mai bun caz” au stagnat, iar în multe situații au scăzut. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole (...) precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor (...). Această tendinţă (...) a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă.” În același context, Ziarul Financiar notează că printre companiile care au cerut intrarea în insolvență se numără și Agricultorul din Bacău, respectiv Plantagro Com. Impact operațional: 81 de concedieri și reorientarea activității în 2026 Ca urmare a ieșirii din comerțul cu cereale și a reorganizării, la nivelul grupului au fost concediate 81 de persoane, potrivit informațiilor publicate. Pentru 2026, grupul își propune să continue activitatea pe următoarele linii de business: agricultură (cereale și legume); procesare legume (depozitare și ambalare); panificație; patiserie și cofetărie. Context pentru investitori: grup listat pe AeRO, capitalizare de peste 230 mil. lei Grup Șerban Holding, fondat în Onești în 1994 de Irina și Nicolae Șerban, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 600 milioane lei (plus 4% față de anul precedent) și un profit net de 14,3 milioane lei. Grupul este listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București , cu simbolul GSH, și are o capitalizare de peste 230 milioane lei. Din grup fac parte, între altele, Grup Șerban Holding, Interagroaliment, Ferma Avicolă, Fabrica de Pâine Șerban, Șerban Distribuție, Moldavia Farms și Cooperativa Câmpuri Aurii. [...]

Agroland își accelerează integrarea pe lanțul ouă–furaje , după ce a livrat cu 40% mai multe ouă și a obținut un preț mediu cu 25% mai mare în T1 2026, evoluție care susține planul de investiții și extindere al grupului, potrivit Economedia . Creșterea vine în principal din segmentul de producție de ouă de consum, în timp ce activitatea din retail este descrisă ca fiind „stabilizată”, pe fondul unui consum mai prudent. „Rezultatele din primul trimestru pe segmentul de ouă de consum arată o creștere semnificativă a volumelor vândute, în condițiile unui preț mediu constant ascendent.” Producția de ouă: volum mai mare și plan de extindere până în 2027 În primul trimestru, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 29,1 milioane de ouă de consum, față de 20,8 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Grupul implementează Strategia „Agroland Vision 2030 ”, care include: creșterea capacității platformei de la Mihăilești la 900.000 de găini ouătoare până în 2027; extinderea fermei BIO Curtișoara la 30.000 de găini în cursul acestui an; realizarea de noi achiziții. Planul presupune investiții de 125–130 milioane lei până în 2028 și include deschiderea unei fabrici de ouă lichide la Caransebeș, plus dezvoltarea de produse derivate în 2027–2028. În același context, compania indică o creștere estimată a exporturilor la 40–50% din vânzări. Furaje: producție în creștere și apropiere de capacitatea nominală În Divizia Agribusiness, fabricile din Caransebeș și Ișalnița au livrat 7.632 de tone în primele trei luni din 2026, în creștere cu 6% față de T1 2025, ajungând la aproximativ 90% din capacitatea nominală de producție. Pentru 2026, producția de furaje este estimată la 32.082 de tone, în creștere cu 11%, pe fondul extinderii capacității fabricii de la Ișalnița și al integrării operaționale a acesteia. Retail: trafic în urcare, bon mediu în scădere Divizia Retail avea la finalul T1 2026 un total de 257 de magazine (217 unități tradiționale și 40 în format MEGA). Traficul a fost de 734.906 clienți, în creștere cu 3% față de perioada similară, în timp ce valoarea medie a bonului fiscal a fost de 79 lei, în scădere cu 2%. Pe termen mai lung, obiectivul grupului este de 300 de magazine până la finalul lui 2028, cu accent pe extinderea formatului MEGA în cât mai multe județe. Pentru 2026, compania bugetează vânzări de 298,6 milioane lei pe retail, în creștere cu 25% față de 2025, susținute de extinderea rețelei și de performanța magazinelor existente. [...]