Știri
Știri din categoria Agricultură
Seceta pedologică moderată și puternică se extinde în zone agricole-cheie, iar deficitul de apă din sol pune presiune pe culturile de grâu și porumb la început de iunie, potrivit prognozei agrometeorologice citate de AGRO TV, pe baza datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
ANM indică o rezervă de umiditate „scăzută” sau „deosebit de scăzută” în sol în mai multe regiuni importante pentru producția vegetală, ceea ce înseamnă secetă pedologică (deficit de apă în sol) cu intensitate moderată și puternică. Din perspectivă operațională, acest tip de secetă afectează direct ritmul de vegetație și potențialul de producție, mai ales când se instalează înaintea perioadelor critice de consum de apă.
La grâul de toamnă, pe profilul de sol 0–100 cm, umiditatea se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute în Maramureș, Crișana, Banat și Transilvania, dar și local în Moldova și Dobrogea. În restul zonelor agricole, aprovizionarea cu apă a solului este, în general, satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă.
La porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea 0–100 cm este estimată ca scăzută și deosebit de scăzută în Maramureș, Crișana, cea mai mare parte a Banatului și Transilvaniei, local în nordul și centrul Dobrogei, precum și izolat în Moldova și nordul Munteniei. ANM notează că, în aceste areale, culturile intră în prima lună de vară cu un deficit de apă în sol.
Prognoza indică un regim termic al aerului, în general, apropiat de normalul perioadei, cu maxime între 17 și 28°C și minime între 6 și 18°C, cu valori ușor mai scăzute posibile în zonele depresionare.
Sunt așteptate și ploi locale, cu descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii izolate și posibile căderi de grindină. Totuși, ANM avertizează că episoadele de instabilitate nu rezolvă automat deficitul de apă din sol, în special acolo unde seceta pedologică este deja instalată.
Recomandate
Cotațiile cerealelor intră în iunie cu semne de revenire, dar prețurile la poarta fermei rămân sub nivelurile din porturi. Potrivit Agrointel , după o scădere accentuată la final de mai, trasă în jos de ieftinirea petrolului, începutul verii aduce o ușoară schimbare de direcție, pe fondul scumpirii țițeiului și al unei deschideri „ușor pe plus” a grâului pe piețele americane. Europa: grâul își caută un prag, porumbul rămâne mai scump La Euronext , contractul futures pe grâu pentru septembrie 2026 (noua recoltă) a coborât cu 2,75 euro/tonă, până la 207,50 euro/tonă, cel mai redus nivel din 8 mai. În același timp, la portul Hamburg, grâul din noua recoltă este indicat la 216 euro/tonă, față de 208 euro/tonă la sfârșitul lunii mai. Pentru noua recoltă 2026, publicația indică următoarele repere orientative în piața europeană: Grâu: 216 euro/tonă Orz furajer: 197,50–199 euro/tonă (față de 196 euro/tonă la finele lui mai) Secară: 180,50–182 euro/tonă (față de 179 euro/tonă la finele lui mai) La porumb, diferența de preț față de grâu se menține: futures august 2026 la Euronext a rămas la 227 euro/tonă, iar noua recoltă (noiembrie 2026) a fost cotată la 211,75 euro/tonă, peste grâu. România: ofertele pentru recolta 2026, sub echivalentul din export În România, prețurile „la poarta fermei” pentru recolta 2026 sunt descrise ca fiind mai scăzute, în condițiile în care marfa acumulează ulterior costuri logistice și de transport până la procesare și export. Ca reper, Agrointel citează cotațiile indicative afișate de Fermele Iliuță (cumpărător din județul Călărași): Orz (recolta 2026): 845 lei/tonă Grâu de panificație (recolta 2026): 935 lei/tonă Grâu furajer (recolta 2026): 895 lei/tonă Rapiță (recolta 2026): 2.590 lei/tonă Colectarea se face prin bazele companiei din Călărași: Drăgalina, Ivănești și Floroaica. La un curs indicat de aproximativ 5,00 lei/euro, prețul grâului de panificație de 935 lei/tonă este echivalent cu circa 187 euro/tonă, sub nivelul menționat pentru portul Hamburg. Presiuni și sprijin din prognoze: UE taie din cereale, Rusia mizează pe exporturi mari Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările de producție pentru 2026: Grâu comun: 126,9 milioane tone Orz: 51,75 milioane tone Porumb: 60,35 milioane tone În schimb, estimările pentru oleaginoase au fost revizuite în sus, la 20,85 milioane tone rapiță și 8,9 milioane tone floarea-soarelui, aspect prezentat ca favorabil pentru fermierii români cu astfel de culturi. Pe partea de ofertă globală, Rusia intenționează să exporte în 2025/2026 circa 60 milioane tone de cereale, dintre care 50 milioane tone grâu, peste estimările anterioare de 43–44 milioane tone, ceea ce menține presiunea pe prețuri la nivel mondial. Rapița: scădere pe contract, posibil sprijin din soia și petrol La rapiță, contractul futures august 2026 la Euronext a scăzut cu 2,50 euro/tonă, până la 524,50 euro/tonă. Totuși, Agrointel notează că o creștere a prețurilor la soia și petrol ar putea susține cotațiile rapiței la început de săptămână. În acest context, publicația amintește estimări USDA privind o cerere mondială robustă de soia și stocuri americane mai strânse decât se așteptau piețele, alături de prognoze de producție ridicate la nivel global și importuri în creștere ale Chinei în 2026/27. De ce contează pentru fermieri și traderi Diferența dintre reperele din porturi/burse și ofertele la poarta fermei rămâne un punct sensibil în negocierile pentru recolta 2026, mai ales într-o piață în care energia (prin petrol) influențează rapid sentimentul și costurile. În paralel, perspectivele de producție din UE și planurile de export ale Rusiei pot continua să țină prețurile sub presiune, chiar dacă pe termen scurt apar semne de revenire pe fondul scumpirii țițeiului. [...]
Un control al Gărzii Forestiere Timișoara a găsit lipsă în teren circa 250.000 de puieți trecuți în acte , iar cazul a ajuns la organele penale, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că puieții ar fi trebuit plantați în anii următori, însă „existau doar pe hârtie”. Verificările au vizat 55 de pepiniere din zona Timișoara – Direcția Silvică Caraș-Severin . Concluzia controlului: personalul silvic care gestiona pepinierele ar fi știut că puieții lipsesc, dar ar fi continuat să îi treacă în documente și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care „nu mai existau efectiv în teren”. Prejudiciul estimat este de 77.000 de lei, conform ministrului. „Documentele arătau o realitate, iar terenul arăta alta”, a scris pe Facebook Diana Buzoianu. Impact operațional și de reglementare: sesizare penală și schimbarea modului de evaluare Buzoianu afirmă că Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale. În paralel, ministrul critică sancțiunile disciplinare aplicate la nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin, pe care le descrie ca fiind limitate la reduceri salariale de 10% pentru personalul silvic și avertismente scrise pentru șefii de ocol. În acest context, ministrul interimar leagă cazul de reforma anunțată la Romsilva, care ar urma să introducă „contracte de mandat” pentru șefii de ocoale, cu criterii de performanță „clare”. Potrivit declarațiilor sale, de anul viitor, în urma evaluărilor, neîndeplinirea criteriilor – inclusiv realizarea efectivă a lucrărilor planificate în pepiniere – ar urma să ducă la desfacerea contractului, nu la avertismente. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de ancheta organelor penale și de măsurile administrative interne. Ministrul spune că „vom vedea ce măsuri se vor lua la final”, în timp ce reforma la Romsilva este prezentată ca mecanism menit să reducă riscul repetării unor situații similare pe termen mediu. [...]
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău îşi mută accentul pe diversificare ca soluţie economică pentru fermele mici , prin extinderea paletei de culturi şi introducerea unor specii de nişă cu potenţial de piaţă, potrivit ZF Agropower . Miza este reducerea riscurilor şi creşterea veniturilor prin diferenţiere, într-un context în care fermierii mai mici caută tot mai des să-şi diversifice producţia. Ovidia Agapie, secretar ştiinţific al staţiunii, spune că instituţia nu se limitează la cercetare teoretică: dezvoltă soiuri adaptate condiţiilor pedoclimatice locale, testează tehnologii moderne de cultură şi produce efectiv seminţe şi răsaduri, ceea ce ar permite transferul rapid al rezultatelor către fermieri. Staţiunea este unul dintre cei mai importanţi producători de seminţe de legume din sistemul public, iar soluţiile sunt validate „în câmp şi în seră”, nu doar experimental. Ce livrează staţiunea către piaţă: soiuri omologate şi seminţe pentru producţie Staţiunea funcţionează în coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS) şi în subordinea Ministerului Agriculturii, ca parte a Sistemului Naţional de Cercetare Agricolă. Activitatea este structurată pe patru direcţii: ameliorarea plantelor şi conservarea biodiversităţii; fiziologia plantelor; tehnologii de cultură şi producere de seminţe; protecţia plantelor. În portofoliu are peste 100 de soiuri omologate, care acoperă principalele specii legumicole, dar şi plante aromatice şi condimentare, adresându-se atât fermierilor care produc pentru vânzare, cât şi gospodăriilor pentru consum propriu. Dintre soiurile consacrate, staţiunea indică „varza de Buzău” ca reper pentru producţie stabilă, păstrare şi adaptabilitate inclusiv pentru procesare (murare). La ceapă, sunt menţionate „ceapa albă de Buzău” şi „ceapa roşie” soiul Rubiniu, apreciate pentru uniformitatea bulbilor şi capacitatea de păstrare; un avantaj operaţional subliniat este că aceste soiuri se înmulţesc prin sămânţă, ceea ce ar oferi fermierilor un control mai bun asupra costurilor şi tehnologiei de cultură. Extinderea paletei de culturi: nişe mai bine plătite şi adaptare la climă Staţiunea afirmă că, în ultimii ani, cercetarea s-a concentrat pe extinderea paletei de culturi şi pe soluţii cu „valoare economică reală” pentru fermieri. Un palier de inovaţie este introducerea şi adaptarea unor specii mai puţin cunoscute în România, dar cu potenţial ridicat: lufa , soiul Elida, cu utilizare dublă: consum ca legumă în faza de răsad (asemănător dovlecelului) şi, la maturitate, burete natural biodegradabil; castravetele apar , orientat spre segmente de nişă şi produse cu valoare adăugată. O altă direcţie este adaptarea culturilor la condiţiile climatice actuale, fiind dat exemplul spanacului de Malabar , remarcat pentru rezistenţa la temperaturi ridicate. „Impactul acestor cercetări asupra fermierilor este direct şi presupune diversificare a producţiei, reducerea riscurilor şi, foarte important, posibilitatea de a obţine venituri mai bune prin diferenţiere pe piaţă.” Unde se vede cererea: ceapă şi varză, în creştere la comenzi Pe partea comercială, staţiunea notează că, în ultimii ani, categoriile care au crescut cel mai mult ca şi comenzi au fost seminţele şi răsadurile pentru culturile de ceapă şi varza de Buzău . Agapie punctează şi diferenţa de costuri între semănatul din sămânţă şi plantarea arpagicului, arătând că semănatul poate reduce costurile, în timp ce arpagicul implică semănat manual şi cheltuieli mai mari de înfiinţare. În paralel, staţiunea continuă programele de ameliorare pentru legumele tradiţionale (tomate, ardei, vinete, castraveţi, fasole), pe fondul unei tendinţe observate la consumatori de a alege soiuri „cu gust”, inclusiv prin evenimente de degustare de tomate organizate de-a lungul timpului. [...]
Fermierii care cultivă usturoi mai au timp până pe 5 iunie să ceară sprijinul de 3.000 euro/ha (aprox. 15.000 lei/ha), în cadrul Programului de susținere a producției de usturoi , potrivit AGRO TV . Cererile se depun la Direcțiile Agricole Județene , iar fereastra de depunere este limitată la 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Schema este reglementată prin HG nr. 402/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026, și are forma unui „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, acordat în condiții simplificate). Condiții-cheie și plafon pe beneficiar Ajutorul este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare pe beneficiar. Conform informațiilor din articol, pragurile de eligibilitate includ: suprafață minimă eligibilă: 3.000 metri pătrați; producție minimă: 3,5 tone/ha. Cine poate solicita și când se plătește Pot aplica persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice care desfășoară activitate în producția agricolă. Plata subvenției urmează să fie făcută într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Program extins la unele direcții agricole Pentru a prelua dosarele în termen, unele direcții agricole au anunțat program special. În județul Botoșani, de exemplu, cererile au putut fi depuse și sâmbătă (30 mai), duminică (31 mai) și luni (1 iunie), mai notează publicația. [...]
Fragmentarea fermelor rămâne o frână pentru productivitate , iar România ar putea câștiga operațional dacă preia din modelul argentinian de comasare și tehnologii agricole, potrivit AgroInfo , care relatează despre o întâlnire între conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și o delegație din Argentina. În discuțiile cu delegația condusă de ambasadorul Argentinei în România, Carlos Alejandro Poffo, președintele CCIR, Mihai Daraban, a indicat că România asigură aproximativ 3,2% din producția agricolă a Uniunii Europene, dar că acest procent ar putea crește „semnificativ” dacă fragmentarea producătorilor agricoli nu ar mai funcționa ca o frână. Ce presupune „modelul din Argentina”, în versiunea prezentată la întâlnire Daraban a invocat câteva elemente pe care Argentina le-ar fi folosit pentru a depăși provocări similare, cu accent pe scară și eficiență: dimensiunea minimă a exploatațiilor: aproximativ 150 de hectare, comparativ cu 1–5 hectare în România, conform declarațiilor citate; utilizarea tehnologiilor de precizie și a unor soluții eficiente inclusiv pentru gestionarea stocurilor; sisteme de lucrare a solului fără arătură convențională (no-till, adică lucrări minime ale solului, cu impact mai redus asupra structurii acestuia). În același context, Daraban a menționat și o concentrare a suprafețelor în Argentina, indicând „40 de milioane de hectare gestionate de doar 300 de fermieri argentinieni”, ca exemplu de agricultură la scară mare. Miza pentru România: schimb de know-how și acces la piețe Potrivit președintelui CCIR, schimbul de experiență cu comunitatea agricolă argentiniană ar avea „valoare practică imediată” pentru fermierii români. El a indicat și târgul INDAGRA drept platformă regională relevantă, unde partenerii argentinieni ar putea găsi „cel mai eficient punct de acces” către piețele din sud-estul Europei. Ambasadorul Argentinei a adus în discuție și componenta logistică, afirmând că Portul Constanța este privit ca un „activ strategic”, inclusiv prin conexiunea cu Dunărea și infrastructura specializată pentru produse agricole, ceea ce l-ar face un partener natural pentru operatorii argentinieni din logistica cerealieră. Ce urmează Materialul nu indică un acord concret sau un calendar de implementare, ci doar intenția de cooperare și direcțiile de interes (mecanizare avansată, lucrări conservative ale solului, logistică). În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor traduce în proiecte aplicate pentru reducerea fragmentării și creșterea eficienței în fermele din România. [...]
Atacul de ciori a compromis până la 95% din unele culturi ale unei ferme din Țăndărei (Ialomița), iar blocajul administrativ legat de constatarea pagubelor riscă să împingă fermierul dincolo de fereastra optimă de reînsămânțare, cu efect direct asupra producției și a contractelor comerciale, potrivit AgroIntel . Gheorghe Petișanu , administratorul fermei Mys Ap Agro, care lucrează 810 hectare în județul Ialomița, reclamă distrugeri masive în culturile de porumb și floarea-soarelui, pe fondul înmulțirii necontrolate a păsărilor sălbatice. El spune că, după răsărire, ciorile scot plantele de porumb și le consumă rădăcina, iar la floarea-soarelui „o mănâncă cu totul”, ceea ce face cultura „compromisă”. Dimensiunea pagubelor și diferența față de anii trecuți Fermierul indică afectarea unor suprafețe de: 9 hectare de porumb; 50 de hectare de floarea-soarelui. În 2026, severitatea atacurilor ar fi crescut puternic față de anii anteriori, când pierderile erau, potrivit lui, de 10–15%. Acum, în cazul porumbului, acesta vorbește despre un nivel de 95%: „E ceva masiv anul acesta”. Administratorul fermei precizează că nu a făcut încă o evaluare financiară a pagubelor. Întârzieri la constatare, presiune pe reînsămânțare Petișanu spune că a depus o plângere la Primăria Țăndărei (Registrul Agricol) și așteaptă o comisie de evaluare a pagubelor, dar susține că este întârziat și i s-a cerut să nu intervină în cultură până la inspecția în teren. În același timp, întârzierea îl pune într-o situație operațională dificilă: dacă așteaptă prea mult, poate pierde momentul potrivit pentru a întoarce cultura și a reînsămânța, într-o campanie care este deja „cam târziu”, după cum afirmă. Pentru floarea-soarelui, el estimează pagube de 30–40% și spune că nu este sigur dacă merită să întoarcă terenul: „Unii specialiști spun să o las așa, alții să o întorc. E riscant acum”. Risc comercial: contracte la floarea-soarelui high oleic Miza nu este doar producția fizică, ci și livrările contractate. Ferma are contracte comerciale pentru floarea-soarelui high oleic (cu conținut ridicat de acid oleic), iar neîndeplinirea cantităților asumate ar putea atrage penalități. „Avem contracte și dacă nu ne facem targetul s-ar putea să plătim despăgubiri.” Ce cer fermierii: intervenție și un cadru funcțional de compensare Fermierul afirmă că nu există soluții eficiente de despăgubire sau asigurare pentru astfel de situații și solicită implicarea autorităților de mediu, inclusiv printr-un studiu privind efectivele de ciori și capacitatea mediului de a le susține. El mai arată că, pentru a compensa pierderile anuale, a fost nevoit să mărească densitatea la semănat, ceea ce îi ridică costurile, întrucât sămânța se plătește la număr de boabe. [...]
