România a votat în favoarea Acordului comercial UE–Mercosur, stârnind un val de reacții contradictorii pe plan intern, în timp ce la nivel european opoziția Franței și a altor state nu a fost suficientă pentru a bloca avansarea documentului. Decizia luată vineri, 9 ianuarie 2026, la nivel de ambasadori ai statelor membre UE, deschide calea pentru semnarea celui mai amplu acord de liber schimb negociat vreodată de Uniunea Europeană, notează HotNews.ro.
Ce presupune acordul și cine sunt actorii implicați
Acordul comercial UE–Mercosur, negociat de peste 25 de ani, urmează să elimine taxe vamale în valoare de 4 miliarde de euro pentru exporturile europene și să deschidă o piață comună formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – al șaselea bloc economic la nivel global. Scopul este reducerea dependenței de China și SUA, prin diversificarea piețelor și facilitarea accesului la materii prime esențiale.
Totuși, acordul a fost întâmpinat cu rezistență de Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, care se tem că produsele agroalimentare sud-americane vor afecta grav fermierii europeni. Potrivit Știrile Pro TV, votul favorabil a fost posibil întrucât pragul necesar a fost atins: cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația Uniunii. Belgia s-a abținut.
Poziția României și clauzele negociate
România a susținut semnarea acordului, dar nu fără rezerve. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara noastră a obținut garanții suplimentare privind protejarea fermierilor români, printre care un mecanism de tip „frână de urgență” care permite suspendarea importurilor dacă acestea cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani, informează HotNews.ro.
Ministerul Agriculturii a cerut și consolidarea controalelor sanitar-veterinare și fitosanitare pentru a garanta că importurile respectă standardele europene. Ministrul Florin Barbu a refuzat însă să semneze Memorandumul inițiat de Ministerul Economiei, subliniind că nu au fost suficiente garanții clare pentru agricultura românească.
Într-o postare publică, acesta a reafirmat că „nu putem avea o competiție loială pe piața europeană dacă acceptăm produse realizate fără constrângerile impuse fermierilor europeni privind siguranța alimentară, protecția mediului sau utilizarea pesticidelor”.
Reacții și tensiuni politice în România
Votul în favoarea acordului a generat un scandal intern în Coaliție, PSD criticând public Ministerul de Externe, condus de USR, pentru că a mandatat reprezentantul României să susțină documentul în COREPER, fără acordul Ministerului Agriculturii și fără consultarea fermierilor.
Potrivit Digi24, PSD a acuzat că această decizie „trădează interesele fermierilor români” și a solicitat premierului Ilie Bolojan să clarifice dacă a fost informat și dacă a aprobat mandatul pentru votul pro-Mercosur. Social-democrații anunță că vor încerca să amendeze acordul în Parlamentul European.
În replică, Președinția a subliniat că România va putea beneficia de oportunități comerciale semnificative, exportând produse scutite de taxe vamale ridicate anterior. Acesta este unul dintre argumentele principale pentru care țara noastră a optat să susțină semnarea acordului.
Ce urmează?
- Confirmarea oficială a votului prin procedura scrisă în Consiliul UE;
- Semnarea acordului de către Comisia Europeană, posibil în Paraguay;
- Aprobarea finală de către Parlamentul European.
Chiar dacă este vorba despre o victorie pentru promotorii acordului, opoziția rămâne activă, iar protestele fermierilor – mai ales în Franța și Polonia – riscă să escaladeze. Acordul este acum pe masa Parlamentului European, unde adversarii vor încerca să-l modifice sau chiar să-l respingă.
