Știri
Știri din categoria Agricultură
România a votat în favoarea Acordului comercial UE–Mercosur, stârnind un val de reacții contradictorii pe plan intern, în timp ce la nivel european opoziția Franței și a altor state nu a fost suficientă pentru a bloca avansarea documentului. Decizia luată vineri, 9 ianuarie 2026, la nivel de ambasadori ai statelor membre UE, deschide calea pentru semnarea celui mai amplu acord de liber schimb negociat vreodată de Uniunea Europeană, notează HotNews.ro.
Acordul comercial UE–Mercosur, negociat de peste 25 de ani, urmează să elimine taxe vamale în valoare de 4 miliarde de euro pentru exporturile europene și să deschidă o piață comună formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – al șaselea bloc economic la nivel global. Scopul este reducerea dependenței de China și SUA, prin diversificarea piețelor și facilitarea accesului la materii prime esențiale.
Totuși, acordul a fost întâmpinat cu rezistență de Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, care se tem că produsele agroalimentare sud-americane vor afecta grav fermierii europeni. Potrivit Știrile Pro TV, votul favorabil a fost posibil întrucât pragul necesar a fost atins: cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația Uniunii. Belgia s-a abținut.
România a susținut semnarea acordului, dar nu fără rezerve. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara noastră a obținut garanții suplimentare privind protejarea fermierilor români, printre care un mecanism de tip „frână de urgență” care permite suspendarea importurilor dacă acestea cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani, informează HotNews.ro.
Ministerul Agriculturii a cerut și consolidarea controalelor sanitar-veterinare și fitosanitare pentru a garanta că importurile respectă standardele europene. Ministrul Florin Barbu a refuzat însă să semneze Memorandumul inițiat de Ministerul Economiei, subliniind că nu au fost suficiente garanții clare pentru agricultura românească.
Într-o postare publică, acesta a reafirmat că „nu putem avea o competiție loială pe piața europeană dacă acceptăm produse realizate fără constrângerile impuse fermierilor europeni privind siguranța alimentară, protecția mediului sau utilizarea pesticidelor”.
Votul în favoarea acordului a generat un scandal intern în Coaliție, PSD criticând public Ministerul de Externe, condus de USR, pentru că a mandatat reprezentantul României să susțină documentul în COREPER, fără acordul Ministerului Agriculturii și fără consultarea fermierilor.
Potrivit Digi24, PSD a acuzat că această decizie „trădează interesele fermierilor români” și a solicitat premierului Ilie Bolojan să clarifice dacă a fost informat și dacă a aprobat mandatul pentru votul pro-Mercosur. Social-democrații anunță că vor încerca să amendeze acordul în Parlamentul European.
În replică, Președinția a subliniat că România va putea beneficia de oportunități comerciale semnificative, exportând produse scutite de taxe vamale ridicate anterior. Acesta este unul dintre argumentele principale pentru care țara noastră a optat să susțină semnarea acordului.
Chiar dacă este vorba despre o victorie pentru promotorii acordului, opoziția rămâne activă, iar protestele fermierilor – mai ales în Franța și Polonia – riscă să escaladeze. Acordul este acum pe masa Parlamentului European, unde adversarii vor încerca să-l modifice sau chiar să-l respingă.
Recomandate
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]
Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari a obținut acordul de mediu pentru fabricarea de azotați , după finalizarea procedurii de actualizare a Autorizației Integrate de Mediu. Potrivit Economedia , documentul emis de Agenția pentru Protecția Mediului stabilește cadrul operațional pentru extinderea capacităților de producție ale companiei. CICh Năvodari , producător de fertilizanți tehnologici și biostimulatori listat la bursă, a anunțat că pentru anul 2026 are în derulare un plan de investiții orientat spre dezvoltarea de soluții tehnologice adaptate agriculturii moderne. Strategia companiei vizează în special culturile speciale, precum viticultura, pomicultura și legumicultura, prin produse care să îmbunătățească absorbția nutrienților, să susțină echilibrul vegetativ al plantelor și să crească rezistența culturilor la stres abiotic. Planul operațional include și digitalizarea proceselor interne, precum și măsuri de eficientizare a managementului costurilor. Prin aceste schimbări, compania își propune să consolideze producția locală de fertilizanți și să dezvolte parteneriate mai strânse cu fermierii din România. Investițiile vor contribui și la extinderea portofoliului actual de produse, care include deja gamele Nutri-Top, N-Guard, N-Guard+, Terram și Nutrifolium, destinate diferitelor tipuri de culturi agricole. Contextul este important pentru sectorul agricol românesc, deoarece în prezent România nu mai are niciun producător major de îngrășăminte azotoase. Situația a apărut după ce combinatul Azomureș și-a oprit activitatea, a realizat concedieri colective și a pus instalațiile în conservare, ceea ce a redus semnificativ producția internă de fertilizanți esențiali pentru agricultură. [...]
Fermierii români avertizează că zahărul ieftin din Ucraina pune în pericol producția internă , după apariția pe piața locală a unor cantități semnificative de produse importate la prețuri foarte mici. Potrivit Știrile ProTV , reprezentanții sectorului spun că fenomenul creează presiuni puternice asupra producătorilor români, în ciuda unei ordonanțe guvernamentale care ar fi trebuit să limiteze accesul acestor produse pe piață. Asociațiile fermierilor și operatorii economici din industria zahărului susțin că au identificat fluxuri logistice complexe prin care zahărul provenit din Ucraina ajunge pe piața europeană, inclusiv în România. Marfa ar fi tranzitată sau depozitată în diverse puncte înainte de a fi reambalată și redistribuită sub diferite etichete comerciale. Prețurile reduse ale acestor produse fac dificilă concurența pentru producătorii locali. Reprezentanții cultivatorilor cer intervenția autorităților pentru protejarea sectorului. Mihai Dimitriu, vicepreședinte al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, afirmă că este nevoie de măsuri clare pentru limitarea produselor care distorsionează piața și pentru menținerea producției interne. Problema se resimte deja în lanțul de producție. Fermierii spun că tot mai puțini agricultori aleg să cultive sfeclă de zahăr, deoarece prețurile scăzute de pe piață reduc veniturile obținute din această cultură. Paul Covrig, cultivator de sfeclă de zahăr, explică faptul că este o cultură costisitoare, care necesită investiții mari și multă muncă, iar la nivelurile actuale de preț devine din ce în ce mai greu de susținut economic. Producătorii avertizează că situația ar putea avea consecințe serioase pentru industria locală. Mihaela Neagu , proprietara Fabricii de Zahăr Premium Luduș, spune că unele multinaționale comercializează la raft zahăr de origine ucraineană la prețuri foarte scăzute, ceea ce riscă să ducă la dispariția unei părți importante a producției românești dacă fenomenul continuă. În aceste condiții, reprezentanții sectorului cer măsuri urgente pentru restabilirea echilibrului pe piață și sprijinirea producătorilor locali, subliniind că mai multe state europene aplică politici de protecție pentru industria națională a zahărului. [...]
Specialiștii din industria vinului avertizează că prețurile prea mari și lipsa cooperării pot afecta piața vinului românesc , iar o comunicare mai bună între producători, restaurante și distribuitori devine esențială pentru dezvoltarea sectorului, potrivit concluziilor prezentate la Conferințele ADAR, relatează G4Food . Evenimentul a reunit producători, reprezentanți ai industriei HoReCa și experți internaționali pentru a discuta despre principalele provocări ale pieței vitivinicole din România. Discuțiile au evidențiat faptul că, deși calitatea vinurilor românești a crescut semnificativ în ultimii ani, industria se confruntă în continuare cu probleme de promovare, fiscalizare și coordonare între actorii din lanțul economic . Claudiu Necșulescu , președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) și al grupului Jidvei , a subliniat că vinul românesc poate deveni un element important de atracție pentru turiști și consumatori, însă este nevoie de mai multă educație a publicului și de o comunicare mai eficientă între sectoarele industriei. Unul dintre subiectele centrale ale conferinței a fost prezența vinului românesc în restaurante și în sectorul HoReCa . Reprezentanții industriei au discutat despre modul în care vinurile locale pot deveni mai accesibile consumatorilor, fără a afecta rentabilitatea producătorilor sau a restaurantelor. Paul Iftode, reprezentant al grupului City Grill, a arătat că în restaurantele grupului aproximativ 98% din vinurile vândute sunt românești , iar anual sunt comercializate peste 100.000 de sticle de vin produs în România. Totuși, el a atras atenția că vinurile internaționale beneficiază adesea de investiții mai mari în marketing și brand, dar și de prețuri uneori mai competitive. Probleme discutate în cadrul conferinței Participanții au identificat mai multe provocări majore pentru dezvoltarea pieței: adaosuri comerciale foarte mari în unele restaurante , care pot face vinul prea scump pentru consumatori; concurența neloială și piața nefiscalizată , care afectează producătorii corecți; lipsa unor branduri regionale puternice pentru vinurile românești; nevoia de cooperare între producători pentru promovarea soiurilor autohtone . Potrivit lui Cezar Ioan , fondatorul platformei Vinul.ro , adaosurile din restaurante pot ajunge uneori la trei, patru sau chiar cinci ori prețul de achiziție , ceea ce riscă să descurajeze consumul. „Dacă prețul devine prohibitiv, riscăm să distrugem chiar piața pe care încercăm să o dezvoltăm”, a avertizat acesta. Recunoaștere internațională pentru vinurile românești Evenimentul s-a încheiat cu premierea vinurilor românești medaliate la Concours Mondial de Bruxelles 2025 , una dintre cele mai importante competiții internaționale de profil. Printre vinurile care au obținut Grand Gold Medal s-au numărat: Imperfect Roșu 2019 – Rasova Wine Bacanta Chardonnay Barrique 2017 – SC Mera Com International Luturi 2022 – Via Viticola De asemenea, crame precum Avincis, Balla Geza Winery, Jidvei, Murfatlar, Rasova Wine, Cramele Recaș, Viile Budureasca și Vinicola Averești au obținut medalii de aur sau argint. Organizatorii conferinței consideră că dialogul constant între producători, HoReCa și distribuitori este esențial pentru dezvoltarea unei piețe a vinului mai transparente și mai competitive în România. [...]
Fermierii din România vor primi în 2026 un sprijin de aproximativ 2,7 lei pentru fiecare litru de motorină folosit la lucrările agricole , potrivit proiectului Legii bugetului de stat publicat de Ministerul Finanțelor și citat de G4Food . Măsura face parte din schema de rambursare a accizei pentru combustibilul utilizat în agricultură, iar bugetul total estimat pentru această subvenție este de aproximativ 620 de milioane de lei . Sprijinul vine într-un context dificil pentru sectorul agricol, marcat de creșterea prețurilor la combustibili și de costurile tot mai mari ale lucrărilor agricole. Autoritățile consideră că menținerea acestei scheme este esențială pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și pentru a asigura continuitatea activităților agricole. Potrivit proiectului de buget pentru 2026, politicile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt orientate spre consolidarea securității alimentare și creșterea competitivității produselor agroalimentare românești pe piețele europene și internaționale. Guvernul urmărește ca populația să aibă acces constant la alimente suficiente și sigure, în timp ce producătorii români sunt sprijiniți să își extindă capacitatea de producție și export. Direcțiile principale ale politicii agricole în 2026 Autoritățile propun mai multe măsuri pentru dezvoltarea sectorului agricol: modernizarea și extinderea sistemelor de irigații și îmbunătățiri funciare sprijinirea agriculturii ecologice și a produselor tradiționale încurajarea organizării fermierilor în cooperative și grupuri de producători investiții în depozitare, colectare și sortare a produselor agricole dezvoltarea sectorului pescăresc și a cercetării agricole extinderea sistemului național antigrindină și sprijin pentru zona montană Programe de sprijin care continuă Pe lângă subvenția pentru motorină , statul menține și alte programe importante pentru agricultură, printre care: plățile directe pe suprafață acordate fermierilor; ajutoarele naționale tranzitorii pentru sectorul vegetal și zootehnic; Programul Național Apicol; programul „Laptele și fructele în școli”. Un rol important în finanțarea agriculturii îl au și fondurile europene. La începutul anului 2026, România a primit aproape 988,7 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă , reprezentând rambursarea avansurilor plătite fermierilor în 2025. În ansamblu, strategia agricolă pentru 2026 urmărește menținerea sprijinului financiar pentru fermieri și accelerarea investițiilor în infrastructura agricolă , în contextul în care sectorul rămâne dependent atât de bugetul național, cât și de finanțările europene. [...]
