Știri
Știri din categoria Agricultură
Reconstrucția integrală a sistemului e-Terra prelungește blocajul extraselor de carte funciară, cu efect direct asupra tranzacțiilor cu terenuri agricole și a proiectelor care depind de documente cadastrale, în condițiile în care Guvernul nu a putut indica, la 27 iulie 2026, un termen ferm de reluare a serviciilor, potrivit Agronet.
Atacul de tip ransomware a fost constatat la 14 iulie 2026, după identificarea unui acces neautorizat în infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Autoritățile spun că atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura care găzduia aplicațiile instituției, iar sistemele afectate au fost izolate pentru a limita extinderea incidentului.
În lipsa extraselor de carte funciară și a funcționării aplicațiilor ANCPI, sunt amânate operațiuni care presupun verificări cadastrale și confirmarea situației juridice a terenurilor. În practică, blocajul lovește în special:
Guvernul susține că baza centrală de date cu evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor „nu ar fi fost afectată” și că, la momentul comunicării, nu existau dovezi privind accesul atacatorilor la aceste informații. Totuși, reluarea serviciilor nu este automată: aplicațiile trebuie reconstruite, verificate și testate înainte de repornire.
Infrastructura e-Terra este reconstruită integral în Cloudul Guvernamental de echipele ANCPI, cu sprijinul specialiștilor Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și ai Centrului Național Cyberint. Înainte de redeschidere sunt prevăzute teste realizate de Direcția Națională de Securitate Cibernetică, STS și Cyberint.
Autoritățile au indicat și măsuri suplimentare de protecție, între care segmentarea rețelei, autentificarea cu mai mulți factori pentru conturile privilegiate, monitorizarea continuă și verificarea aplicațiilor înainte de reconectarea la serviciile publice. Nu a fost comunicată o zi sau o oră pentru repornire.
Notarii nu pot autentifica contractele definitive de vânzare-cumpărare atunci când nu pot obține extrase actualizate de carte funciară necesare verificării imobilului. În zona tranzacțiilor mari, publicația indică cel puțin șase oferte pentru terenuri agricole de peste 30 de hectare, aflate în etapa exercitării dreptului de preempțiune, care pot fi întârziate (Codlea, Scorțaru Nou, Târgu Frumos, Iancu Jianu, Zvoriștea și Lunca Veche).
Imaginea completă a dosarelor afectate poate fi mai amplă, deoarece tranzacțiile pentru suprafețe mai mici sunt gestionate și publicate prin direcțiile agricole județene, fără un bilanț central complet.
Ca reper de piață, în prima jumătate a lui 2026 au fost finalizate zece tranzacții cu terenuri agricole de peste 30 de hectare, cu o valoare cumulată de aproape 18 milioane de lei, iar în 2025 au fost 18 tranzacții, în valoare de aproximativ 49 de milioane de lei (datele vizează doar vânzările mari publicate la nivel central).
Blocajul poate întârzia proiectele în care solicitantul trebuie să demonstreze dreptul asupra terenului sau construcției, extrasul de carte funciară fiind cerut frecvent în documentații de investiții, proceduri bancare și la constituirea garanțiilor.
Pentru Schema de energie destinată întreprinderilor agricole și industriei alimentare, AFIR a permis temporar depunerea proiectelor fără extras de carte funciară, până la închiderea sesiunii din 14 august 2026, urmând ca documentele cadastrale să fie solicitate ulterior, în etapa de evaluare. Măsura nu înseamnă însă că termenele administrative, contractuale sau bancare se prelungesc automat, iar cei cu dosare în lucru sunt îndemnați să verifice separat condițiile și termenele aplicabile.
Situația platformei ePay este analizată separat, iar Guvernul a recomandat utilizatorilor ePay să își schimbe parola, mai ales dacă folosesc aceeași parolă și la alte servicii. Investigația urmează să stabilească dacă datele utilizatorilor au fost afectate și în ce măsură, eventualele notificări privind protecția datelor fiind așteptate după finalizarea verificărilor.
Până la repunerea în funcțiune a aplicațiilor ANCPI, efectul imediat pentru agricultură rămâne acumularea de întârzieri la tranzacțiile cu terenuri, înscrierile în cartea funciară și proiectele care depind de documente cadastrale.
Recomandate
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Prețurile cerealelor scad puternic, iar grâul coboară sub 230 euro/tonă , pe fondul așteptărilor privind reluarea negocierilor Rusia–Ucraina și al semnalelor de ofertă mai mare pe piața globală, potrivit Agrarheute . Mișcarea contează direct pentru veniturile fermierilor și pentru deciziile comercianților, într-un moment în care fluxurile din zona Mării Negre rămân fragile, dar apar rute alternative de export. Scăderea este legată de perspectiva reluării, la începutul lui noiembrie, a discuțiilor trilaterale Moscova–Kiev–Washington, confirmată de Ucraina. În același timp, atacurile din regiunea Mării Negre continuă să blocheze o parte importantă din capacitatea de export a ambelor țări, ceea ce obligă cererea internațională să caute rapid surse alternative. Grâul: presiune din SUA și semnale mixte din emisfera sudică Publicația notează că, în SUA, prețul grâului a coborât la cel mai redus nivel din 8 iulie, pe fondul speranțelor că eforturile diplomatice conduse de SUA ar putea debloca, cel puțin parțial, comerțul cu cereale în bazinul Mării Negre. În paralel, Rusia ar fi extins exporturile pe rute alternative, inclusiv prin porturi la Marea Baltică. Pe partea de ofertă globală, sunt menționate recolte mai mari în Australia și Argentina, ceea ce mărește disponibilul pe termen scurt. În acest context, producția mondială de grâu ar urma să ajungă la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, reducând temerile privind disponibilitatea. Totuși, situația nu este uniform pozitivă: bursa din Buenos Aires a redus evaluarea stocurilor de grâu din Argentina încadrate la „bun până la excelent” cu 3 puncte procentuale, la 61%, invocând precipitații excesive și temperaturi scăzute care au afectat potențialul de producție și au întârziat maturizarea culturilor. Separat, ministrul ucrainean al agriculturii prognozează o scădere cu 18% a suprafeței cultivate cu grâu de iarnă, pe măsură ce fermierii se pregătesc pentru recolta de anul viitor. Porumb: exporturi slabe și recoltă americană în avans Și porumbul este sub presiune, în special din cauza evoluției negative din Chicago, unde piața resimte intrarea noii recolte americane. Agrarheute indică și un factor suplimentar: exporturile SUA au fost dezamăgitoare în ultimele săptămâni. Datele USDA citate arată că exporturile au scăzut cu aproape 49%, la 672.475 tone, cel mai mic nivel săptămânal din octombrie 2024. La 18 octombrie, recoltatul porumbului în SUA ajunsese la 44% (de la 33% cu o săptămână înainte), iar vremea uscată din zone întinse ale Midwest-ului ar putea accelera lucrările. În plus, USDA prognozează pentru 2026/27 o producție record în SUA, ceea ce întărește percepția de ofertă abundentă și limitează șansele unei reveniri rapide a prețurilor. Rapiță: rezistă la Euronext, dar complexul de oleaginoase rămâne fragil Rapița „se ține” la Euronext, însă este frânată de slăbiciunea generală din complexul oleaginoaselor, în condițiile în care soia pierde teren în Chicago. Publicația leagă această scădere de presiunea noii recolte americane și de așteptarea ca produsele braziliene să redevină mai competitive pe piața internațională. În același timp, sunt menționate vânzări americane active către China în ultimele săptămâni, în timp ce prețurile uleiurilor au fost trase în jos de scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unor inițiative diplomatice ale statelor din Golf față de Teheran. Chiar și după corecție, petrolul rămâne la un nivel „foarte ridicat”, iar consumul de ulei vegetal în industria americană de biodiesel este descris ca robust. Pentru soia, Agrarheute notează că prețurile au coborât la cel mai redus nivel de la finalul lui august, pe fondul așteptărilor de recolte record în SUA și America de Sud. În raportul WASDE din octombrie, USDA și-a majorat estimarea pentru recolta de soia a SUA în 2026/27 cu 1% față de evaluarea anterioară, până la un nivel record, cu 7% peste anul precedent. Ce urmărește piața în continuare Direcția prețurilor rămâne legată de câteva variabile cu impact imediat: dacă negocierile anunțate pentru începutul lui noiembrie se concretizează și în ce măsură pot influența fluxurile de cereale din zona Mării Negre; ritmul exporturilor și al recoltării în SUA (în special la porumb), care alimentează percepția de ofertă abundentă; evoluțiile meteo din principalele regiuni producătoare, inclusiv efectele deja raportate în Argentina. [...]
Reducerea deficitului comercial la alimente și animale vii cu 13,5% în primele șapte luni din 2026 este folosită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca argument pentru continuarea finanțărilor în procesare și zootehnie, cu miză directă pe scăderea dependenței de importuri și pe creșterea capacității interne de producție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) , exporturile României la această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie–iulie 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Ce segmente au tras în sus exporturile și unde se vede corecția importurilor Cea mai mare creștere a exporturilor a fost raportată la „produse lactate și ouă”, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. La carne și preparate din carne, importurile au scăzut cu 5,3%, conform datelor citate. De ce leagă MADR deficitul comercial de investițiile în procesare și zootehnie Ministerul susține că dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt părți ale aceluiași obiectiv economic: creșterea producției de alimente în România și valorificarea materiei prime pe plan intern, prin produse cu valoare adăugată mai mare. „Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. Ce instrumente de finanțare invocă ministerul și ce urmează MADR indică drept canale de sprijin programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027 , care vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, pentru creșterea competitivității pe piața internă și la export. În perioada următoare, ministerul spune că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități, astfel încât legătura dintre ferme și procesare să reducă, pe termen lung, dezechilibrele comerciale din agroalimentar. [...]
Negocierile pentru PAC post-2027 intră într-o fază de „acord parțial”, cu mize directe pentru plățile către fermieri și regulile de aplicare , în condițiile în care miniștrii agriculturii din UE discută la Luxemburg propunerea de regulament care ar urma să simplifice și să flexibilizeze implementarea sprijinului european. România este reprezentată de ministrul Florin-Ionuț Barbu la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Pe agenda reuniunii se află viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, dosare comerciale din agricultură și stabilirea posibilităților de pescuit în Marea Baltică. Ce se discută pe agricultură: reguli mai simple, plăți mai țintite În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii analizează propunerea de regulament privind condițiile de punere în aplicare a sprijinului UE în cadrul PAC. Conform informării, propunerea Comisiei Europene urmărește, între altele: simplificarea și flexibilizarea cadrului de aplicare a PAC; asigurarea veniturilor fermierilor; direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților; consolidarea reînnoirii generațiilor în agricultură; sprijinirea gestionării riscurilor și creșterea rezilienței sectorului agricol; menținerea unui echilibru între norme comune și stimulente pentru obiectivele de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Un element procedural important: președinția irlandeză urmărește obținerea unui „acord parțial” asupra textului, deoarece aspectele financiare și cele „orizontale” sunt analizate în negocierile privind Cadrul financiar multianual al UE pentru 2028-2034. Comerț și pescuit: dosare recurente și cote pentru 2027 în Marea Baltică Miniștrii vor avea și un schimb de opinii pe teme agricole legate de comerț, după o informare prezentată de Comisia Europeană. Pe pescuit, Consiliul urmărește un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027, care va stabili capturile totale admisibile (TAC) și cotele aferente fiecărui stat membru pentru principalele stocuri comerciale din zonă. Totodată, reuniunea pregătește poziția UE pentru întâlnirea anuală a ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic), programată între 16 și 23 noiembrie, la Vilamoura (Portugalia). „Diverse”: raportări despre simplificare și respectarea legislației La rubrica „Diverse”, Consiliul discută rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele în simplificare, punere în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniile agriculturii și pescuitului. [...]
Vremea de la ora 18:00 lasă loc pentru lucrări și transport până seara , cu cele mai bune „ferestre” în Banat și în zona București–Ilfov, în condițiile în care nu sunt semnalate avertizări și ploile estimate sunt nule sau nesemnificative, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza este una operațională: se poate continua recoltarea, pregătirea terenului și logistica, cu verificări punctuale ale accesului pe parcele și ale umezelii solului. Ce înseamnă practic pentru fermieri: lucrări care pot continua În intervalul de final de zi, publicația indică o fereastră favorabilă pentru accesul utilajelor și transportul producției de toamnă în toate regiunile analizate. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot continua „unde solul permite”, cu recomandarea de a evita intrarea pe zone umede. Pentru tratamente, condițiile pot fi bune local, dar decizia rămâne dependentă de verificarea vântului, a frunzei umede și a probabilității de ploaie la nivel de fermă. Diferențe regionale: unde e cel mai sigur și unde e nevoie de prudență Tabloul general rămâne unul stabil, însă există nuanțe care pot schimba planificarea lucrărilor sensibile la umezeală: Banat : cer acoperit, dar condiții stabile și risc redus de ploaie; precipitații estimate 0 mm, probabilitate maximă 12%, vânt slab (4,5 km/h, rafale până la 19 km/h). Fereastra este considerată favorabilă inclusiv pentru continuarea activităților peste noapte, cu verificarea locală a solului înainte de intrarea utilajelor. București–Ilfov : este indicată o fereastră „foarte bună” până la 19:00 , ceea ce susține în special logistica și deplasările de final de zi. (Sursa nu detaliază în fragmentul disponibil indicatorii numerici pentru această zonă.) Moldova : rămâne lucrabil, dar cu cea mai ridicată probabilitate regională de precipitații (maxim 39%); cantitatea estimată este foarte mică (0,006 mm), însă recomandarea este de prudență pentru lucrările sensibile la umezeală și pentru zonele cu sol alunecos sau frunză umedă. În restul regiunilor (Crișana, Maramureș, Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), evaluarea este, în linii mari, de „ferestre de lucru până seara”, cu accent pe transport și lucrări în câmp, condiționate de starea locală a solului. La ce să fie atenți operatorii: acces pe sole și condiții locale Chiar dacă buletinul indică precipitații estimate nule sau nesemnificative și lipsa avertizărilor, recomandarea recurentă este una de execuție: verificarea locală a accesului pe parcelă și a umezelii solului înainte de intrarea utilajelor, mai ales în zonele cu umiditate mai ridicată sau cu probabilitate mai mare de ploaie. [...]
