Știri
Știri din categoria Agricultură
Crescătorii de ovine amenință cu reluarea protestelor la București dacă întâlnirea cu Guvernul nu produce un plan aplicabil pentru controlul bolilor și deblocarea comerțului, potrivit Agronet. Miza, dincolo de mesajul public, este una operațională și economică: restricțiile sanitar-veterinare și exporturile blocate împing costurile în ferme și amână încasările.
Decizia finală privind un nou protest ar urma să fie luată după întâlnirea programată vineri, 14 august, la Sibiu, cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna. Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul să revină în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine.
Protestul ar veni la circa două săptămâni după cel din 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. Atunci, Guvernul a promis un plan pentru sector, însă fără un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate, notează publicația.
Organizațiile din sector solicită adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, care să includă:
Agronet arată că efectele restricțiilor depășesc fermele cu cazuri confirmate: pot fi afectate transporturile, centrele de colectare și capacitatea de valorificare a animalelor în perioadele planificate pentru vânzări. Pentru exploatațiile care sunt nevoite să păstreze animalele mai mult timp, blocajele se traduc în costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, plus amânarea încasărilor.
Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale. Crescătorii cer Guvernului să folosească „instrumentele instituționale disponibile” pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu state terțe.
La protestul din 30 iulie, Tánczos Barna a spus că autoritățile pregătesc un plan cu măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și control al circulației. Publicația subliniază însă că redeschiderea piețelor din afara UE depinde și de condițiile sanitar-veterinare impuse de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare.
Pe lângă revendicările legate de boli și comerț, conflictul are și o componentă instituțională. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu, iar discuțiile cu Tánczos Barna ar urma să aibă loc fără acesta.
Rezultatul întâlnirii de la Sibiu este prezentat ca decisiv pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, pregătirile pentru un nou protest la București vor continua.
Recomandate
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
Sistemele de irigații locale vor putea funcționa doar cu autorizație de la ANIF , după ce Guvernul a adoptat, în ședința din 12 noiembrie 2026, o hotărâre care modifică normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, potrivit MADR . Miza este una de reglementare și control: utilizarea „eficientă și responsabilă” a apei, monitorizarea consumurilor și crearea premiselor pentru extinderea infrastructurii de irigații la nivel de fermă. Hotărârea actualizează Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1872/2005 și stabilește cadrul legal, tehnic și administrativ prin care Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) va autoriza sistemele de irigații locale. Ce se schimbă pentru fermieri și deținătorii de sisteme Actul normativ introduce reguli explicite privind autorizarea și operarea, inclusiv pentru sisteme: independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare aflată în domeniul public sau privat al statului; amplasate în afara unui teritoriu distinct hidraulic, dar alimentate cu apă prin unul sau mai multe puncte de livrare, prin intermediul infrastructurii de îmbunătățiri funciare. În esență, sistemele de irigații locale „pot fi puse în funcțiune doar” după obținerea autorizației de funcționare emise de ANIF, instituția care verifică și autorizează aceste sisteme. Procedura de autorizare: etape, termene și documentație Hotărârea reglementează: etapele procedurale și documentațiile necesare pentru emiterea autorizațiilor de funcționare; modalitatea de modificare, retragere sau suspendare a autorizației; termenele procedurale pentru emiterea autorizației. Pentru obținerea autorizației, sunt stabilite procedura, formularul de solicitare și documentația tehnică obligatorie. Potrivit MADR , aceasta va include, după caz: date generale privind sistemul de irigații; documente de proprietate/folosință; proiectul tehnic și piesele desenate aferente; avizul sau autorizația de gospodărire a apelor; procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Totodată, sunt clarificate modul de întocmire și conținutul documentației, circuitul cererii și termenele, perioada de valabilitate a autorizației, precum și condițiile de modificare, transfer, suspendare sau retragere. De ce contează: un cadru unitar pentru apă și investiții în irigații MADR susține că noile reguli creează un cadru „unitar și transparent” pentru autorizare, cu efect direct asupra modului în care sunt gestionate consumurile de apă și asupra dezvoltării infrastructurii de irigații în exploatațiile agricole. În practică, introducerea obligativității autorizării și standardizarea documentației pot influența calendarul de punere în funcțiune a sistemelor și modul de operare, prin condiționarea funcționării de respectarea procedurilor stabilite. [...]
Plățile pentru secetă la porumb și floarea-soarelui vor fi reduse proporțional , după ce valoarea totală a sprijinului solicitat a depășit bugetul schemei, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . MADR arată că peste 53.900 de fermieri au depus cereri, iar autorizarea și efectuarea plăților ar urma să se încheie până la 31 decembrie 2026, prin APIA . Cereri peste plafon: buget de 155,36 mil. lei, solicitări de 248,02 mil. lei La finalul sesiunii de depunere (încheiată vineri, 6 noiembrie 2026), datele centralizate la nivel național prin centrele APIA indică: Beneficiari : 53.930 de fermieri au depus cereri de sprijin; Suprafață determinată (conform cererilor de plată aferente anului 2025): 865.991,52 hectare; Suprafață calamitată (afectată de secetă): 716.894,72 hectare; Buget total alocat : 155.361.520 lei; Valoare totală a sprijinului solicitat : 248.018.125,04 lei. Diferența dintre solicitări și buget înseamnă că, „în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, ajutorul va fi diminuat printr-o reducere liniară aplicată tuturor beneficiarilor . Cum se calculează sprijinul și cine este eligibil Sprijinul financiar de urgență vizează compensarea pierderilor la culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de secetă și este implementat în baza HG nr. 751/2026 , cu modificările și completările ulterioare (HG nr. 950/2026). Schema se aplică producătorilor agricoli ale căror culturi au avut un grad de afectare între minimum 30% și 100% (inclusiv) . Cuantumul maxim stabilit este de 333 lei/hectar , pentru un grad de afectare de 90%–100% , iar pentru intervalul 30%–90% suma se diminuează proporțional . Ce urmează: coeficient de reducere și verificări administrative MADR precizează că va calcula și va comunica APIA coeficientul de reducere liniară „imediat după finalizarea centralizării și verificărilor de eligibilitate”. În perioada următoare, structurile teritoriale ale APIA vor încheia verificările administrative, astfel încât procesul de autorizare și efectuare a plăților să fie finalizat până la 31 decembrie 2026 . În comunicat, ministrul Florin Barbu afirmă că instituția a schimbat „modul de calcul care îi dezavantaja” pe fermieri și că se intră „în linie dreaptă” cu plata sumelor, după ultimele verificări administrative: „Fermierii afectați de secetă au nevoie de sprijin concret și rapid, motiv pentru care am intervenit și am deblocat actul normativ prin schimbarea modului de calcul care îi dezavantaja.” [...]
Ministerul Finanțelor a avizat un sprijin de aproape 60 milioane euro pentru fermieri , măsură care ar urma să compenseze scumpirea îngrășămintelor în 2026 și care trebuie încadrată în limitele bugetare, în contextul pregătirii bugetului pe 2027, potrivit Kyiv Independent . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că proiectul Ministerului Agriculturii privind compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte a primit aviz favorabil „cu observații”. În postarea citată, Nazare leagă scumpirile de criza din Orientul Mijlociu și spune că, pentru mulți fermieri, costurile mai mari au însemnat un efort financiar suplimentar într-un an dificil. Cum ar urma să fie finanțată schema Proiectul prevede un buget total de 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei), împărțit în două surse, conform informațiilor prezentate: jumătate din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul European de Garantare Agricolă; jumătate din resurse naționale, prin bugetul Ministerului Agriculturii. Nazare afirmă că a susținut măsura, dar a cerut, prin observațiile din aviz, ca finanțarea să fie încadrată în sumele aprobate anual cu această destinație, argumentând că, odată cu pregătirea bugetului pentru 2027, statul trebuie să își alinieze toate obligațiile de plată. Cine ar urma să primească banii și prin ce mecanism Sprijinul propus se adresează producătorilor agricoli care cultivă: grâu; porumb; floarea-soarelui; rapiță; cartofi; sfeclă de zahăr; legume, inclusiv în sere și solarii. Acordarea ajutorului ar urma să se facă prin APIA , în funcție de cultură, suprafața eligibilă și documentele care justifică achiziția îngrășămintelor. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre calendarul plăților sau cuantumul pe hectar/cultură; schema este prezentată ca proiect avizat favorabil, cu condiționări legate de încadrarea bugetară. [...]
Rusia ar pregăti lovituri asupra infrastructurii agroalimentare din Ucraina, cu potențial de a reduce exporturile și veniturile în valută , potrivit unei surse din serviciile de informații militare ucrainene (HUR) citate de Kyiv Post . Țintele ar include atât facilități deținute de companii ucrainene, cât și active ale unor operatori străini prezenți în Ucraina, ceea ce ridică riscul de întreruperi pe lanțul de aprovizionare și de presiune suplimentară asupra economiei. Conform sursei, printre obiectivele vizate se numără facilități de depozitare și procesare agricolă – în special silozuri și depozite de cereale – precum și unități de producție pentru ulei de floarea-soarelui și alte uleiuri vegetale. De asemenea, ar putea fi lovite fabrici de lactate și unt, unități de procesare a cărnii, ferme avicole și alte afaceri din industria alimentară. Miza, dincolo de pagubele materiale, ar fi una economică: Moscova ar urmări „subminarea securității alimentare”, provocarea de „pierderi economice substanțiale” și reducerea încasărilor Ucrainei din exporturi, potrivit aceleiași surse. În paralel, Rusia ar intenționa să susțină atacurile printr-o campanie de informare menită să demoralizeze societatea ucraineană. Sursa citată mai afirmă că Rusia ar viza și un obiectiv de piață: slăbirea unui concurent important la exportul de produse agricole și creșterea cotei proprii pe piețele externe, în special în Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile prezentate nu includ un calendar al atacurilor și nici numele companiilor considerate expuse riscului. În lipsa acestor detalii, amploarea potențialului impact operațional asupra exporturilor agricole ucrainene și asupra activelor deținute de investitori străini în Ucraina nu poate fi cuantificată din datele disponibile în material. [...]
