Știri
Știri din categoria Politică
Tanczos Barna anticipează schimbarea Guvernului după moțiunea PSD–AUR, ceea ce deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă majoritate parlamentară, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității de decizie a Executivului, potrivit Știrile Pro TV.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declarat marți, într-o conferință de presă, că „săptămâna viitoare” va exista „cu certitudine” o moțiune de cenzură și că, „cu mare probabilitate”, aceasta va trece, ceea ce ar duce la schimbarea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Tanczos Barna a indicat că, odată cu trecerea moțiunii, „încep negocierile pentru formarea unei noi majorități”. În evaluarea sa, configurația viitoarei majorități rămâne deschisă:
În același context, Tanczos Barna a vorbit și despre interimatul de la Ministerul Agriculturii, arătând că, deși într-o lună și jumătate „pot fi făcute multe lucruri”, în prezent se limitează la rezolvarea problemelor curente, cu accent pe urgențele legate de ședințele de guvern „de mâine” și „de săptămâna viitoare”.
Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat un demers comun pentru inițierea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, conform informațiilor prezentate în material.
Recomandate
AUR respinge scenariul unei rupturi în Parlament , după ce au apărut informații că 10 parlamentari ai partidului ar urma să plece către grupul „ Uniți pentru România ”, un posibil semnal de instabilitate în aritmetica voturilor din Legislativ. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat la Digi24 că informația este „nu numai eronată”, ci „chiar fabricată”. Potrivit Digi24, informația privind o posibilă demisie a celor 10 parlamentari AUR și trecerea lor la grupul „Uniți pentru România” ar fi fost obținută „pe surse”. Întrebat direct despre acest scenariu, Peiu a spus că „nu e adevărat” și că este „exclus” să se întâmple. „Este exclus să se întâmple acest lucru. E o informație nu numai eronată, aș spune chiar fabricată.” Întrebat cine ar „fabrica” o astfel de informație, liderul senatorilor AUR a indicat, fără nume, că ar fi vorba despre „cei care vor să creeze senzația că se pot aduna voturi și din partea partidului de opoziție din România”. Context: negocierile pentru majoritate și acuzații la adresa președintelui În aceeași intervenție, Peiu a comentat și discuțiile politice din jurul premierului desemnat Adrian Veștea și întâlnirea acestuia cu grupul parlamentar PACE. Senatorul AUR a susținut că un guvern ar trebui să „izvorască dintr-o majoritate politică asumată de partide” și a acuzat că președintele Nicușor Dan nu ar trebui „să intervină sub nicio formă în viața internă a unui partid”, referindu-se la situația din PNL. Peiu a reluat și poziția AUR privind ieșirea din blocajul politic după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, afirmând că partidul ar fi susținut varianta alegerilor anticipate dacă nu se poate forma o majoritate stabilă și că AUR ar fi fost dispus să își asume guvernarea, dar că președintele ar fi exclus „orice fel de participare AUR”, inclusiv la votarea unui guvern. [...]
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]
Ministrul Economiei Irineu Darău cere o ruptură în PNL și spune că „liberalii roșii” nu mai pot rămâne în partid, în condițiile în care Adrian Veștea nu își depune mandatul de premier desemnat, potrivit Mediafax . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor interne din PNL legate de susținerea unei formule de guvernare și de relația cu PSD. Darău a intervenit telefonic la Digi24, unde a fost întrebat direct dacă PNL „se va rupe” după ce Veștea nu și-a depus mandatul. Răspunsul ministrului a fost că, „după tot ce s-a întâmplat în aceste zile”, „liberalii roșii nu mai pot să fie în PNL” și că „PNL trebuie să se rupă”. Miza politică: delimitarea de o colaborare cu PSD În aceeași intervenție, Darău a susținut că partidul ar avea „o problemă” dacă nu își găsește „coloana” pentru a se separa de cei pe care îi descrie ca fiind gata „să bată palma cu PSD-ul”. „Dacă acum PNL nu are coloana să desparță apele și să renunțe la oamenii care sunt oricând cu arma la picior să bată palma cu PSD-ul, înseamnă că PNL-ul are o problemă.” Scenariul anticipatelor, invocat ca opțiune de ultimă instanță Ministrul Economiei a mai spus că, „în cel mai rău caz”, alegerile anticipate ar putea fi o soluție, dacă nu se conturează „nicio formulă” de guvernare. „În cel mai rău caz și anticipatele sunt o soluție.” „Dacă tot se împart apele și dacă nu există nici o formulă, mergem la popor.” [...]
Eșecul Guvernului Tomac mută presiunea pe Cotroceni și pe negocierile pentru o majoritate potrivit Adevărul , care arată că formula „tehnică” propusă de Eugen Tomac a fost vulnerabilă politic și nu a reușit să strângă sprijinul necesar în Parlament, iar acum miza se mută pe capacitatea noului premier desemnat, Adrian Veștea , de a reconstrui o coaliție funcțională. În analiza citată de publicație, coordonatorul Agenției de Rating Politic, Cristian Andrei, susține că Tomac nu avea „anvergura” necesară pentru a negocia un armistițiu între partide și că, în realitate, pârghiile decisive sunt la președinte. „Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide (...). Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. (...) președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă «tehnică».” De ce nu a trecut formula „tehnocrată” Una dintre criticile politice majore la adresa cabinetului propus a vizat componența: potrivit textului, unele nominalizări pentru portofoliile ministeriale au fost contestate pe motiv că nu ar fi fost „lipsite de conexiuni politice”. În acest context, adversarii au descris proiectul drept un guvern „paravan” – prezentat ca tehnocrat, dar perceput ca influențat politic. Analistul mai indică o problemă de aritmetică parlamentară: ignorarea interesului UDMR pentru portofolii și pentru o reprezentare care să permită asumarea guvernării. În logica descrisă, sprijinul UDMR este important atât pentru votul de învestitură, cât și pentru susținerea viitoarelor inițiative legislative, într-un Parlament „foarte fragmentat”. „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR (...). UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități.” De ce a fost abandonată varianta unui al doilea guvern tehnocrat Textul notează că președintele Nicușor Dan pare să fi renunțat la strategia susținută anterior, iar Cristian Andrei estimează că un guvern cu „compoziție politică” ar mobiliza mai ușor taberele din PSD și PNL, în condițiile în care partidele își doresc control direct asupra ministerelor. „Pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL (...). Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui.” În același registru, analiza menționează că evitarea testului votului în Parlament a alimentat speculații despre o strategie de blocare a unui scenariu care, după respingerea a două guverne consecutive, ar fi putut duce la alegeri anticipate – scenariu asociat în text cu un obiectiv susținut de AUR. Potrivit analistului, președintele ar fi folosit „amenințarea” anticipatelor ca instrument de presiune, fără să își dorească efectiv acest deznodământ. Ce urmează: Veștea, între reticența partidelor și disciplina internă din PNL După desemnarea lui Adrian Veștea, reacțiile rămân rezervate: USR se opune refacerii coaliției cu PSD, PSD nu are încă o poziție oficială, UDMR așteaptă deciziile liberalilor, iar o parte din PNL ar prefera rolul de opoziție, potrivit articolului. În paralel, PNL a votat în Biroul Național Politic împotriva formării unui guvern cu PSD (39 împotrivă, 10 pentru, 5 abțineri) și a decis să nu susțină Guvernul Veștea, cu amenințarea excluderii pentru parlamentarii care nu respectă linia partidului. În aceste condiții, șansele de a construi rapid o majoritate depind de negocieri politice care, în lectura analistului, nu pot ocoli rolul președintelui și capacitatea partidelor de a-și asuma explicit guvernarea. [...]
UDMR își retrage sprijinul pentru Guvernul Veștea, complicând formarea unei majorități stabile , potrivit Antena 3 . Formațiunea spune că nu va intra la guvernare cu Adrian Veștea premier și transmite, printr-o recomandare internă, ca parlamentarii să nu voteze învestirea. Decizia a fost anunțată de liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, care a argumentat că nu vede „cum s-ar putea contura o majoritate transparentă și stabilă” pentru susținerea unui astfel de guvern. În evaluarea UDMR, ar fi nevoie inclusiv de voturile unor neafiliați proveniți din SOS și POT, iar partidul susține că nu dorește să fie „în aceeași barcă” cu aceștia. Csoma Botond a menționat și existența unor „încercări” de a obține sprijin și din zona AUR. „Consiliul Permanent (n.r. al UDMR) a formulat o recomandare către grupurile reunite să nu votăm acest guvern. Reiterez însă că decizia finală aparține, statutar, grupurilor parlamentare.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine mai fragilă Ieșirea UDMR din ecuația guvernării și semnalul negativ privind votul de învestitură ridică miza negocierilor pentru o majoritate care să treacă de Parlament și să rămână funcțională după instalare. UDMR susține că, „după toate calculele aritmetice”, stabilitatea ar fi greu de obținut în formula discutată. În același timp, partidul indică drept „ideală” fie refacerea coaliției anterioare, fie un guvern minoritar format din partide din fosta coaliție. Ce urmează: decizia finală la grupurile parlamentare și scenariul retragerii mandatului Csoma Botond a spus că hotărârea finală privind votul în Parlament va fi luată în forurile statutare ale partidului, la nivelul grupurilor parlamentare. El a invocat și un scenariu în care Adrian Veștea ar putea renunța la mandat, caz în care, potrivit declarațiilor sale, „nu avem ce să mai decidem” în grupurile parlamentare. UDMR mai afirmă că, dacă Veștea ar renunța la mandat, ar fi necesare noi discuții la Palatul Cotroceni, în vederea unei alte soluții de guvernare. [...]
Criza din PNL riscă să blocheze formarea guvernului , după ce Adrian Veștea a ignorat ultimatumul conducerii liberale și a început negocieri pentru susținerea în Parlament, potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este una operațională: dacă PNL își menține decizia de a nu vota cabinetul, Veștea trebuie să-și construiască o majoritate alternativă, cu costuri politice și condiționări din partea altor grupuri parlamentare. Premierul desemnat s-a întâlnit marți, de la ora 11:00, la Vila Lac, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România și urma să discute și cu grupul Uniți pentru România. La discuția cu Uniți pentru România, Veștea a ajuns alături de Marian Neacșu (PSD), unul dintre liderii social-democrați, însă nu a răspuns întrebărilor privind nevoia de sprijin PSD pentru votul de încredere. Susținerea, condiționată de funcții și program politic Grupul PACE – Întâi România a legat explicit sprijinul de participarea la guvernare „cu drepturi depline”, inclusiv prin portofolii ministeriale și implementarea propriilor măsuri prezentate la consultările de la Cotroceni. „Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Vrem să fim parte din Guvern cu drepturi depline și cu implementarea punctelor din programul PACE așa cum a fost prezentat la consultările de la Cotroceni”, a declarat Clement Sava. PSD își conturează pretențiile, fără o decizie finală Deși PSD nu ar fi luat încă o decizie privind susținerea guvernului Veștea, surse politice citate de Știrile Pro TV spun că social-democrații ar dori să păstreze, în mare, portofoliile avute în guvernul Ilie Bolojan: Transporturi, Energie, Sănătate, Justiție și Muncă. Conform acelorași surse, PSD ar fi dispus să renunțe la Agricultură „dacă vor primi altceva la schimb”, iar în discuții apar nume precum Alexandru Rogobete (Sănătate) și Bogdan Ivan (Energie). Este menționată și posibilitatea continuării mandatului la Finanțe de către Alexandru Nazare. PNL amenință cu excluderi și refuză votul în Parlament După expirarea ultimatumului impus de Ilie Bolojan (depunerea mandatului până marți, ora 10:00), Adrian Veștea a transmis că nu își depune mandatul, „indiferent de presiunile” făcute asupra sa, și s-a declarat convins că guvernul va trece, invocând nevoia de stabilitate și de „un executiv funcțional”. La nivelul PNL, Dan Motreanu, secretarul general al partidului, a reiterat că liberalii nu vor vota învestirea lui Veștea și a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcții în guvern fără mandatul partidului va fi exclus. În paralel, PNL ia în calcul convocarea unui Birou Politic Național pentru a cere începerea procedurilor de excludere a lui Adrian Veștea, însă sursele citate indică faptul că nu este clar dacă demersul va avea loc în această săptămână sau în următoarea. Ce urmează: majoritate alternativă sau escaladarea conflictului intern În lipsa sprijinului PNL, negocierile lui Adrian Veștea cu grupuri parlamentare și eventual cu PSD devin esențiale pentru obținerea votului de încredere. În același timp, amenințarea cu excluderi și posibilitatea declanșării procedurilor interne împotriva premierului desemnat ridică riscul unei rupturi formale în partid, chiar în perioada în care ar trebui construită o majoritate funcțională în Parlament. [...]
