Știri
Știri din categoria Agricultură
Peste două mii de hectare de culturi agricole au fost acoperite de apă în județul Dolj, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii, relatează TVR Info. Fenomenul s-a produs peste noapte, în special în sudul țării, unde fermierii se confruntă deja cu daune majore. Meteorologii avertizează că vremea instabilă va continua și în săptămânile următoare.
Potrivit autorităților locale, cele mai mari pierderi s-au înregistrat pe terenurile însămânțate în toamnă cu grâu, orz și rapiță, culturi aflate în plin stadiu de dezvoltare. De asemenea, au fost afectate pășuni și plantații de viță de vie.
Conform estimărilor, zece localități din județul Dolj au fost deja lovite de inundații cauzate de precipitațiile abundente, amplificate de temperaturile mai ridicate care au dus la topirea zăpezii depuse anterior. Solurile saturate nu au mai putut absorbi surplusul de apă, ceea ce a dus la băltiri și distrugerea totală sau parțială a culturilor.
Fermierii din zonă spun că fenomenul este mai grav decât în alți ani și acuză lipsa unor măsuri clare de prevenție, dar și slaba infrastructură de drenaj. În lipsa unor despăgubiri rapide sau a unor programe de susținere a reluării lucrărilor agricole, mulți riscă să nu mai poată reînființa culturile pierdute, mai ales că perioada optimă de semănat pentru primăvară este foarte scurtă.
Meteorologii nu vin cu vești bune: de săptămâna viitoare sunt anunțate noi episoade de ninsoare și ploi, însoțite de o scădere a temperaturilor. Aceste condiții meteo mențin riscul de inundații ridicat, iar terenurile deja afectate vor rămâne cel mai probabil impracticabile pentru o perioadă îndelungată.
În lipsa unor intervenții rapide din partea autorităților locale și centrale, efectele ar putea depăși granițele agriculturii și s-ar putea reflecta în prețurile produselor alimentare din lunile următoare.
Recomandate
APIA a primit 116.482 de cereri de plată în primele două săptămâni ale Campaniei 2026 , pentru o suprafață totală de 432.739,65 hectare. Intervalul la care se referă datele este 16-31 martie 2026. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv. Informația apare într-un comunicat al APIA transmis joi către Agerpres. În această etapă, fermierii sunt contactați de funcționarii agenției pentru programarea depunerii cererilor, iar APIA cere respectarea datei și orei stabilite. Agenția precizează că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează terenuri sau exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite, și că beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. „Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv.” Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația geospațială AGI Online, pe baza instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii care accesează scheme din sectorul zootehnic, este necesară completarea declarației specifice sectorului înainte de accesarea AGI Online, în funcție de programarea stabilită cu funcționarii APIA. Principalele repere și condiții menționate de APIA pentru Campania 2026 sunt: 116.482 de cereri depuse în perioada 16-31 martie 2026, pentru 432.739,65 hectare termen-limită de depunere: 5 iunie 2026 (inclusiv) o singură cerere de plată per solicitant, inclusiv când terenurile/exploatațiile sunt în județe diferite completarea cererii și a declarației de suprafață în AGI Online pentru zootehnie, completarea declarației specifice înainte de accesarea AGI Online semnarea cererii este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice APIA mai atrage atenția că responsabilitatea pentru legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului sau autorității emitente, iar semnarea cererii de plată este obligatorie. [...]
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români , potrivit Adevărul , și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali. La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”. „Vrem parteneriat, nu dictat”. Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate. În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft. [...]
România a programat exporturi de peste un milion de ovine și carcase în Algeria, în 2027 , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). În centrul strategiei comerciale se află diversificarea exporturilor, prin trecerea de la livrări exclusiv de animale vii la export de carcase, adică carne refrigerată și congelată. ANSVSA susține că această schimbare este rezultatul negocierilor cu partea algeriană și că poate crește valoarea adăugată obținută în România, inclusiv prin dezvoltarea unităților de abatorizare și respectarea cerințelor de certificare Halal (standard religios pentru produse din carne) solicitate pe piața din Algeria. Instituția pune creșterea volumelor pe seama conformității sanitar-veterinare și a simplificării procedurilor de certificare, prin negocierea certificatelor de sănătate și dialog cu autoritățile veterinare algeriene, ceea ce ar fi dus la eliminarea unor bariere tehnice. Informațiile sunt preluate de Economica.net dintr-o știre Agerpres . „Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi pieţe şi consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noştri stabilitatea necesară pentru a-şi planifica producţia la o scară fără precedent”, a declarat Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA, în comunicat. Pe partea de evoluție recentă, exporturile de ovine către Algeria au crescut de la 321.040 de capete în 2025 la o estimare de 500.000 până la finalul lui 2026, conform ANSVSA. În acest context, planificarea livrărilor din 2027 și extinderea către exportul de carcase ar putea schimba structura exporturilor românești de ovine, cu efecte directe asupra procesării interne și a capacității de a răspunde cerințelor pieței nord-africane. [...]
Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro , extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo . Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung. Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor. Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest. Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia. „Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN. EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover. [...]
Producătorii francezi de foie gras îi cer sprijinul lui Emmanuel Macron pentru piața japoneză , după ce Japonia a suspendat în 2023 importurile de foie gras din Franța din cauza gripei aviare, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Solicitarea vine în contextul vizitei președintelui francez în Japonia, producătorii cerând să nu fie „uitați” într-o deplasare pe care o consideră importantă pentru reluarea accesului la o piață descrisă drept crucială. Miza este reluarea exporturilor către Japonia, întrerupte de măsurile sanitare luate de autoritățile japoneze în urma episoadelor de gripă aviară. Pentru sector, pierderea unei piețe externe cu valoare ridicată înseamnă presiune suplimentară asupra vânzărilor și a prețurilor, într-un domeniu deja sensibil la restricții veterinare. Informațiile disponibile în materialul publicat de AGERPRES sunt limitate, articolul integral fiind accesibil doar abonaților, însă elementul central rămâne apelul public al producătorilor către șeful statului, în încercarea de a obține sprijin diplomatic pentru redeschiderea pieței. În perioada următoare, evoluția depinde de discuțiile din timpul vizitei și de condițiile sanitare impuse de Japonia pentru reluarea importurilor, în condițiile în care astfel de restricții sunt, de regulă, legate de statutul epidemiologic al țării exportatoare și de garanțiile oferite de autoritățile veterinare. [...]
