Comisia Europeană interzice exporturile României de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 - un singur focar în Mureș blochează un sector cu exporturi de 210 milioane euro

Interdicția UE asupra exporturilor de ovine și caprine riscă să blocheze un sector care aduce sute de milioane de euro și susține zeci de mii de familii , după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, potrivit Adevărul . Miza imediată este dacă România reușește să obțină „regionalizarea” restricțiilor, astfel încât exporturile să nu fie oprite la nivel național. Focarul a fost confirmat în prima decadă a lunii iunie 2026, iar ANSVSA a instituit zone de protecție și supraveghere. Inițial, UE a impus oprirea transporturilor de ovine și caprine către statele membre până la 31 iulie 2026, dar pe 18 iunie Comisia Europeană a extins măsura: a menținut interdicția pentru livrările intracomunitare și a adăugat interdicții pentru exporturile către țări terțe (Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc.), prelungind restricțiile până la 31 decembrie 2026. Deciziile se aplică întregii Românii, nu doar zonei afectate. Impact economic: exporturi de sute de milioane și risc de pierdere a piețelor Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a contestat decizia, pe care a numit-o „profund disproporționată”, argumentând că există un singur focar, localizat și sub control, în timp ce restricțiile sunt naționale și lovesc un sector care în 2026 a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE către piețele extracomunitare. Potrivit ANSVSA, în primele zece luni ale anului trecut România a exportat către state terțe ovine de aproximativ 210 milioane euro (aprox. 1,05 miliarde lei), iar pentru 2026 era indicată o creștere de aproximativ 40%. În acest an ar fi fost exportate deja peste 1 milion de capete; România este pe locul 2 în UE ca efectiv (peste 10 milioane de capete) și pe locul 1 la exportul de animale vii către spațiul extracomunitar. Uniunea Oierilor avertizează că blocajul poate avea efecte pe termen lung, prin pierderea cumpărătorilor tradiționali: „Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial.” În același timp, reprezentanți ai fermierilor susțin că, fără export, presiunea financiară se mută rapid în ferme, inclusiv din cauza costurilor de întreținere a animalelor peste iarnă și a consumului intern redus, invocând riscul ca „peste 100.000 de familii” să fie afectate. Ce cer fermierii și ce încearcă statul să obțină la Bruxelles Organizațiile din sector au trimis solicitări către ANSVSA, Ministerul Agriculturii (MADR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Președintele României, cerând intervenții pentru limitarea efectelor economice și pentru modificarea restricțiilor. Printre soluțiile propuse se află: regionalizarea măsurilor, astfel încât restricțiile să fie aplicate doar în zona afectată; reluarea cât mai rapidă a exporturilor pentru fermele din afara zonelor de restricție; despăgubiri și sprijin financiar pentru fermierii afectați; implicarea MADR și ANSVSA în negocieri cu Comisia Europeană pentru reducerea restricțiilor. Ministerul Agriculturii a cerut ANSVSA să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de combatere a bolii, cu obiectivul ca restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile reluate cât mai rapid. De ce depinde relaxarea restricțiilor În paralel cu supravegherea din teren și măsurile de biosecuritate, România trebuie să furnizeze „documente concrete” care să susțină o reevaluare: rapoarte epidemiologice actualizate, rezultate ale anchetelor epidemiologice, analize de laborator și dovezi privind măsurile aplicate. Un punct sensibil indicat este trasabilitatea (identificarea animalelor și înregistrarea mișcărilor), pe fondul îngrijorărilor legate de circulația animalelor. ANSVSA avertizează și asupra riscului transporturilor neautorizate, care pot amplifica problema. Pe termen scurt, miza rămâne obținerea unei regionalizări care să permită exporturi din județe aflate la sute de kilometri de focar (Dobrogea, Moldova, Banat, Oltenia). În paralel, fermierii cer măsuri de sprijin – de la despăgubiri pentru animalele sacrificate până la compensații pentru contracte pierdute și ajutoare de stat – iar ca opțiune de reducere a dependenței de exportul de animale vii este menționată posibilitatea exportului de carne procesată. [...]