Știri
Știri din categoria Agricultură
Australia își întărește măsurile de biosecuritate pentru a proteja sectorul avicol, după confirmarea primului caz de gripă aviară înalt patogenă H5N1 pe continent, la o pasăre marină, potrivit Agerpres. Mesajul autorităților vizează limitarea riscului ca virusul să ajungă în ferme, într-un context global în care H5N1 a dus la sacrificarea a milioane de păsări și la perturbări în producția alimentară.
Premierul Anthony Albanese a declarat la Sydney că situația este „îngrijorătoare” și că Guvernul „va face tot ce este posibil” pentru a restricționa răspândirea focarelor. Testele au confirmat infecția la o pasăre bolnavă găsită lângă Esperance, un oraș aflat la aproximativ 570 km de Perth, capitala statului Australia de Vest.
Ministrul Agriculturii, Julie Collins, a precizat că virusul „încă nu a apărut la păsările de curte din Australia”, deși în zonă a mai fost găsită o pasăre marină testată pozitiv. În acest cadru, autoritățile își concentrează eforturile pe prevenție și pe reducerea riscului de transmitere către exploatațiile comerciale.
Măsurile pregătite includ:
Australia era singurul continent fără un caz confirmat de H5N1, deși virusul fusese detectat la finalul lui 2025 în Insula Heard, teritoriu subantarctic situat la aproximativ 4.100 km de Australia continentală. Confirmarea actuală ridică miza pentru sectorul agricol, deoarece experiența altor țări arată că, odată ajuns în ferme, virusul poate genera pierderi mari prin sacrificări și restricții.
Ministrul Mediului, Murray Watt, a avertizat că, dacă un nou caz va fi confirmat, ar reprezenta „o evoluție îngrijorătoare”, adăugând că Australia „a petrecut ultimii ani pregătindu-se pentru această posibilitate”.
Recomandate
Detectarea tulpinii H5 în Australia ridică riscul de restricții și costuri suplimentare pentru sectorul avicol , chiar dacă autoritățile spun că, deocamdată, nu există dovezi de infectare la păsările de curte, potrivit news.ro . Tulpina contagioasă H5 a gripei aviare a fost identificată la o pasăre marină migratoare (un skua brun) într-o zonă îndepărtată din Australia de Vest și a fost confirmată de agenția națională de știință, a declarat ministrul Agriculturii, Julie Collins , într-o conferință de presă la Canberra. Probele de la o a doua pasăre (un petrel uriaș) au ieșit, de asemenea, „prezumtiv pozitive”. Ministrul a spus că, în acest moment, nu există dovezi de mortalitate în masă și nici indicii de infecție la păsările de curte, dar a admis că apariția virusului nu este „neașteptată”, în contextul răspândirii globale a tulpinii H5. De ce contează pentru agricultură Pentru industria avicolă, intrarea unei tulpini H5 pe un teritoriu anterior ferit de boală poate însemna intensificarea supravegherii sanitar-veterinare și măsuri preventive care cresc costurile operaționale, chiar înainte de apariția unor focare în ferme. În plan comercial, astfel de episoade pot alimenta prudența partenerilor și pot duce la condiții mai stricte de biosecuritate și trasabilitate. Context: severitatea tulpinii H5 Conform informațiilor prezentate, tulpina H5 a provocat la nivel global forme grave de boală și rate ridicate de mortalitate la păsări de curte, păsări sălbatice și mamifere. Au fost raportate infectări inclusiv la mamifere marine și la alte animale, precum pisici, capre, alpaca și porci. Separat, oamenii de știință australieni au anunțat recent că tulpina H5 a ucis peste 13.000 de pui de elefant de mare după infectarea unei colonii de reproducere pe Insulele Heard și McDonald, un arhipelag subantarctic din sudul Oceanului Indian. [...]
Primele afine și ciuperci de pădure au ajuns la 50 lei/kg în Piața Cibin , pe fondul unei oferte limitate după episoade de îngheț și vreme instabilă, potrivit Libertatea . Comercianții spun că marfa vine din zone montane din jurul Sibiului, iar raritatea produselor împinge prețurile în sus la început de sezon. Vremea a redus oferta, iar prețurile au urcat Culegătorii și vânzătorii din Piața Cibin afirmă că „vremea capricioasă” le-a dat planurile peste cap. O precupeață citată de Oradesibiu.ro spune că afinele sunt puține anul acesta, fiind afectate de îngheț, iar ciupercile „nu sunt foarte multe deocamdată”, cu speranța că după ploi vor apărea cantități mai mari. Pe de altă parte, o comerciantă din Șura Mică indică faptul că ploile recente, împreună cu temperaturile ridicate din timpul zilei, au început să favorizeze apariția ciupercilor, ceea ce marchează începutul sezonului. Cât costă produsele de sezon în Piața Cibin Prețurile diferă în funcție de raritate și de dificultatea culesului, notează publicația. În piață se vând, între altele: hribi: 50 lei/kg gălbiori: 50 lei/kg afine: 50 lei/kg (descrise ca raritate în acest sezon, din cauza înghețului) cireșe de pădure: 35 lei/kg coacăze: 30 lei/kg muguri de brad: 20 lei/kg (folosiți frecvent la siropuri) Ce ar putea urma: mai multă marfă, presiune mai mică pe preț Sezonul este abia la început, iar culegătorii locali estimează că, dacă vremea rămâne caldă și ploioasă, oferta din Piața Cibin s-ar putea dubla în următoarele săptămâni, ceea ce „ar putea” aduce și o ușoară scădere a prețurilor. Până atunci, primele loturi rămân scumpe, în special la afine și ciuperci, unde disponibilitatea este încă redusă. [...]
ANM își crește capacitatea de avertizare meteo , după instalarea a șapte radare noi care monitorizează continuu fenomenele extreme, o schimbare cu impact operațional direct pentru agricultură prin avertizări mai rapide și mai precise, potrivit AGRO TV . Administrația Națională de Meteorologie a instalat șapte radare dual-polarimetrice Doppler, în bandă S, la București, Craiova, Oradea, Timișoara, Bobohalma, Iași-Bârnova și Medgidia. Fiecare radar acoperă non-stop o rază de până la 230 km, iar împreună ar asigura acoperirea întregii țări, cu suprapuneri în zonele considerate critice. Ce aduc nou radarele și de ce contează în teren Diferența față de un radar convențional este că sistemele dual-polarimetrice transmit și recepționează semnale atât pe orizontală, cât și pe verticală, ceea ce permite o identificare mai bună a tipului, formei și dimensiunii particulelor de precipitații. În termeni practici, asta poate ajuta meteorologii să distingă mai bine între ploaie și episoade cu grindină (inclusiv grindină cu potențial distructiv), în timp real. Datele radar sunt folosite pentru: determinarea poziției și direcției de deplasare a formațiunilor noroase; analiza structurii acestora; identificarea tipului de precipitații (ploaie, grindină, lapoviță, zăpadă); estimarea cantității de precipitații pe unitatea de suprafață. ANM a transmis că, prin instalarea celor șapte sisteme, „capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită”, iar informațiile furnizate sunt „de înaltă calitate”. „Prin instalarea celor 7 sisteme radar noi, capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită, iar informațiile furnizate de specialiști sunt de înaltă calitate.” Impactul operațional pentru fermieri: avertizări mai timpurii, localizare mai bună Pentru agricultură, miza nu este „oprirea” grindinii, ci reducerea timpului pierdut între apariția fenomenului și avertizare, respectiv creșterea preciziei geografice. În scenariul descris de publicație, o fereastră de avertizare de 30–60 de minute poate face diferența între pierderi și măsuri de protecție (de la retragerea utilajelor din câmp și protejarea animalelor, până la activarea sistemelor anti-grindină acolo unde există). Materialul amintește și contextul ultimilor ani, cu episoade repetate de fenomene meteo severe (grindină, vijelii, ploi torențiale, secetă), care au afectat direct culturile. ANM notează, în comunicatul citat, că schimbările climatice au devenit „o realitate” cu impact major asupra economiei și populației, ceea ce face ca infrastructura de monitorizare să devină tot mai importantă pentru managementul riscului în ferme. [...]
Interdicția totală la exportul de animale vii riscă să blocheze vânzările din oierit , iar crescătorii cer Guvernului un mecanism de compensare pentru pierderi și costuri suplimentare, potrivit AGRO TV . Reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) s-au întâlnit joi pentru a discuta situația exporturilor de ovine și măsuri de „deblocare și eficientizare” a acestora. Fermierii spun că restricțiile au escaladat rapid: dacă anterior existau limitări doar către Uniunea Europeană, în prezent ar fi în vigoare o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către state membre UE, cât și către state din afara Uniunii. Pierderi invocate și efecte în lanț pe piață Adrian Zamfirachi, reprezentant al Asociației de Creștere a Animalelor din România „Păstorul Crișana” (Arad) , susține că restricțiile au lăsat oierii fără piață de desfacere și că impactul se propagă pe întreg lanțul economic asociat: distribuție, transport, abatoare și carmangerii. „Astăzi avem, din păcate, o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către statele membre UE, cât și către statele nemembre UE. Aceste restricții au distrus domeniul zootehnic din România, pentru că oierii nu mai au unde să-și vândă nici animalele.” Acesta afirmă că pierderile din sectorul ovin și caprin ar fi „foarte mari”, la nivel de „sute de milioane de euro”, și cere un plan de măsuri și un mecanism de sprijin financiar pentru crescătorii care nu își mai pot vinde animalele și sunt obligați să suporte costuri suplimentare cu furajarea. „Guvernul României să instituie un mecanism de compensare, de susținere, de ajutor financiar al crescătorilor care sunt în imposibilitatea de a-și mai vinde animale.” Risc social și lipsa unor măsuri anunțate Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole Țara Loviștei, spune că fermierii „decontează factura” lipsei de reacție instituțională și cere o colaborare mai eficientă între instituțiile statului. „Cei peste 100.000 de ciobani din România riscă să ajungă cazuri sociale.” Întâlnirea dintre reprezentanții ANSVSA și crescători s-a încheiat, potrivit materialului, fără o concluzie clară și fără anunțarea unor măsuri concrete. Fermierii afirmă însă că vor continua dialogul cu autoritățile și insistă asupra unor soluții rapide pentru sprijinirea sectorului ovin și caprin. [...]
Harghita își leagă turismul de ferme și restaurante, într-un model care poate aduce bani direct în rural , odată cu lansarea traseelor culinare și a programului „ Open Farm ”, înainte de anul în care județul va purta titlul european. Informațiile apar în Libertatea , care notează că Harghita a primit oficial titlul de „ Regiune Gastronomică a Europei” pentru 2027 , iar oferta pentru turiști este deja funcțională din această vară. Miza economică a proiectului este scurtarea lanțului dintre producător și consumator: turiștii sunt încurajați să ajungă nu doar în hoteluri și restaurante, ci și în fermele care furnizează ingredientele, astfel încât cheltuielile să se ducă „direct la micii producători”, potrivit aceleiași surse. Ce se pune în mișcare, concret Circuitul este construit ca un produs turistic integrat, care reunește: peste 60 de restaurante; 30 de ferme locale; o „hartă gastronomică oficială” și primele trasee tematice, disponibile deja pentru public. În paralel cu titlul european din 2027, deschiderea anticipată a traseelor urmărește să capitalizeze interesul turistic încă din sezonul curent, nu doar la momentul „vârfului” de vizibilitate. „Open Farm”: acces în ferme și în „centrele de producție” Programul „Open Farm” este prezentat ca elementul de diferențiere: vizitatorii pot intra în ferme și în centrele de producție pentru a vedea cum sunt obținute produsele și cum funcționează un „lanț de producție sustenabilă”. Conceptul este orientat în special către familii cu copii și include, între altele, vizite la animale, grădini de legume și sere, cu accent pe plante aromatice folosite în bucătăria locală. Într-o intervenție la Europa FM, consultantul în turism Andra Pascu a descris programul ca o premieră în România prin faptul că extinde turismul dincolo de hotel și restaurant: „Pentru prima dată se întâmplă și în România ca turismul să nu rămână doar la nivel de hotel și restaurant. Acest lucru înseamnă că turiștii vor putea să intre în aceste ferme și în aceste centre de producători.” Ce găsesc turiștii în meniuri Libertatea menționează că „amprenta gastronomică” a zonei se bazează pe ingrediente locale, ierburi aromatice și tehnici tradiționale. Andra Pascu a indicat câteva exemple de preparate incluse în catalogul oficial, deja disponibile în unitățile partenere: supă de cartofi cu tarhon, crochete de cârnați cu piure, clătită cu brânză dulce și mărar. Pentru operatorii locali (restaurante și ferme), proiectul înseamnă o platformă comună de promovare și vânzare, cu potențial de a crește fluxul de turiști și de a distribui mai mult din cheltuielile acestora către economia rurală. [...]
O fermă de lapte din Odoreu a automatizat furajarea cu sprijin public, reducând munca manuală și risipa , într-un exemplu de investiție cu impact operațional direct asupra costurilor și organizării zilnice, potrivit AgroInfo . Ferma condusă de Eva Katalin Frei , în localitatea Odoreu (județul Satu Mare), lucrează peste 170 de hectare și crește 149 de bovine, dintre care 92 sunt vaci de lapte, în principal Holstein. Modelul de funcționare este integrat: furajele sunt produse în exploatație, iar rezultatul urmărit este obținerea de lapte și carne, cu valoare adăugată mai mare decât vânzarea de materie primă. Problema operațională descrisă în articol a fost lipsa unui sistem automatizat și precis de administrare a furajelor. Hrănirea presupunea intervenție umană ridicată, folosirea frecventă a utilajelor și variații ale cantităților distribuite, cu efecte în lanț: pierderi de furaje, consum mare de timp și resurse și presiune pe organizarea zilnică. În plus, fluctuațiile afectau echilibrul nutrițional, cu impact asupra stării de sănătate și productivității, respectiv asupra necesarului de intervenții veterinare. O altă consecință ținea de costuri și mediu: utilizarea zilnică a tractoarelor pentru prepararea și distribuirea hranei însemna consum de carburant, uzură și emisii de dioxid de carbon, adică cheltuieli suplimentare și un profil de poluare mai ridicat. Cum a fost finanțată schimbarea Pe acest fundal, ferma a obținut sprijin prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, inițiativă derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Concret, schema de granturi a susținut introducerea unui sistem automat de furajare. Ce aduce sistemul automat de furajare Soluția implementată este descrisă ca un sistem care permite administrarea „precisă și controlată” a hranei, pe baza unor rețete diferențiate în funcție de categoria animalelor și a unei monitorizări mai riguroase a consumului. Efectul urmărit este automatizarea hrănirii, reducerea intervențiilor manuale și un control mai bun asupra unui proces esențial pentru sănătatea și productivitatea efectivului. În planul de dezvoltare, Eva Frei indică drept direcții: consolidarea performanței economice, îmbunătățirea bazei furajere, creșterea randamentului efectivului și continuarea digitalizării. Ferma a organizat și evenimente locale, deschizând activitatea către alți fermieri și autorități, cu scopul de a arăta practic integrarea noilor soluții tehnologice în munca de zi cu zi. [...]
