Știri
Știri din categoria Agricultură
Organizațiile de fermieri avertizează că scumpirile la inputuri riscă să reducă producția agricolă, cerând intervenții rapide pe piața îngrășămintelor, acces la energie mai ieftină și sprijin financiar pentru ferme și cooperative, potrivit G4Media. Mesajul vine pe fondul creșterii costurilor „exact în mijlocul sezonului agricol”, într-un context de perturbări externe care apasă asupra întregului lanț agroalimentar.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților române și reprezentanților României în instituțiile europene „intervenția imediată” pentru stabilizarea prețurilor la îngrășăminte și asigurarea disponibilității acestora, dar și măsuri care să reducă presiunea costurilor cu energia, gazele și finanțarea.
AAC susține că fermierii au ajuns „într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit ar fi deja la minim din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar costurile cresc accelerat. Organizația avertizează că o parte dintre fermieri sunt nevoiți să cumpere mai puține inputuri (resurse folosite în producție, precum îngrășăminte, combustibil, energie) sau să reducă suprafețele cultivate.
În comunicat sunt invocate noi șocuri externe: după războiul din Ucraina, care ar fi împins în sus prețurile îngrășămintelor, AAC afirmă că implementarea mecanismului CBAM la începutul lui 2026 a generat o scumpire de 20–25%. (CBAM este mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, care poate influența costurile unor produse importate.)
În solicitarea transmisă, AAC cere, între altele:
AAC mai indică, alături de îngrășăminte, presiuni pe costurile cu motorina, energia și întregul lanț de aprovizionare (ambalaje, transport, logistică), despre care spune că au devenit mai scumpe și mai greu de găsit.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reprezintă mediul asociativ din sectorul agroalimentar și reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. Organizația arată că, împreună cu structurile europene prin Copa-Cogeca, cere Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita efectele pe care le descrie ca fiind „dezastruoase”.
În lipsa unor intervenții „urgente și excepționale”, AAC avertizează că producția agricolă europeană ar putea fi pusă în pericol, cu efecte care s-ar vedea ulterior în costurile suportate de consumatori.
Recomandate
Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
Un fermier american a renunțat la o ofertă de 15,7 milioane de dolari (aprox. 70,7 milioane lei) pentru a bloca definitiv dezvoltarea imobiliară a 106 hectare , alegând în schimb un mecanism de conservare care păstrează terenul în circuit agricol, potrivit Agronet . Decizia arată cât de mult poate fi „decuplată” valoarea de piață a terenului de venitul agricol atunci când apar investitori în infrastructură, precum dezvoltatorii de centre de date. Mervin Raudabaugh, 86 de ani, din Pennsylvania, a respins oferta dezvoltatorilor și a acceptat „mai puțin de 1,9 milioane de dolari” (aprox. 8,6 milioane lei) pentru cedarea drepturilor de dezvoltare asupra a două ferme. Practic, a încasat de peste opt ori mai puțin decât ar fi obținut prin vânzare, dar a ales să păstreze terenul agricol pe termen permanent. Ce înseamnă „cedarea drepturilor de dezvoltare” și de ce contează În cazul descris, fermierul nu a vândut proprietatea, ci a cedat permanent drepturile de dezvoltare: terenul rămâne proprietate privată și poate fi lucrat, vândut sau moștenit, însă nu mai poate fi transformat în proiecte comerciale, industriale sau rezidențiale. Restricția rămâne atașată proprietății și se aplică și viitorilor proprietari. Din perspectivă economică, mecanismul mută decizia din zona maximizării prețului de vânzare către protejarea utilizării agricole, dar cu un cost de oportunitate major: proprietarul renunță definitiv la posibilitatea de a valorifica terenul la prețuri „de dezvoltare”. De ce au ajuns centrele de date să împingă prețul terenurilor Cele două proprietăți însumează 261 de acri (aprox. 105,6 hectare) și sunt în Silver Spring Township, Cumberland County, în apropierea autostrăzii Interstate 81. Amplasarea lângă o arteră majoră și potențialul pentru un centru de date au ridicat valoarea economică pentru investitori mult peste ceea ce poate genera terenul exclusiv din agricultură. Agronet notează că oferta dezvoltatorilor era de aproximativ 60.000 de dolari pe acru (circa 149.000 de dolari pe hectar), în timp ce plata pentru conservare ar fi sub 18.000 de dolari pe hectar. Cum a fost finanțată conservarea și ce precedent local există Potrivit WeConservePA, conservarea s-a făcut prin Lancaster Farmland Trust . În Silver Spring Township, locuitorii au aprobat încă din 2013 folosirea unei părți din veniturile fiscale locale pentru protejarea terenurilor agricole, pădurilor și spațiilor deschise. Raudabaugh a spus într-un interviu pentru PennLive (citat de Agronet) că demersurile de conservare începuseră înainte ca presiunea dezvoltatorilor să devină puternică, iar intenția sa este ca terenul să rămână disponibil agriculturii și după schimbarea proprietarului. [...]
Fostul ministru Florin Barbu cere schimbarea conducerii guvernului, invocând riscuri pentru agricultură , într-un mesaj cu miză de politică publică privind sprijinul pentru fermieri, potrivit Mediafax . Barbu susține că premierul interimar Ilie Bolojan „trebuie să plece” și că sectorul are nevoie de „sprijin real”, nu de „promisiuni și experimente”. În mesajul publicat pe Facebook, Barbu leagă securitatea alimentară de capacitatea statului de a susține agricultura, afirmând că „fără agricultură, România nu are siguranță”. El spune că românii își doresc „hrană sănătoasă, produsă aici, acasă” și că politica guvernamentală ar trebui să protejeze producția autohtonă și să mențină fermierii în activitate. Presiune pe costuri și importuri, în centrul criticilor Fostul ministru afirmă că obiectivul de a crește ponderea produselor românești pe rafturi nu poate fi atins dacă fermele ajung în dificultate financiară. În formularea sa, producătorii români sunt „sufocați de costuri”, iar statul ar rămâne „neputincios” în timp ce importurile ar înlocui produsele locale. Cerere pentru „Guvern cu puteri depline” și poziționarea PSD Barbu susține că este nevoie „urgentă” de un Executiv „cu puteri depline”, capabil să ia rapid decizii pentru agricultură și industria alimentară. În același mesaj, el afirmă că PSD este pregătit să revină la guvernare și să pună „fermieriul român în centrul politicilor publice”, cu accent pe creșterea producției și a procesării interne. În context, Mediafax notează că declarațiile vin pe fondul unui conflict politic mai vechi între Barbu și Bolojan pe tema măsurilor pentru agricultură. În iunie, Barbu – atunci ministru desemnat – a spus că propunerile sale de sprijin pentru fermieri ar fi fost respinse de Ilie Bolojan, menționând, ca exemple, măsuri legate de acciza la motorină și scheme de finanțare pentru agricultori. [...]
Seceta și valurile de căldură riscă să lovească apicultura din Ungaria prin pierderi masive de colonii , iar apicultorii cer autorităților să nu îi penalizeze automat pentru efectele unui fenomen pe care nu îl pot controla, potrivit Mediafax . Asociația Națională Maghiară de Apicultură (OMME) avertizează că lipsa polenului ar putea afecta până la 80% din populația de albine a țării. În ultimele săptămâni, aproximativ 80% dintre albine ar fi avut acces redus sau deloc la polen natural, pe fondul secetei prelungite și al valurilor succesive de căldură, care au distrus sursele naturale de nectar și polen. Chiar și zonele care, de regulă, mai asigură hrană la final de vară – inclusiv zone umede și maluri de râuri – s-au uscat în acest an, agravând presiunea asupra stupinelor. Apicultorii avertizează că situația ar putea duce la pierderi semnificative de colonii până în primăvara lui 2027. Cererea apicultorilor: fără sancțiuni automate pentru pierderi „excepționale” În acest context, OMME i-a transmis o scrisoare lui Szabolcs Bóna , ministrul responsabil cu agricultura și politica alimentară, solicitând ca apicultorii să nu fie penalizați automat pentru pierderile preconizate. Argumentul este că, în mod normal, apicultorii trebuie să mențină un număr stabilit de colonii, însă pierderile generate de condițiile meteo extreme ar face imposibilă respectarea cerinței „fără să fie vina lor”. Asociația cere ca autoritățile să țină cont de „lipsa fără precedent” a surselor naturale de hrană și de caracterul excepțional al fenomenului. De ce contează: efect în lanț asupra producției și polenizării OMME subliniază că polenul este principala sursă de hrană pentru coloniile de albine și este esențial pentru creșterea albinelor tinere. Fără polen, producția de miere este afectată, iar șansele coloniilor de a trece iarna scad. Pe lângă impactul direct asupra apiculturii, asociația atrage atenția că albinele au un rol esențial în polenizarea culturilor și, implicit, în aprovizionarea cu alimente. În plus, pe măsură ce seceta se intensifică, albinele sunt nevoite să zboare mai departe pentru hrană și apă, consumând mai multă energie, ceea ce poate accelera mortalitatea. Lipsa nectarului poate duce și la conflicte între colonii, cu efecte suplimentare asupra supraviețuirii. Potrivit materialului citat de Mediafax, cantitatea de polen disponibilă acum poate influența atât supraviețuirea peste iarnă, cât și revenirea din primăvara viitoare și, în final, nivelul producției de miere din Ungaria. [...]
Fermierii pot cere contra cost analize ANF, un instrument practic de reducere a riscului la livrare. Potrivit Agronet , producătorii agricoli pot solicita direct, pe bază de cerere, analize în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) atât pentru determinarea reziduurilor de pesticide din producția vegetală, cât și pentru verificarea calității produselor de protecție a plantelor, atunci când există suspiciuni privind compoziția. Miza este una economică și operațională: o analiză făcută înainte de livrare poate preveni blocarea sau respingerea unui lot, iar verificarea unui produs fitosanitar suspect poate lămuri dacă problema vine din compoziția produsului sau din alți factori (condiții de aplicare, vreme, rezistența organismului-țintă). Ce tipuri de analize pot solicita fermierii ANF pune la dispoziție formulare distincte pentru două categorii de servicii: Determinarea reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale, pentru compararea rezultatelor cu limitele maxime admise pentru produsul respectiv. Verificarea poate fi relevantă mai ales înaintea livrării, când cumpărătorul cere documente analitice sau când fermierul vrea să valideze schema de tratamente aplicată. Controlul calității produselor de protecție a plantelor , prin determinarea substanței active și a concentrației acesteia, util când un tratament nu dă rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind calitatea produsului cumpărat. Publicația notează că tema reziduurilor capătă greutate în contextul modificărilor recente ale legislației europene, inclusiv noile limite aplicabile din 19 august 2026 , despre care Agronet a scris separat. Unde se fac analizele și ce spune ANF despre rețeaua de laboratoare Conform informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. La nivel regional, ANF indică existența: unui laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale; laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș ; laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza: pașii practici Procedura pornește de la alegerea analizei și completarea formularului corespunzător, disponibile pe site-ul ANF (formulare aici: Autorității Naționale Fitosanitare ). În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat; să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei; să consulte tariful aplicabil analizei; să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Agronet subliniază că regulile de prelevare și transport contează, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. De ce contează: protejarea valorii unui lot și reducerea pierderilor În logica de management al riscului, costul laboratorului trebuie raportat la valoarea producției sau a tratamentului verificat. Pentru reziduuri, o analiză înainte de livrare poate semnala o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. Pentru un produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund celor declarate, cu efect direct asupra eficienței tratamentului și asupra riscului de reziduuri neconforme. Informația a fost prezentată inițial de Lumea Satului și este susținută de documentația publică a ANF, potrivit Agronet. (Materialul Lumea Satului: Lumea Satului ). [...]
