Știri
Știri din categoria Agricultură
Organizațiile de fermieri avertizează că scumpirile la inputuri riscă să reducă producția agricolă, cerând intervenții rapide pe piața îngrășămintelor, acces la energie mai ieftină și sprijin financiar pentru ferme și cooperative, potrivit G4Media. Mesajul vine pe fondul creșterii costurilor „exact în mijlocul sezonului agricol”, într-un context de perturbări externe care apasă asupra întregului lanț agroalimentar.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților române și reprezentanților României în instituțiile europene „intervenția imediată” pentru stabilizarea prețurilor la îngrășăminte și asigurarea disponibilității acestora, dar și măsuri care să reducă presiunea costurilor cu energia, gazele și finanțarea.
AAC susține că fermierii au ajuns „într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit ar fi deja la minim din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar costurile cresc accelerat. Organizația avertizează că o parte dintre fermieri sunt nevoiți să cumpere mai puține inputuri (resurse folosite în producție, precum îngrășăminte, combustibil, energie) sau să reducă suprafețele cultivate.
În comunicat sunt invocate noi șocuri externe: după războiul din Ucraina, care ar fi împins în sus prețurile îngrășămintelor, AAC afirmă că implementarea mecanismului CBAM la începutul lui 2026 a generat o scumpire de 20–25%. (CBAM este mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, care poate influența costurile unor produse importate.)
În solicitarea transmisă, AAC cere, între altele:
AAC mai indică, alături de îngrășăminte, presiuni pe costurile cu motorina, energia și întregul lanț de aprovizionare (ambalaje, transport, logistică), despre care spune că au devenit mai scumpe și mai greu de găsit.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reprezintă mediul asociativ din sectorul agroalimentar și reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. Organizația arată că, împreună cu structurile europene prin Copa-Cogeca, cere Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita efectele pe care le descrie ca fiind „dezastruoase”.
În lipsa unor intervenții „urgente și excepționale”, AAC avertizează că producția agricolă europeană ar putea fi pusă în pericol, cu efecte care s-ar vedea ulterior în costurile suportate de consumatori.
Recomandate
Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]
Organizațiile de fermieri cer înghețarea CBAM și tăieri de tarife la îngrășăminte, pe fondul presiunii de cost – potrivit Economica , tema a fost ridicată înaintea Consiliului AGRIFISH de la Bruxelles, în discuții ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai statelor membre, la care a participat și vicepreședintele COGECA, Florentin Bercu (informații transmise de Agerpres ). Miza este una de cost și competitivitate: fermierii și cooperativele susțin că nu mai pot absorbi noile taxe și sarcini administrative, într-un context în care prețurile la fertilizanți rămân ridicate, iar presiunea pe finanțare și investiții se accentuează. Ce cer fermierii: CBAM suspendat și relaxări pe fertilizanți În comunicatul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizațiile agricole europene solicită un pachet de măsuri cu impact direct asupra costurilor de producție, între care: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus; suspendarea măsurilor antidumping pentru anumite importuri de fertilizanți; flexibilizarea Directivei privind nitrații; suspendarea CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și introducerea unor mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative. Argumentul economic: taxe și birocrație care „cresc artificial” costurile Florentin Bercu a avertizat că fermierii europeni sunt „subcapitalizați și puternic îndatorați” și că noile taxe și mecanisme administrative riscă să împingă sectorul în pierderea competitivității și în reducerea capacității de investiții. „Nu putem accepta ca protecţia mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea constantă a unor noi taxe, mecanisme birocratice şi constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producţie pentru fermieri şi cooperative, să îi împingă în datorii şi să le submineze capacitatea de a investi şi de a rămâne competitivi, fără niciun impact real sau măsurabil asupra mediului.” În același timp, el susține că obiectivele de mediu și investițiile în durabilitate sunt acceptate de sector, dar ar trebui construite pe „fundamente economice realiste” și pe măsuri eficiente, nu pe constrângeri administrative. Context de reglementare și comerț: Mercosur, etichetare și riscuri pe lanțurile comerciale Pe lângă costurile interne, COPA-COGECA a ridicat și teme legate de comerț și reguli de piață: pentru acordul UE–Mercosur, organizația spune că susține comerțul deschis, dar cere aplicare echitabilă și monitorizare atentă; solicită ca importurile agroalimentare să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare), invocând riscul concentrării licențelor de export și certificatelor de origine la câțiva exportatori dominanți, mai ales în sectoarele cărnii de pasăre și de vită; susține extinderea etichetării obligatorii a originii produselor agroalimentare (cel puțin UE vs. non-UE); avertizează că o eventuală clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (iLUC) ar putea reduce procesarea soiei în Europa și ar crește costurile pentru fermieri. Organizația mai semnalează dificultăți în sectorul lactatelor, pe fondul costurilor ridicate la îngrășăminte, furaje și energie, precum și riscuri de perturbare a rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz pentru exporturile către Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, cere o abordare coordonată la nivel european privind impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. [...]
Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]
România pierde din estimarea de producție la grâu, iar corecția de randament apasă pe oferta internă din 2026 , potrivit unei analize Economica , care citează cea mai recentă prognoză din mai a JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) . JRC estimează pentru România un randament mediu de 4,98 tone/ha, după o revizuire în minus cu 1% față de prognoza din aprilie. Comparativ cu anul trecut, fermierii ar urma să obțină cu 9% mai puțin la hectar, după un 2025 cu randament record (5,5 tone/ha). În același timp, randamentul ar rămâne cu 10% peste media ultimilor cinci ani. Pe partea de suprafețe, grâul comun acoperă în acest an agricol 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția totală a fost „record”, de aproximativ 13–14 milioane de tone. La grâul dur, suprafața cultivată a crescut cu 76%, însă de la un nivel „aproape insignifiant”, astfel că impactul în volum rămâne limitat. În total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu, iar producția ar putea ajunge la 11,1 milioane de tone, conform ultimei prognoze. În aprilie, când randamentul preconizat era de 5,02 tone/ha, producția totală era estimată la 11,2 milioane de tone — diferența înseamnă o tăiere de aproape 90.000 de tone. Context european: randamente mai slabe în majoritatea UE Prognoza indică o scădere a randamentelor la nivel european: media UE ar urma să fie de 5,80 tone/ha, cu 5% sub nivelul de anul trecut, după o reducere cu 1% față de aprilie. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Estonia (minus 16%) și Finlanda (minus 14%). [...]
Fragmentarea fermelor rămâne o frână pentru productivitate , iar România ar putea câștiga operațional dacă preia din modelul argentinian de comasare și tehnologii agricole, potrivit AgroInfo , care relatează despre o întâlnire între conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și o delegație din Argentina. În discuțiile cu delegația condusă de ambasadorul Argentinei în România, Carlos Alejandro Poffo, președintele CCIR, Mihai Daraban, a indicat că România asigură aproximativ 3,2% din producția agricolă a Uniunii Europene, dar că acest procent ar putea crește „semnificativ” dacă fragmentarea producătorilor agricoli nu ar mai funcționa ca o frână. Ce presupune „modelul din Argentina”, în versiunea prezentată la întâlnire Daraban a invocat câteva elemente pe care Argentina le-ar fi folosit pentru a depăși provocări similare, cu accent pe scară și eficiență: dimensiunea minimă a exploatațiilor: aproximativ 150 de hectare, comparativ cu 1–5 hectare în România, conform declarațiilor citate; utilizarea tehnologiilor de precizie și a unor soluții eficiente inclusiv pentru gestionarea stocurilor; sisteme de lucrare a solului fără arătură convențională (no-till, adică lucrări minime ale solului, cu impact mai redus asupra structurii acestuia). În același context, Daraban a menționat și o concentrare a suprafețelor în Argentina, indicând „40 de milioane de hectare gestionate de doar 300 de fermieri argentinieni”, ca exemplu de agricultură la scară mare. Miza pentru România: schimb de know-how și acces la piețe Potrivit președintelui CCIR, schimbul de experiență cu comunitatea agricolă argentiniană ar avea „valoare practică imediată” pentru fermierii români. El a indicat și târgul INDAGRA drept platformă regională relevantă, unde partenerii argentinieni ar putea găsi „cel mai eficient punct de acces” către piețele din sud-estul Europei. Ambasadorul Argentinei a adus în discuție și componenta logistică, afirmând că Portul Constanța este privit ca un „activ strategic”, inclusiv prin conexiunea cu Dunărea și infrastructura specializată pentru produse agricole, ceea ce l-ar face un partener natural pentru operatorii argentinieni din logistica cerealieră. Ce urmează Materialul nu indică un acord concret sau un calendar de implementare, ci doar intenția de cooperare și direcțiile de interes (mecanizare avansată, lucrări conservative ale solului, logistică). În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor traduce în proiecte aplicate pentru reducerea fragmentării și creșterea eficienței în fermele din România. [...]
Atacul de ciori a compromis până la 95% din unele culturi ale unei ferme din Țăndărei (Ialomița), iar blocajul administrativ legat de constatarea pagubelor riscă să împingă fermierul dincolo de fereastra optimă de reînsămânțare, cu efect direct asupra producției și a contractelor comerciale, potrivit AgroIntel . Gheorghe Petișanu , administratorul fermei Mys Ap Agro, care lucrează 810 hectare în județul Ialomița, reclamă distrugeri masive în culturile de porumb și floarea-soarelui, pe fondul înmulțirii necontrolate a păsărilor sălbatice. El spune că, după răsărire, ciorile scot plantele de porumb și le consumă rădăcina, iar la floarea-soarelui „o mănâncă cu totul”, ceea ce face cultura „compromisă”. Dimensiunea pagubelor și diferența față de anii trecuți Fermierul indică afectarea unor suprafețe de: 9 hectare de porumb; 50 de hectare de floarea-soarelui. În 2026, severitatea atacurilor ar fi crescut puternic față de anii anteriori, când pierderile erau, potrivit lui, de 10–15%. Acum, în cazul porumbului, acesta vorbește despre un nivel de 95%: „E ceva masiv anul acesta”. Administratorul fermei precizează că nu a făcut încă o evaluare financiară a pagubelor. Întârzieri la constatare, presiune pe reînsămânțare Petișanu spune că a depus o plângere la Primăria Țăndărei (Registrul Agricol) și așteaptă o comisie de evaluare a pagubelor, dar susține că este întârziat și i s-a cerut să nu intervină în cultură până la inspecția în teren. În același timp, întârzierea îl pune într-o situație operațională dificilă: dacă așteaptă prea mult, poate pierde momentul potrivit pentru a întoarce cultura și a reînsămânța, într-o campanie care este deja „cam târziu”, după cum afirmă. Pentru floarea-soarelui, el estimează pagube de 30–40% și spune că nu este sigur dacă merită să întoarcă terenul: „Unii specialiști spun să o las așa, alții să o întorc. E riscant acum”. Risc comercial: contracte la floarea-soarelui high oleic Miza nu este doar producția fizică, ci și livrările contractate. Ferma are contracte comerciale pentru floarea-soarelui high oleic (cu conținut ridicat de acid oleic), iar neîndeplinirea cantităților asumate ar putea atrage penalități. „Avem contracte și dacă nu ne facem targetul s-ar putea să plătim despăgubiri.” Ce cer fermierii: intervenție și un cadru funcțional de compensare Fermierul afirmă că nu există soluții eficiente de despăgubire sau asigurare pentru astfel de situații și solicită implicarea autorităților de mediu, inclusiv printr-un studiu privind efectivele de ciori și capacitatea mediului de a le susține. El mai arată că, pentru a compensa pierderile anuale, a fost nevoit să mărească densitatea la semănat, ceea ce îi ridică costurile, întrucât sămânța se plătește la număr de boabe. [...]
