Știri
Știri din categoria Agricultură
Organizațiile de fermieri avertizează că scumpirile la inputuri riscă să reducă producția agricolă, cerând intervenții rapide pe piața îngrășămintelor, acces la energie mai ieftină și sprijin financiar pentru ferme și cooperative, potrivit G4Media. Mesajul vine pe fondul creșterii costurilor „exact în mijlocul sezonului agricol”, într-un context de perturbări externe care apasă asupra întregului lanț agroalimentar.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților române și reprezentanților României în instituțiile europene „intervenția imediată” pentru stabilizarea prețurilor la îngrășăminte și asigurarea disponibilității acestora, dar și măsuri care să reducă presiunea costurilor cu energia, gazele și finanțarea.
AAC susține că fermierii au ajuns „într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit ar fi deja la minim din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar costurile cresc accelerat. Organizația avertizează că o parte dintre fermieri sunt nevoiți să cumpere mai puține inputuri (resurse folosite în producție, precum îngrășăminte, combustibil, energie) sau să reducă suprafețele cultivate.
În comunicat sunt invocate noi șocuri externe: după războiul din Ucraina, care ar fi împins în sus prețurile îngrășămintelor, AAC afirmă că implementarea mecanismului CBAM la începutul lui 2026 a generat o scumpire de 20–25%. (CBAM este mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, care poate influența costurile unor produse importate.)
În solicitarea transmisă, AAC cere, între altele:
AAC mai indică, alături de îngrășăminte, presiuni pe costurile cu motorina, energia și întregul lanț de aprovizionare (ambalaje, transport, logistică), despre care spune că au devenit mai scumpe și mai greu de găsit.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reprezintă mediul asociativ din sectorul agroalimentar și reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. Organizația arată că, împreună cu structurile europene prin Copa-Cogeca, cere Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita efectele pe care le descrie ca fiind „dezastruoase”.
În lipsa unor intervenții „urgente și excepționale”, AAC avertizează că producția agricolă europeană ar putea fi pusă în pericol, cu efecte care s-ar vedea ulterior în costurile suportate de consumatori.
Recomandate
Ministerul Mediului pune în consultare publică un ghid care mută accentul pe prevenție în gestionarea inundațiilor , oferind autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare pentru soluții „bazate pe natură” în proiectele de investiții, potrivit Mediafax . Pentru agricultură și comunitățile rurale, documentul contează prin potențialul de a reduce pagubele recurente și de a orienta mai bine investițiile publice către măsuri care încetinesc și rețin apa în peisaj. Ghidul este pus în transparență ca proiect de ordin și vizează „promovarea, selecția, evaluarea și integrarea” soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat la situația din România, conform comunicatului ministerului citat în articol. Ce tip de intervenții sunt avute în vedere Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , indică exemple de măsuri aplicabile în România, cu rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioade de precipitații extreme: refacerea zonelor umede; împădurirea terenurilor vulnerabile; reconectarea râurilor la luncile inundabile; amenajarea unor zone de retenție naturală a apei. Cum se schimbă abordarea investițiilor Documentul propune o „schimbare de paradigmă” în care prevenția devine centrală, folosind ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente. În același timp, ghidul nu poziționează soluțiile verzi ca înlocuitor al lucrărilor hidrotehnice clasice, ci ca element complementar, pentru un echilibru între intervenții cu efect imediat și beneficii pe termen lung, potrivit comunicatului citat. De ce contează: acces la finanțări și aliniere la politici europene Inițiativa este prezentată ca aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, cu efect de facilitare a accesului la finanțări pentru diverse proiecte. În practică, ghidul poate deveni un reper de lucru pentru autorități atunci când pregătesc investiții și justifică economic opțiunile alese. [...]
Fermierii români își mută suprafețe către soia, iar producția ar putea urca cu 61% , pe fondul unor marje mai atractive decât la cereale și al stimulentelor europene, potrivit unei analize Economica , bazată pe estimări ale Comisiei Europene și ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). În anul agricol curent, soia ar urma să fie plantată în România pe aproximativ 135.000 de hectare, cu peste 7% mai mult decât anul anterior. Producția este estimată la 266.000 de tone, cu 61% peste nivelul din anul anterior (165.000 de tone), considerat „foarte slab”. De ce se întorc fermierii la soia: profitabilitate, costuri și subvenții Schimbarea de structură a culturilor nu este doar un fenomen local: în Europa, producătorii ar urma să mute suprafețe de la cereale (precum grâul) sau de la sfecla de zahăr către soia. Pentru sezonul 2026/27, producția europeană de soia este anticipată să crească cu peste 5% față de anul precedent, pe fondul extinderii suprafeței recoltate și al unei recuperări a randamentelor. În evaluarea citată de Economica, soia rămâne atractivă pentru producători din mai multe motive: marje profitabile , chiar dacă sunt anticipate costuri suplimentare de conformitate legate de Regulamentul UE privind defrișările (EUDR) ; cerințe mai reduse de inputuri față de alternative, datorită proprietăților de fixare a azotului și a dependenței mai mici de îngrășăminte sintetice; cerere internă robustă pentru soia nemodificată genetic, atât pentru furaje, cât și pentru alimentație; stimulente prin schema UE pentru culturile fixatoare de azot, care încurajează extinderea suprafețelor. USDA notează că, deși randamentele la grâu au fost ridicate în anul de marketing 2025/26, cultivatorii au avut marje negative , pe fondul concurenței intense, al presiunii de scădere a prețurilor și al îngrășămintelor mai scumpe, influențate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM) , intrat în vigoare în ianuarie 2026. Riscuri meteo care pot influența rezultatul Raportul citat indică un început de primăvară 2026 „în condiții general favorabile și uscate”, dar menționează și riscuri: topirea rapidă a zăpezii în Europa de Est ar putea provoca scurgeri sau inundații temporare în timpul lucrărilor timpurii de câmp. În același timp, în februarie și martie 2026, vremea caldă record și furtunile repetate au lăsat zone din Europa de Vest și Sud-Vest cu sol saturat, iar ploile timpurii de primăvară ar putea inunda câmpurile. România produce, dar nu procesează: limita de valoare adăugată Deși România este între principalele state membre producătoare (alături de Italia, Franța, Croația și Ungaria), nu este un centru de procesare, potrivit analizei. Cei mai mari procesatori din UE rămân Germania, Spania și Olanda. La nivel european, volumele care vor intra în procesare sunt așteptate să scadă ușor, pe măsură ce marjele devin mai puțin competitive față de alte oleaginoase, în timp ce în unele piețe sunt anticipate doar variații moderate ale activității (creșteri ușoare în Țările de Jos, Italia și Franța, scăderi în Portugalia și Grecia). [...]
Modificarea Legii 307/2006 ridică riscul de costuri și timp pierdut pentru ferme , pe fondul unor controale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și al unor sancțiuni mai mari, care nu mai pot fi achitate „la jumătate” și, în unele cazuri, trebuie plătite direct la Trezorerie, potrivit Agrointel . În material, Daniel Radu, prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor (AFF), spune că a fost controlat miercuri, 15 aprilie, și a primit o amendă de 1.300 de lei pentru lipsa unei semnături pe documente, după verificări care au vizat, între altele, instalația electrică, depozitările, extinctoarele și actele. Ce se schimbă: amenzi mai mari și responsabilități extinse Daniel Radu afirmă că verificările pe această tematică existau și în anii trecuți, însă actualizarea Legii 307/2006 ar fi adus amenzi mai mari, intrate în vigoare „de ieri” (în contextul declarației sale din 15 aprilie). Totodată, ar fi fost modificate responsabilitățile atât pentru administrator, cât și pentru cadrul tehnic care face instructajul PSI (Prevenirea și Securitatea la Incendiu) în cadrul firmelor sau fermelor, acesta având obligația să informeze și să pregătească documentația și instruirea personalului, conform relatării. „S-a modificat Legea 307/2006 și de ieri au intrat în vigoare amenzi mai mari și s-au modificat și anumite responsabilități, atât ale administratorului cât și ale cadrului tehnic (…)” Pragul de 2.500 lei și limitarea avertismentelor O altă modificare menționată vizează avertismentele: dacă o contravenție depășește valoarea de 2.500 lei, inspectorii nu ar mai putea aplica doar avertisment, potrivit lui Daniel Radu. Acesta mai susține că sunt verificate inclusiv ferme mai mici și că inspectorii ar solicita de la primării liste cu cei care activează, urmând ca verificările să fie făcute „prin tragere la sorți”. Impact operațional: plata la Trezorerie și lipsa reducerii la jumătate Nemulțumirea principală invocată de reprezentantul AFF ține de modul de plată: pentru amenda de 1.300 de lei, el spune că trebuie să se deplaseze la Trezoreria operativă a județului Ilfov, deoarece IGSU „nu are un cont” pentru transfer bancar. În plus, potrivit declarației, nu ar mai exista posibilitatea achitării a jumătate din amendă, ci plata ar trebui făcută integral. „Înainte aveai dreptul să-ți dea avertisment iar în plus acum nu mai ai nici posibilitatea să plătești jumătate din ea, o plătești integral.” În același context, Daniel Radu dă exemplul unor cerințe de semnalizare pentru bazine de combustibil/substanțe periculoase, afirmând că lipsa unor afișe ar putea atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. La ce să se aștepte fermierii Din informațiile prezentate, mesajul pentru ferme este că verificările IGSU continuă, dar cu un regim de sancțiuni mai dur și cu obligații administrative mai stricte, ceea ce poate însemna costuri mai mari și timp suplimentar alocat conformării și plății amenzilor. Materialul nu include un punct de vedere al IGSU sau detalii suplimentare despre calendarul oficial al controalelor. [...]
Agrinvest spune că își va recupera debitele restante doar pe cale legală, nu prin „polemici publice” , într-un drept la replică publicat de Agrointel în legătură cu acuzațiile formulate de Mecaind Ulmeni S.A. și cu un articol apărut în aceeași zi în campania „AgroReclamații”. Miza, din perspectivă operațională, este escaladarea unei dispute comerciale către instanță, cu efecte directe asupra relațiilor contractuale dintre distribuitori și fermieri. Compania afirmă că a luat act „cu regret și surprindere” de articol și susține că declarațiile atribuite Mecaind Ulmeni S.A. ar fi „inexacte, incomplete” și ar crea „o percepție eronată” despre conduita sa comercială. Agrinvest mai reclamă că punctul său de vedere nu a fost prezentat simultan cu publicarea materialului, ceea ce ar fi dus la „o informare incompletă a publicului”. Poziția Agrinvest: respinge acuzațiile și invocă respectarea contractelor În dreptul la replică, Agrinvest respinge explicit ideea că ar acționa abuziv sau în afara cadrului contractual și spune că notificările, somațiile sau alte demersuri ar avea la bază „raporturi juridice valabil încheiate și asumate de părți”. Compania susține, totodată, că a căutat în timp soluții amiabile și dialog cu partenerii aflați în situații excepționale. Societatea își descrie activitatea ca fiind una de peste 22 de ani și afirmă că susține „peste 1.000 de fermieri români”, menționând riscuri de piață precum seceta pedologică, contextul geopolitic, volatilitatea prețurilor la inputuri și cereale și inflația. Ce urmează: direcționarea conflictului către instanță Agrinvest spune că își va apăra drepturile și reputația prin „mijloace legale și instituționale” și că va solicita recuperarea debitelor restante în „cadrul legal adecvat”, adică în fața instanțelor competente, pe bază de probe și documente. „Agrinvest SRL își va apăra drepturile și va solicita recuperarea debitelor restante, însă nu prin polemici publice, ci în cadrul legal adecvat: în fața instanțelor competente, prin probe, documente și argumente juridice.” În același mesaj, compania afirmă că disputele comerciale nu se soluționează „prin articole de presă sau acuzații publice” și indică faptul că dreptul la replică a fost solicitat concomitent cu publicarea articolului inițial, motiv pentru care poziția sa nu ar fi putut fi inclusă din start. [...]
Un nou dialog UE–Ucraina pe agricultură, menit să pregătească integrarea și să gestioneze riscurile pentru piață, va fi moderat de Dacian Cioloș , potrivit Agrointel . Inițiativa este lansată la Bruxelles de Farm Europe și Clubul Agriculturii Ucrainene (UABC), care au anunțat și semnarea unui Memorandum de Înțelegere pentru cooperare. Miza declarată este formularea unei „viziuni comune” asupra viitorului agriculturii europene și ucrainene în contextul extinderii Uniunii Europene. UABC descrie dialogul drept un element cheie în procesul de aderare a Ucrainei la UE și avertizează că, dincolo de oportunitățile politice și geopolitice, extinderea aduce „provocări structurale serioase” pentru ambele sectoare agricole, care ar necesita planificare timpurie, analiză și soluții convenite. Ce rol are Dacian Cioloș și ce urmărește dialogul Conform comunicării oficiale citate, dialogul va fi moderat de Dacian Cioloș, numit consilier prezidențial al președintelui României, Nicușor Dan, începând cu 6 aprilie. Procesul ar urma să se concentreze pe definirea unei traiectorii comune pentru dezvoltarea sectorului agricol și a lanțurilor valorice agroalimentare, cu obiectivul de a „maximiza beneficiile integrării” și de a reduce riscurile, prin recomandări comune bazate pe evaluarea provocărilor și oportunităților. În declarația sa, Cioloș plasează agricultura în centrul discuției despre extindere și autonomie strategică și spune că acest capitol „nu se poate limita la negocieri tehnocratice și administrative”, ci trebuie integrat în dialogul politic. „Extinderea Uniunii Europene în detrimentul Ucrainei nu este doar o decizie geopolitică, ci este o transformare a modelului nostru agrar.” Temele de lucru: eficiență, digitalizare, reziliență Inițiativa este prezentată ca orientată spre „cele mai presante probleme strategice”, astfel încât integrarea Ucrainei să contribuie la suveranitatea alimentară a Europei și la rolul fermierilor într-o economie neutră climatic, inclusiv prin dezvoltarea bioeconomiei. Domeniile cheie de lucru menționate includ: identificarea unei căi comune către eficiența economică și de mediu, atât pentru agricultura vegetală, cât și pentru creșterea animalelor; dimensiunea socio-economică a agriculturii, cu accent pe regiunile afectate de depopularea rurală; transformarea digitală și climatică în sectorul agricol; evaluarea rezilienței sistemelor agroalimentare ale UE și Ucrainei, inclusiv lecțiile din război. Mesajele Farm Europe și UABC: investiții și competitivitate Secretarul general al Farm Europe, Luc Vernet, afirmă că inițiativa urmărește să depășească „dezbaterile și poziționarea pe termen scurt” și să susțină o reflecție „bazată pe dovezi” despre viitorul agriculturii europene, în care extinderea „ar trebui să consolideze – nu să slăbească” capacitatea de producție, inovare și securitate alimentară. La rândul său, directorul general al UCAB, Oleg Khomenko, spune că agricultura ucraineană și-a demonstrat rezistența în condiții excepționale și că, pe măsură ce Ucraina se apropie de UE, este nevoie de o înțelegere comună privind provocările de competitivitate și securitate alimentară, astfel încât integrarea să creeze oportunități pentru fermierii de ambele părți. [...]
Un litigiu comercial dintre un fermier și un distribuitor de inputuri riscă să ajungă la executare silită pentru o datorie contestată , după ce, potrivit Agrointel , un sold confirmat și achitat în decembrie 2025 ar fi fost recalculat ulterior prin anularea discountului și adăugarea de penalități, până la o somație de plată de circa 4,6 milioane lei (aproape un milion de euro). Cazul vizează Mecaind Ulmeni SA (județul Călărași), reprezentată de fermierul Mihăiță-Titel Tene , și distribuitorul Agrinvest SRL. Fermierul susține că plata făcută la 19 decembrie 2025 a stins integral datoria comunicată cu trei zile înainte, iar orice demers ulterior de recuperare ar fi nejustificat. Miza economică: discounturi anulate și penalități care multiplică rapid soldul Potrivit documentelor descrise în articol, escaladarea sumelor ar fi pornit de la o confirmare de sold emisă la 16 decembrie 2025, care indica un sold de plată de aproximativ 1,8 milioane lei și preciza că este valoarea netă după aplicarea discountului comercial, conform condițiilor contractuale. Ulterior, fermierul afirmă că: la 19 decembrie 2025, Agrozootehnica Ulmeni (societate din grupul Mecaind Ulmeni) a achitat integral suma din confirmarea de sold; la 19 ianuarie 2026, Agrinvest ar fi emis un extras de cont cu un sold restant de aproximativ 3 milioane lei, rezultat din anularea discountului și adăugarea penalităților de întârziere; la 16 martie 2026, demersurile ar fi trecut în zona executării, printr-o somație de plată de circa 4,6 milioane lei, cu termen de 10 zile calendaristice, sub avertismentul introducerii la plată a biletelor la ordin și al declanșării executării silite. Poziția fermierului și lipsa unei reacții din partea distribuitorului Într-o notificare datată 6 aprilie 2026, Mecaind Ulmeni SA îi transmite distribuitorului că nu mai datorează nicio sumă și cere restituirea biletului la ordin, avertizând că folosirea acestuia ar fi ilegală. În document este formulată și o acuzație de natură penală în cazul utilizării instrumentului de plată. „Soldul comunicat de dvs. la data de 16 decembrie 2025 a fost achitat. Plata efecuată la 19 decembrie 2025 a stins orice datorie (…) Nicio obligație nu s-a născut după acea dată. Vă somăm să restituiți de îndată biletul la ordin (…) Orice utilizare a acestui instrument de plată, inclusiv prin introducere în circuitul bancar este ilegală și ar constitui infracțiunile de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.” Agrointel precizează că reprezentanții Agrinvest nu au avut nicio reacție până la publicarea articolului și că, dacă va primi o comunicare oficială, o va publica integral ca actualizare. Context: achiziții de inputuri și presiunea finanțării Conform relatării, în perioada iulie–octombrie 2025, Mecaind Ulmeni a cumpărat inputuri agricole de la Agrinvest, iar pe fondul dificultăților financiare fermierul a încercat să achite prin contractarea unui credit. În acest cadru apare confirmarea de sold din 16 decembrie și plata integrală din 19 decembrie. Cazul este prezentat în cadrul campaniei „AgroReclamații”, iar publicația menționează că fermierul a pus la dispoziție documente pe care se bazează relatarea. [...]
