Știri
Știri din categoria Agricultură
De la 1 iunie 2026, micii fermieri persoane fizice intră obligatoriu în RO e-Factura, ceea ce le schimbă direct modul de vânzare și încasare, prin impunerea emiterii și transmiterii facturilor în sistemul electronic al ANAF, potrivit AgroInfo. Măsura este prevăzută într-un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat în Monitorul Oficial.
Obligația se aplică fermierilor și crescătorilor de animale persoane fizice, iar termenul a fost amânat de două ori: inițial era vizată data de 1 iulie 2025, apoi 1 octombrie 2025, noul termen fiind 1 iunie 2026.
Ordinul actualizează formularul (082) „Cerere privind înregistrarea în/scoaterea din Registrul RO e-Factura obligatoriu”, atât ca structură, cât și ca instrucțiuni de completare. Documentul devine instrumentul oficial pentru:
Pentru contribuabilii care desfășoară deja activități economice înainte de 1 iunie 2026, legislația impune conformarea în avans: înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu trebuie făcută cel târziu până la 26 mai 2026, pentru ca trecerea administrativă să fie posibilă înainte de intrarea în vigoare a obligației.
Fermierii persoane fizice care aplică Regimul special pentru agricultori (art. 315^1 din Codul fiscal) trebuie să emită facturi atunci când livrează produse agricole sau prestează servicii agricole. În exemplele din articol intră produse precum cereale, legume, fructe, lapte, carne, ouă, brânză, struguri, dar și servicii precum arat, semănat, recoltat sau irigații.
Din 1 iunie 2026, aceste facturi nu doar că trebuie emise, ci și transmise obligatoriu prin platforma RO e-Factura, similar altor categorii de contribuabili deja incluse în sistem.
Pentru a putea folosi RO e-Factura, fermierii vizați trebuie să parcurgă, potrivit articolului, câțiva pași esențiali:
Articolul menționează că, de la 1 iunie 2026, regimul de facturare electronică devine aplicabil în mod general pentru categoriile vizate; în text este citată și publicația Capital.ro, fără a fi indicat un link.
Recomandate
Întârzierile la plățile APIA pentru campania 2025 și incertitudinile pentru 2026 pun presiune directă pe lichiditatea fermelor și alimentează un lanț de blocaje care se vede deja în decizii de reducere a activității și vânzări de active, potrivit AgroInfo . Pe fondul creșterii taxelor și al scumpirii inputurilor , tot mai mulți agricultori iau în calcul închiderea exploatațiilor sau tăieri drastice ale operațiunilor. Publicația descrie întârzierile subvențiilor ca o problemă care depășește „birocrația”: lipsa banilor în perioade-cheie (pregătirea terenurilor, cumpărarea de semințe și combustibil) reduce capacitatea fermierilor de a lucra la timp, iar efectul se propagă în tot lanțul agricol. În practică, fermierii ajung să se împrumute sau să amâne lucrări esențiale, chiar dacă „la nivel oficial sunt anunțate sume importante pentru sprijin”. Presiune pe marje: taxe mai mari și costuri de producție în creștere Pe lângă subvențiile întârziate, AgroInfo indică majorarea impozitelor și contribuțiilor ca factor care apasă suplimentar pe marjele de profit, deja afectate de volatilitatea pieței. Pentru fermele mici și medii, care „funcționează la limită”, orice creștere de taxe poate înclina balanța spre insolvență. În același timp, costurile de producție sunt prezentate ca „explozive”, cu scumpiri pe mai multe linii: îngrășăminte mai scumpe; motorină mai scumpă; costuri mai mari cu energia și transportul. În acest context, publicația notează că, în multe cazuri, producția a devenit nerentabilă, iar pierderile pe hectar sunt tot mai greu de acoperit. Ieșiri din piață și concentrare: vânzări de terenuri, utilaje și ferme „la cheie” Un efect vizibil în 2026, potrivit articolului, este accelerarea ieșirilor din piață prin vânzarea activelor. AgroInfo enumeră trei direcții principale: vânzarea terenurilor agricole, uneori sub valoarea reală; renunțarea la utilaje, inclusiv echipamente relativ noi; scoaterea la vânzare a unor ferme complete, „la cheie”, cu infrastructură și contracte. Motivația diferă: pentru unii, vânzarea este o soluție de evitare a acumulării de datorii; pentru alții, o decizie de retragere dintr-un sector perceput ca instabil. Publicația avertizează însă că fenomenul poate duce la o concentrare mai mare a terenurilor în favoarea investitorilor sau a fermelor mari, în detrimentul fermierilor mici și independenți. Efecte în lanț și risc pe termen mediu Dincolo de ferme, reducerea suprafețelor cultivate, amânarea investițiilor sau suspendarea activității afectează și „ecosistemul agricol” – furnizori, transportatori, procesatori, potrivit aceleiași surse. AgroInfo leagă această dinamică și de un risc mai larg: dacă tendința continuă, România ar putea vedea scăderea producției interne, creșterea dependenței de importuri și presiuni în sus asupra prețurilor alimentelor. Publicația mai notează că dispariția fermelor mici și medii ar reduce diversitatea producției și ar afecta echilibrul din mediul rural. [...]
MADR deschide, între 23 și 25 aprilie, curtea ministerului pentru un târg de produse locale, mizând pe vânzarea directă producător–consumator. Potrivit AgroInfo , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de Sfântul Gheorghe cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, într-un format care aduce la un loc producători din mai multe județe și publicul din București. Evenimentul se desfășoară timp de trei zile, iar organizatorii îl poziționează ca un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, cu accent pe „gusturi autentice” și produse locale. La târg sunt anunțați producători din județele Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea. Ce produse sunt anunțate și cine vine Oferta include, conform informațiilor publicate, o gamă largă de produse agroalimentare și artizanale, între care: fructe și legume proaspete, conservate și uscate; lactate și brânzeturi tradiționale; preparate din carne după rețete „autentice”; pește și produse din pește; produse apicole; articole artizanale din lavandă; dulciuri și produse de patiserie. Separat, sunt menționați producători suceveni din Piața Volantă „Din Drag de Bucovina”, cu o selecție care include lactate, preparate din carne, produse apicole, conserve din legume și fructe, dar și cosmetice și uleiuri din lavandă. De ce contează pentru piața produselor locale Din perspectivă economică, un astfel de târg funcționează ca un canal de vânzare directă, care poate crește vizibilitatea micilor producători și poate scurta lanțul dintre fermier și consumator, într-o perioadă în care competiția pentru acces la piață rămâne ridicată pentru producția locală. În plus, ediția include și produse cu recunoaștere europeană prin Indicație Geografică Protejată (IGP) – un sistem de certificare care leagă produsul de o zonă și de un set de reguli de producție. Sunt menționate Magiunul de prune Topoloveni (Argeș) și Telemeaua de Sibiu (Sibiu). Totodată, sunt anunțate produse din agricultura ecologică (de exemplu, miere și produse ale stupului, făină și ulei bio sub brandul „Mamaiana”), precum și produse „atestate tradițional”, înscrise în Registrul Național al Produselor Tradiționale, inclusiv produse pescărești, prune afumate sau uscate la lojniță și produse lactate și din carne de la o fermă din Fundata (Brașov), alături de „Cozonac Domnesc” din Tocileni (Botoșani). La târg sunt menționate și flori de sezon aduse de o producătoare din județul Giurgiu, ca element complementar ofertei. [...]
MADR pune în consultare un minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu termene strânse și condiții de producție , într-un program care ar urma să se aplice la nivel național până la finalul lui 2026, potrivit Agrointel . Miza pentru fermieri este dublă: acces rapid la bani (cerere în 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii) și obligația de a dovedi producția minimă, altfel sprijinul nu se acordă. Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în transparență decizională și vizează „ Programul de susținere a producției de cartof de consum ”, cu obiectivul declarat de a sprijini fermierii și de a extinde suprafețele cultivate. Cine poate primi sprijinul și pentru ce suprafață Ajutorul de minimis se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară agricolă, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026 (emis conform Legii nr. 145/2014); persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (OUG nr. 44/2008); persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiția de suprafață este un prag minim: fermierii trebuie să utilizeze cel puțin 0,3 ha cultivate cu cartof de consum. Condiții-cheie: producție minimă, notificare și plafon de 50.000 euro Sprijinul este de 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei/ha) , dar se acordă doar dacă fermierul realizează o producție minimă de 6 tone/ha și îndeplinește cumulativ criteriile din proiect, între care: notificare scrisă transmisă la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) privind identificarea suprafeței și existența culturii; înregistrare în Registrul agricol la primăria de care aparține terenul, în anul solicitării; dovada producției minime prin documente justificative, în funcție de forma de organizare; respectarea plafonului de minimis: maximum 50.000 euro/întreprindere în ultimii 3 ani (echivalent în lei). Dovada producției se poate face, după caz, prin fila din carnetul de comercializare, rapoarte de la casa de marcat, facturi electronice și extrase relevante din Spațiul Privat Virtual, conform proiectului. Calendar: cerere în 10 zile, valorificare până la 18 noiembrie, plată până la 22 decembrie Fereastra de înscriere este una scurtă: potențialii beneficiari pot depune cererea la DAJ în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a HG-ului . Recoltarea și valorificarea producției trebuie făcute până la 18 noiembrie 2026 , iar plata sprijinului se face într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 , proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției poate fi realizată prin cooperative, grupuri/organizații de producători sau direct (piețe, târguri, oboare), inclusiv către retail și industria de procesare. Buget și risc de reducere proporțională a sprijinului/ha Proiectul indică resurse financiare de 15.000 lei pentru aplicarea schemei, din bugetul MADR pe 2026. Documentul mai prevede că, dacă după centralizarea solicitărilor se constată depășirea sumei maxime alocate, valoarea ajutorului pe hectar se reduce proporțional pentru încadrarea în buget. Sprijinul se plătește în lei, la cursul BNR din data intrării în vigoare a hotărârii. Proiectul mai stipulează că sumele acordate „nu sunt supuse executării silite prin poprire”, inclusiv dacă există proceduri de executare silită împotriva beneficiarilor. Acte cerute la înscriere Lista de documente menționată include, între altele: copie CI, atestat de producător (unde e cazul), împuternicire/procură (dacă e cazul), documente de înregistrare, dovadă cont bancar/trezorerie și adeverință în original din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată în 2026. Cererea și actele pot fi transmise și electronic sau prin poștă/curier, cu semnare, datare și mențiunea „conform cu originalul” pe copii. În sensul proiectului, data acordării ajutorului este considerată data publicării de către DAJ, pe site-ul instituției, a notificării cu beneficiarii și sumele solicitate. [...]
Blocarea strâmtorii Ormuz poate împinge prețurile alimentelor în sus și, în scenarii extreme, spre raționalizare , pe fondul riscului de întrerupere a transporturilor de îngrășăminte, avertizează șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , potrivit Antena 3 . Lagarde leagă direct riscul pentru piața alimentară de tensiunile din regiune și de închiderea strâmtorii Ormuz, descrisă drept „cel mai critic punct energetic din lume”, care a produs „unde de șoc” într-o economie globală deja fragilă. În acest context, ea spune că perturbările din aprovizionarea cu îngrășăminte pot deveni un canal rapid de transmitere către costurile din agricultură și, ulterior, către prețurile la raft. De ce contează pentru agricultură și lanțul alimentar Miza, în logica avertismentului, este că îngrășămintele sunt un input esențial în producția agricolă, iar blocajele logistice pot reduce disponibilitatea și pot crește costurile, cu efecte în cascadă asupra producției și prețurilor alimentare. Lagarde a punctat că „o treime din îngrășăminte sunt transportate prin strâmtoarea Ormuz ”, iar acest flux este „în pericol”, ceea ce ar urma să afecteze „în special statele din emisfera sudică”. Articolul nu detaliază o listă de țări. Suprapunerea cu șocul energetic și riscul de inflație Șefa BCE susține că riscurile de scumpire a alimentelor se suprapun peste criza carburanților, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei globale. Potrivit agenției Anadolu, citată de Antena 3, Lagarde a descris perspectivele economice drept „profund incerte”, invocând caracterul „intermitent” al conflictului (război, încercări de încetare a focului, discuții de pace, blocade și schimbări de situație), care complică estimările privind durata și impactul. În același cadru, Lagarde a îndemnat guvernele să evite sprijinul fiscal generalizat care ar putea alimenta inflația sau ar pune presiune pe finanțele publice și a recomandat măsuri temporare și țintite, care să păstreze „semnalele de preț” necesare reducerii consumului de energie. „Lecția anului 2022 este clară. Un sprijin temporar, direcționat și care păstrează semnalul de preț poate proteja persoanele cele mai vulnerabile fără a agrava inflația sau a face finanțele publice mai puțin stabile.” Lagarde a mai avertizat, potrivit materialului, că impactul economic al războiului din Iran va persista, deoarece este nevoie de timp pentru restabilirea producției de energie în Golful Persic și pentru reducerea presiunilor globale asupra ofertei. Ea a adăugat că BCE „nu va ezita să acționeze” pentru ca inflația să revină la ținta de 2% a băncii centrale. [...]
MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026 , potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Cine poate primi sprijinul Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiții-cheie de eligibilitate și termene Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții: să cultive cartof de consum pe minimum 0,3 ha ; să transmită la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) o notificare scrisă privind identificarea suprafeței și existența culturii; să obțină o producție de minimum 6 tone/ha ; să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria de care aparțin, în anul solicitării sprijinului; să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative; să nu depășească plafonul de 50.000 euro (echivalent în lei) pe întreprindere/întreprindere unică, cumulat pe ultimii 3 ani, în sectorul producției primare, prin acordarea acestui ajutor. Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026 , iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 . Documente pentru dovada producției și depunerea cererii Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum: file din carnetul de comercializare a produselor agricole; rapoarte din aparatul de marcat electronic fiscal și rapoarte fiscale „Z”; facturi electronice și extrase din Spațiul Privat Virtual . După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”. Ce urmează Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă. [...]
Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]
