Știri
Știri din categoria Agricultură
Revenirea El Niño poate prelungi presiunile de scumpire la alimente până în 2028, pe fondul riscului de pierderi de producție agricolă și al unor lanțuri de aprovizionare deja tensionate, potrivit Agronet. Intervalul în care presiunile ar urma să se accentueze este semestrul al II-lea din 2026 până în semestrul al II-lea din 2028, într-o combinație de factori climatici și geopolitici.
Miza economică este reapariția unui val de „climaticflație” (inflație alimentară alimentată de șocuri climatice), într-un moment în care piața globală ar fi afectată și de perturbări legate de conflictul din Iran, cu impact asupra costurilor îngrășămintelor și a lanțurilor logistice. În acest scenariu, agricultura ar resimți simultan efectele vremii extreme și ale tensiunilor geopolitice, ceea ce ar amplifica presiunile asupra prețurilor.
Analiștii Goldman Sachs citați în material estimează o creștere medie de 15,8% a prețurilor produselor agricole la nivel mondial, iar pentru consumatorii din Europa este menționat un impact de aproximativ +1,3% asupra prețurilor alimentelor în zona euro.
Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă din SUA, NOAA, a confirmat în iunie dezvoltarea condițiilor specifice El Niño în Pacific. Instituția indică o probabilitate de 63% ca temperatura la suprafața oceanului să depășească cu două grade Celsius media normală până la finalul anului, scenariu asociat cu un episod deosebit de intens.
El Niño este descris ca un ciclu climatic natural în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial modifică circulația atmosferică și favorizează fenomene meteo extreme — valuri de căldură, secete, ploi torențiale și inundații — cu efect direct asupra producției agricole și, implicit, asupra ofertei de alimente.
Materialul amintește că episoadele puternice El Niño au avut consecințe importante asupra agriculturii și economiei globale, cu exemple în perioadele 1981–1982, 1996–1997, 2015–2016 și 2023–2024. Conform proiecțiilor NOAA citate, ciclul 2026–2027 ar putea fi chiar mai intens, ceea ce ar crește riscul de pierderi de recolte în mai multe regiuni.
În final, evoluția prețurilor rămâne dependentă de intensitatea fenomenului și de traiectoria conflictelor geopolitice și a piețelor de materii prime, însă avertismentele indică un interval de doi ani cu presiuni ridicate asupra costului alimentelor, resimțite atât de producători, cât și de consumatori.
Recomandate
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]
Prețul porcilor pentru sacrificare a coborât din nou la 1,40 euro/kg , adâncind pierderile fermierilor, pe fondul unui exces de ofertă și al unei cereri slabe de carne, potrivit agrarheute . Pentru crescători, scăderea înseamnă o distanță și mai mare față de nivelul de preț necesar acoperirii costurilor. VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a redus pe 14 octombrie recomandarea de preț cu 5 cenți/kg greutate la sacrificare (SG), până la 1,40 euro/kg (aprox. 7 lei/kg). Nivelul revine astfel la minimul din acest an, iar înainte de 2026 un asemenea prag mai fusese atins ultima dată în februarie 2022. VEZG pune presiunea pe seama unei oferte „per ansamblu ample” și, pe alocuri, peste necesar. Pierderile se adâncesc: pragul de rentabilitate rămâne mult peste piață Impactul economic imediat este în marja fermelor. „Schweineradar”, un indicator al Landvolks Niedersachsen , arăta că în săptămâna calendaristică 41 ar fi fost necesar un preț de 1,63 euro/kg SG pentru ca îngrășătorii să își acopere costurile, iar într-un „sistem închis” (lanț integrat) pragul ar fi fost de 1,87 euro/kg SG. În acea calcule, pierderea era deja de 17,65 euro pe animal (aprox. 88 lei). Prin coborârea la 1,40 euro/kg SG, diferența față de nivelul considerat „cost-covering” (care acoperă costurile) se mărește, ceea ce împinge mai multe exploatații mai adânc în zona de pierdere, în condițiile în care costurile nu se ajustează la fel de rapid ca prețul de vânzare. De ce scade prețul: ofertă în creștere, cerere slabă și presiune din partea abatoarelor Pe piață, oferta de animale vii crește sezonier, în timp ce cererea de carne rămâne „reținută”, notează publicația. La presiunea de ofertă contribuie și creșterea greutăților la sacrificare, potrivit Camerei Agricole din Schleswig-Holstein: abatoarele lucrează la un grad ridicat de utilizare, dar tot nu reușesc să preia toate animalele oferite. În plus, vacanțele au frânat cererea, iar vremea mai rece și ploioasă a redus consumul, complicând vânzarea. Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii, citat din Tönnies Agrarblog, spune că lipsesc impulsurile necesare pentru a plasa pe piață volumele în creștere: „Pe partea de carne lipsesc în continuare impulsurile necesare pentru a valorifica pe piață, în mod adecvat, cantitățile în creștere la sacrificare.” Rămâne însă neclar dacă ieftinirea la poarta abatorului va stimula efectiv vânzările de carne; potrivit unor cunoscători ai pieței citați de agrarheute, acest lucru este „îndoielnic”. Context european: presiune suplimentară în UE Presiunea nu este doar locală. ISN (asociația crescătorilor de porci din Germania) estimează că oferta de porci gata de sacrificare crește sezonier și la nivel european, după încheierea perioadei de caniculă, când animalele cresc mai repede și ajung mai repede la greutatea de sacrificare. Cererea de carne nu ține pasul, iar piața europeană rămâne bine aprovizionată, cu presiune mai ales pe anumite piese (inclusiv cele cu os și sferturile din față). Pentru stabilizare, Camera Agricolă din Schleswig-Holstein indică drept condiție reducerea cantităților oferite — un semnal că, pe termen scurt, corecția ar putea veni mai degrabă din ajustarea ofertei decât dintr-o revenire rapidă a cererii. [...]
O semănătoare depozitată murdară sau umedă poate genera costuri și timpi morți la reluarea lucrului în primăvară , iar de aceea curățarea, uscarea, inspecția și ungerea corectă ar trebui făcute imediat după ultima campanie de semănat, înainte de perioadele lungi cu ploaie, ceață și îngheț, potrivit Agronet . Publicația argumentează că resturile rămase în buncăre și dozatoare pot păstra umezeală, pot atrage rozătoare și pot bloca sau coroda componentele. O intervenție temeinică în octombrie reduce riscul de „reparații din scurt” în primăvară și limitează coroziunea și depunerile apărute pe durata iernii. Ordinea recomandată: golire, curățare, uscare, inspecție Agronet descrie o succesiune practică a lucrării, cu accent pe evitarea dispersării prafului și pe eliminarea completă a resturilor: golirea completă a fiecărui buncăr, dozator și a conductelor de semințe sau îngrășământ, inclusiv din zonele greu accesibile; îndepărtarea pământului, plevei și prafului cu perie, racletă și, unde se poate, aspirare; este recomandată evitarea folosirii jetului de aer care ridică un nor de praf și evitarea îndreptării aerului comprimat spre operator sau alte persoane; pentru semănătorile cu instalație de îngrășământ lichid: golirea și clătirea circuitului în succesiunea prevăzută pentru echipament, astfel încât sistemul să rămână fără lichid înainte de îngheț; după spălare/clătire: uscarea completă, deoarece apa rămasă în zone ascunse poate accelera coroziunea și poate compromite lubrifierea aplicată ulterior; inspecția componentelor expuse uzurii (discuri brăzdare, roți de copiere și tasare, tuburi de semințe, lanțuri, pinioane, lagăre, furtunuri, capace), urmărind fisuri, jocuri, piese deformate, legături înțepenite, cabluri roase și apărători lipsă; notarea separată a pieselor care trebuie schimbate, pentru a evita o verificare „din memorie” înainte de semănatul de primăvară. Ungerea „după manual”, nu „peste tot” Un punct cheie din recomandări este că lubrifierea trebuie făcută doar după ce utilajul este curat și uscat și numai în punctele, cu tipurile de lubrifiant și la intervalele indicate pentru modelul respectiv. Agronet atrage atenția că aparatele de dozare pot avea reguli diferite, iar unele nu trebuie contaminate cu ulei; în aceste cazuri trebuie urmate strict instrucțiunile producătorului, inclusiv când este permis un lubrifiant uscat. Tot în această etapă sunt recomandate verificări pentru arcuri, întinzătoare, elemente de transmisie și conexiuni electrice. Publicația notează că nu ar trebui forțate piesele blocate și nici „mascat” un joc mare cu surplus de vaselină: defectul se consemnează și se remediază înainte de sezonul următor. Depozitarea corectă și situațiile în care lucrarea se amână Pentru a păstra efectul lucrărilor, semănătoarea ar trebui depozitată într-un spațiu uscat, acoperit și inaccesibil rozătoarelor, cu buncărele goale. Piesele demontate (de exemplu discuri sau capace) se etichetează și se păstrează astfel încât să nu se deformeze sau să nu se piardă; dacă manualul prevede eliberarea tensiunii unor arcuri, operațiunea se face înainte de depozitare. Agronet recomandă amânarea „închiderii definitive” în câteva situații: dacă utilajul este încă umed după spălare/clătire/ploaie, dacă vântul ridică praful spre operator sau alte persoane, ori dacă apar semne care cer evaluare și reparație (fisuri la cadru, furtunuri deteriorate, scurgeri, cabluri afectate, organe de lucru cu uzură pronunțată). De asemenea, intervențiile sub elemente rabatate sau ridicate nu se fac fără sprijinul și blocajele prevăzute pentru utilaj. [...]
Ploile și burnița din sud și est pot bloca lucrările agricole de dimineață , în special în Muntenia, unde probabilitatea de precipitații urcă la 80% și cantitatea estimată ajunge la 3,17 l/mp, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: accesul pe parcele și pe drumurile agricole poate deveni dificil, iar tratamentele și intrarea cu utilaje pe sol umed cresc riscul de tasare și întârzieri la recoltarea de toamnă. Unde se îngustează „fereastra” de lucru În buletinul de la ora 05:00, Agronet indică o dimineață cu precipitații și rafale care reduc intervalele utile în mai multe regiuni: Muntenia : burniță și ploi, cu „blocaj pentru lucrările de dimineață”; 3,17 l/mp estimate și avertizare cod galben pentru averse torențiale. Moldova : ploi și rafale; 2,94 l/mp estimate, probabilitate maximă 55% și cod galben pentru averse torențiale. Dobrogea : ploi izolate și vânt puternic; 1,96 l/mp estimate, rafale până la 36,5 km/h , cu risc ridicat pentru transport. Transilvania : averse posibile și acces „de verificat”; 0,60 l/mp estimate și cod galben pentru averse torențiale. În București–Ilfov , buletinul menționează burniță și umiditate foarte ridicată, ceea ce poate complica deciziile de intrare pe teren în prima parte a zilei. Vestul țării, mai favorabil pentru logistică și lucrări în câmp În contrast, Banatul și Crișana apar ca zone cu ferestre mai stabile dimineața, fără precipitații estimate în intervalul analizat: Banat : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 23%; fereastră bună până la prânz, cu transport recomandat. Crișana : 0 mm precipitații estimate, probabilitate maximă 16%; fereastră bună până la prânz, dar cu rafale mai active (până la 31 km/h). Maramureș : ploi foarte slabe (0,01 l/mp), cu recomandarea de a limita tratamentele la intervale scurte. Ce decizii recomandă buletinul pentru ferme Agronet pune accent pe măsuri de reducere a riscului operațional în prima parte a zilei: verificarea locală a accesului , a umezelii solului și a drumurilor agricole înainte de recoltare sau transport; amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, burniță, umiditate ridicată ori vânt; evitarea intrării pe sol umed la pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă; irigarea nu este considerată presantă în nicio regiune, pe baza datelor din buletin. Pentru fermele din sud și est, mesajul practic al dimineții este că planificarea trebuie făcută „din mers”, după controlul din teren: chiar și precipitațiile moderate ca volum pot închide rapid accesul pe parcele și pot împinge lucrările către intervale mai uscate. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
