Comisarul UE Christophe Hansen cere soluții structurale pentru aprovizionarea cu îngrășăminte - Bruxelles avertizează că sprijinul pe termen scurt nu previne riscul de penurie alimentară

Bruxelles-ul avertizează că sprijinul financiar nu ajunge dacă UE nu își reduce dependența de importurile de îngrășăminte , în condițiile în care scumpirile pot tăia din randamente și pot împinge agricultura spre o criză de ofertă, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen , care a declarat pentru Euronews că, fără soluții pe termen lung pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, Uniunea Europeană riscă penurii alimentare. În contextul creșterii costurilor, comisarul spune că mulți fermieri iau în calcul să nu mai cultive, pentru că producția a devenit prea scumpă și costurile nu pot fi transferate ușor în prețuri, din cauza concurenței. De ce contează: îngrășămintele sunt un risc de securitate economică, nu doar un cost în fermă Potrivit comisarului, actuala presiune pe prețuri este alimentată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu, dar se suprapune peste o criză mai veche. Hansen a indicat că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024, pe fondul crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce face ca șocurile să se repete dacă UE nu își stabilizează producția și disponibilitatea. În centrul problemei este dependența de energie și de importuri: producția de îngrășăminte (mai ales cele azotate) se bazează în mare măsură pe gaz natural, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată. În plus, între 40% și 45% din îngrășămintele folosite în statele membre sunt importate din țări terțe, ceea ce expune agricultura la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice. Ce măsuri sunt pe masă și ce bugete sunt discutate Comisia Europeană a introdus un „ Plan de acțiune privind îngrășămintele ”, care include sprijin financiar pentru a limita efectele imediate ale scumpirilor asupra fermierilor și, implicit, asupra producției de alimente. Hansen a spus că urmează să fie propusă „o sumă de peste jumătate de miliard de euro” pentru ajutor imediat, cu următoarea structură: 200 de milioane de euro din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC); 300 de milioane de euro sprijin suplimentar. Comisarul a adăugat că statele membre ar putea suplimenta aceste sume cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul total la 1,5 miliarde de euro. Direcția de fond: producție internă, eficiență și parteneriate „fiabile” Dincolo de bani, comisarul insistă că UE trebuie să corecteze „deficiențele structurale” din lanțul de aprovizionare, astfel încât îngrășămintele să fie nu doar disponibile, ci și accesibile. Printre direcțiile menționate se află: utilizarea mai mare a îngrășămintelor organice; îmbunătățirea reciclării nutrienților; încurajarea agriculturii de precizie (tehnici care optimizează dozele și momentul aplicării, pentru a reduce consumul); consolidarea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri; parteneriate internaționale „fiabile”, deoarece unele materii prime nu sunt disponibile în Europa. Hansen a avertizat că aceste măsuri pot avea costuri inițiale, dar ar fi mai ieftine pe termen mediu și lung decât menținerea unei dependențe ridicate, într-un context în care „diplomația îngrășămintelor” și șocurile de aprovizionare pot deveni instrumente de presiune. [...]