Știri
Știri din categoria Agricultură
Concesiunea pentru piscicultură din Lacul Herăstrău aduce Primăriei doar 10.000 de dolari pe an, deși contractul este în vigoare din 2000 și a fost prelungit până în 2036, potrivit Economedia, care citează precizările Primăriei Capitalei.
Primăria Municipiului București (PMB) spune că o parte dintre peștii din Lacul Herăstrău „urmează să fie comercializați” de firma care are lacul în concesiune pentru piscicultură/crescătorie. Reacția vine după apariția în spațiul public a unor imagini cu pești prinși cu plase și transferați în bărci; Agerpres este menționată ca sursă pentru acest context.
Conform PMB, lacul este concesionat pentru piscicultură încă din anul 2000, iar peștii sunt introduși în lac, crescuți și apoi scoși pentru comercializare de către firma Number One.
Primăria mai arată că:
În același mesaj, PMB menționează că „cei rămași vor ajunge natural în Lacul Floreasca”, referindu-se la peștii care nu sunt scoși.
Precizările despre pescuit și comercializare apar în contextul în care PMB a început operațiunile de golire a Lacului Herăstrău pentru consolidarea malurilor. Autoritatea locală spune că arborii din zona de protecție a malurilor au fost marcați pentru inventariere și evaluare.
Într-o informare separată, PMB a transmis că, în timpul golirii lacului, au fost găsite trotinete, biciclete, scaune și „multe gunoaie” și a estimat că va aduna peste 20.000 de tone de material din decolmatare, acumulat în zeci de ani. Potrivit municipalității, mâlul și pietrele rezultate rămân pe loc și vor fi folosite ca fundație pentru viitoarele apărări de mal, condiție impusă de Apele Române.
Primăria susține că apărările de mal sunt necesare pentru siguranța populației și că nu au fost reabilitate niciodată din 1938. Lucrările din „prima fază” ar urma să dureze un an și vizează intervenții „în cuvă”, urmând ulterior un proiect pentru intervenții la sol (spații verzi, alei, iluminat, mobilier urban și piste).
Recomandate
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Producțiile de peste 5 tone/ha la rapiță încep să devină un reper economic pentru fermele care investesc în genetică , într-un context în care clima și presiunile de reglementare comprimă marjele, potrivit unei analize publicate de Agro Business . România rămâne un jucător important în agricultura UE, cu aproximativ 13,5 milioane de hectare suprafață agricolă și peste 9 milioane de hectare teren arabil. În acest cadru, rapița este prezentată ca o cultură strategică pentru echilibrul și profitabilitatea fermelor, România situându-se între principalii producători europeni: locul al patrulea ca suprafață cultivată, cu producții care au depășit 2 milioane de tone în 2025. Datele sunt puse în context prin trimiteri la Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) . De ce contează: randamentul devine o decizie de management al riscului Materialul leagă direct performanța economică de capacitatea fermelor de a gestiona riscuri tot mai frecvente: variabilitate climatică, volatilitate a piețelor și presiuni de reglementare. În acest peisaj, alegerea hibrizilor este descrisă ca un factor „decisiv”, prin aportul geneticii avansate la stabilitate în condiții de stres abiotic și biotic (secetă, îngheț, boli). Exemplu din teren: 5.280 kg/ha într-un sezon cu episoade meteo severe Un caz concret prezentat este ferma administrată de Cosmin Iancu (SC PICMAR) din Grădiștea, județul Ilfov, cu o exploatație de 1.100 de hectare. În anul agricol precedent, ferma a semănat 330 de hectare cu hibrizi Pioneer® (Corteva Agriscience), iar în ciuda unui sezon dificil — inclusiv un episod de viscol și ninsoare la începutul lunii aprilie, în faza de înflorire — hibridul Pioneer® PT315 a livrat o producție medie de 5.280 kg/ha. „La rapiță, când obții o producție care începe cu cifra 5, poți spune că este un rezultat perfect pentru performanța noastră în câmp. Cultura s-a recuperat extraordinar de bine după episodul de viscol și ninsoare. Asta arată că hibrizii Pioneer® sunt tot mai stabili și răspund excelent la un program tehnologic intensiv”, a declarat fermierul. Structura culturii și tehnologiile folosite În toamna precedentă, exploatația a însămânțat 420 de hectare cu rapiță, cu următoarea structură: 75% cu hibridul PT315; restul cu PT314. Cultura a intrat în iarnă „într-o stare foarte bună” atât în sistem minimum-till (lucrări minime ale solului), cât și strip-till (prelucrare în benzi), ceea ce sursa indică drept un semnal de adaptabilitate în tehnologii diferite. Context: presiune pe marje și miză pe stabilitatea producției Într-un mediu european mai competitiv, în care marjele sunt descrise ca fiind tot mai presate, articolul concluzionează că utilizarea hibrizilor performanți devine o decizie strategică: nu doar pentru vârfuri de producție, ci pentru stabilitate, reziliență și sustenabilitate pe termen lung. Pentru piață, mesajul practic este că „recordurile” la rapiță sunt tot mai mult rezultatul unui pachet de genetică și tehnologie, nu doar al unui an agricol favorabil. [...]
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Bruxelles-ul avertizează că sprijinul financiar nu ajunge dacă UE nu își reduce dependența de importurile de îngrășăminte , în condițiile în care scumpirile pot tăia din randamente și pot împinge agricultura spre o criză de ofertă, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen , care a declarat pentru Euronews că, fără soluții pe termen lung pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, Uniunea Europeană riscă penurii alimentare. În contextul creșterii costurilor, comisarul spune că mulți fermieri iau în calcul să nu mai cultive, pentru că producția a devenit prea scumpă și costurile nu pot fi transferate ușor în prețuri, din cauza concurenței. De ce contează: îngrășămintele sunt un risc de securitate economică, nu doar un cost în fermă Potrivit comisarului, actuala presiune pe prețuri este alimentată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu, dar se suprapune peste o criză mai veche. Hansen a indicat că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024, pe fondul crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce face ca șocurile să se repete dacă UE nu își stabilizează producția și disponibilitatea. În centrul problemei este dependența de energie și de importuri: producția de îngrășăminte (mai ales cele azotate) se bazează în mare măsură pe gaz natural, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată. În plus, între 40% și 45% din îngrășămintele folosite în statele membre sunt importate din țări terțe, ceea ce expune agricultura la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice. Ce măsuri sunt pe masă și ce bugete sunt discutate Comisia Europeană a introdus un „ Plan de acțiune privind îngrășămintele ”, care include sprijin financiar pentru a limita efectele imediate ale scumpirilor asupra fermierilor și, implicit, asupra producției de alimente. Hansen a spus că urmează să fie propusă „o sumă de peste jumătate de miliard de euro” pentru ajutor imediat, cu următoarea structură: 200 de milioane de euro din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC); 300 de milioane de euro sprijin suplimentar. Comisarul a adăugat că statele membre ar putea suplimenta aceste sume cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul total la 1,5 miliarde de euro. Direcția de fond: producție internă, eficiență și parteneriate „fiabile” Dincolo de bani, comisarul insistă că UE trebuie să corecteze „deficiențele structurale” din lanțul de aprovizionare, astfel încât îngrășămintele să fie nu doar disponibile, ci și accesibile. Printre direcțiile menționate se află: utilizarea mai mare a îngrășămintelor organice; îmbunătățirea reciclării nutrienților; încurajarea agriculturii de precizie (tehnici care optimizează dozele și momentul aplicării, pentru a reduce consumul); consolidarea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri; parteneriate internaționale „fiabile”, deoarece unele materii prime nu sunt disponibile în Europa. Hansen a avertizat că aceste măsuri pot avea costuri inițiale, dar ar fi mai ieftine pe termen mediu și lung decât menținerea unei dependențe ridicate, într-un context în care „diplomația îngrășămintelor” și șocurile de aprovizionare pot deveni instrumente de presiune. [...]
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari , în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica . În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut. Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru. Importurile ieftine și consumul în scădere apasă pe prețul materiei prime Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț. „Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.” Date INS: importuri în creștere, exporturi mult mai mici Datele Institutului Național de Statistică (INS) , citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum. Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut. România cere sprijin din „rezerva agricolă”, dar invocă probleme de raportare a datelor Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”. În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile. [...]
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
