Știri
Știri din categoria Agricultură
CLAAS extinde automatizarea „cu operator la bord” pe XERION 12 din 2026, mizând pe reducerea volumului de muncă și pe standardizarea calității lucrărilor în ferme cu personal sezonier, potrivit AGRO TV. Pachetul de actualizări combină funcții noi de management al puterii, îmbunătățiri la șenile și o integrare mai strânsă între tractor, utilaj și platformele digitale, cu accent pe execuția automată a comenzilor de lucru.
Din a doua parte a anului 2026, XERION 12 ar urma să poată rula comenzi de lucru preprogramate „complet automat”, însă sub supravegherea operatorului, printr-o unitate de control al vehiculului (VCU) dezvoltată împreună cu AgXeed și conectată la tractor prin ISOBUS. Controlul se face prin protocolul TIM (Tractor Implement Management), adică tractorul și utilajul „vorbesc” între ele pentru a coordona automat funcțiile de lucru.
Fluxul descris include:
AGRO TV notează că, pe termen mai lung, CLAAS vede această etapă ca pregătire pentru autonomie fără operator, dacă reglementările naționale vor permite și dacă fermierul își adaptează planul operațional.
Miza practică a acestor funcții este reducerea variației de rezultat între operatori și scăderea încărcării de lucru în perioadele aglomerate. În material este menționat explicit contextul schimbărilor frecvente de operatori și utilizarea personalului sezonier, unde automatizarea și setările adaptive pot ajuta la menținerea unui ritm constant.
Tot în această zonă intră și funcția Auto RefLine pentru direcția GPS (PILOT CEMIS 1200), care automatizează comutarea liniilor de referință A-B pe câmpuri neregulate, inclusiv la capăt de rând sau în zone triunghiulare, reducând intervențiile manuale.
Pe partea de tren de rulare și eficiență, XERION 12 primește:
Pentru versiunea pe șenile, TERRA TRAC trece prin revizii pentru sezonul 2026, cu accent pe durabilitate și autocurățare. Publicația menționează reproiectarea cadrului turnat și distanțe mai mari între componente, astfel încât să nu mai fie necesare raclete; în același timp, raclete „dezvoltate suplimentar” pot fi montate ulterior pe unitățile deja existente. Sunt amintite și ranforsări la componente ale rolelor și la ansamblul de montare, păstrând construcția în două părți pentru întreținere și înlocuire mai ușoară.
La nivel de utilizare zilnică, sunt enumerate mai multe schimbări:
În plus, sunt menționate două girofaruri LED noi pe plafonul cabinei și posibilitatea de a acționa girofarurile, radioul CB și climatizarea din tastele funcționale F de pe maneta CMOTION.
AGRO TV reamintește că CLAAS este o companie de familie fondată în 1913, cu sediul în Harsewinkel (Germania), și indică pentru anul financiar 2025 o cifră de afaceri de 4,9 miliarde de euro (aprox. 24,5 miliarde lei) și peste 11.500 de angajați la nivel mondial.
Recomandate
Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA , iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv. Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea. Ce trebuie să știe fermierii la depunere APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren. Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației. Responsabilitatea documentelor și semnarea cererii Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil. [...]
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
DNA a extins urmărirea penală într-un dosar care vizează o pagubă de 148.542 lei la bugetul MADR , după ce Adrian Pintea, director general al APIA, a fost pus sub acuzare pentru instigare la abuz în serviciu, potrivit AGRO TV . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (Serviciul teritorial Suceava) arată că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și, la 7 și 8 mai 2026, extinderea acesteia față de doi inculpați: Adrian Pintea (la data faptei secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și Romeo Șoldea (la data faptei director general al Autorității Naționale Fitosanitare – ANF). În cazul lui Pintea, acuzația este de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale), iar în cazul lui Șoldea, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată (două acte materiale). Ce descriu procurorii: transfer și mutare „presupus nelegală” Potrivit DNA, în 3 decembrie 2024, Pintea ar fi determinat conducerea ANF să facă demersuri pentru transferul „unui cunoscut”, prin încălcarea unor dispoziții legale. Persoana ar fi fost transferată de la Camera Deputaților – Departamentul Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă la ANF, pe o funcție publică de consilier superior în Biroul Relații Publice Internaționale, cu atribuții de secretariat. Ulterior, ar fi urmat mutarea definitivă a acesteia, „cu tot cu funcție”, la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, în localitatea de domiciliu. DNA susține că, în prima fază, transferul ar fi fost aprobat într-un termen scurt, deși ar fi fost încălcate prevederi din Codul administrativ care impuneau publicarea unui anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale pentru funcția respectivă; transferul s-ar fi realizat în 7 zile de la cererea formulată la 3 decembrie 2024. În a doua etapă, procurorii afirmă că mutarea la OJF Botoșani, cu începere din 16 decembrie 2024, s-ar fi făcut printr-o decizie „presupus nelegală”, cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor UE, persoana fiind încadrată pe o funcție cu atribuții de control în domeniul tehnic fitosanitar. Impact bugetar indicat de DNA: 148.542 lei În ordonanță se menționează și o presupusă afectare a intereselor legitime ale ANF, prin încadrarea prin transfer a unei persoane care nu ar fi putut ocupa postul prin concurs (în contextul suspendării organizării concursurilor) și prin imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor din fișa postului. Totodată, DNA indică o pagubă de 148.542 lei în bugetul MADR, reprezentând salariile brute încasate de angajat în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025, ca funcționar public cu atribuții de control. Stadiul dosarului și prezumția de nevinovăție DNA precizează că celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în baza art. 309 din Codul de procedură penală, subliniind că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă destinată administrării probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție. [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente , au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV . Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali. Mercosur: miza pentru piața românească este „egalitatea de reguli” Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție. Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide. „Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.” Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE. „Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.” MADR: standarde stricte în UE, reguli diferite la import Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii , Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține. „Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.” Control sanitar și trasabilitate: exemplul Marocului Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE. „Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.” Cine a participat și când poate fi urmărită conferința Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv: Florin-Ionuț Barbu – deputat Emil Dumitru – secretar de stat MADR Özgür Kıvanç Altan – ambasadorul Republicii Turcia în România Cyrille Schweizer – consilier agricol regional al Ambasadei Franței în România Hassan Abouyoub – ambasadorul Regatului Maroc în România Aurel Popescu – președinte Romalimenta Dorin Cojocaru – președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui Pavel Gavril Suian – diplomat, prof. dr. Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei. [...]
Opt din zece fermieri nu mai pot lua credite bancare , iar blocajul de finanțare riscă să taie investițiile și să accelereze ieșirea din piață a fermelor mici și mijlocii, potrivit Agro Business . Situația a fost descrisă la a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români , unde fermierii și finanțatorii au indicat o combinație de prețuri stagnante și costuri în creștere care a împins sectorul într-o criză de lichiditate. Președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, a spus că prețurile la produse agricole au rămas la nivelul anilor 2010, în timp ce salariile au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru, context în care „80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar”. „Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă.“ De ce s-a blocat finanțarea: „foarfeca” dintre prețuri și costuri În cadrul conferinței, participanții au descris o presiune dublă asupra fermelor: pe de o parte, prețurile la grâu, porumb și floarea-soarelui ar fi rămas „practic identice” cu cele de acum circa 15 ani; pe de altă parte, inputurile (fertilizanți, pesticide, energie, forță de muncă) ar fi urcat cu 400–500% față de 2010, costuri pe care fermierii le suportă integral, după epuizarea rezervelor financiare. Materialul indică și un efect de contagiune în lanțul de plăți: din 2023, importurile masive de cereale ucrainene ieftine ar fi dezechilibrat piața, iar traderii supraîndatorați cu stocuri „nevandabile” ar fi intrat în insolvență, ceea ce ar fi întârziat încasările fermierilor. În acest context, băncile ar fi redus liniile de credit, închizând „cercul vicios”. La presiunile de piață s-ar fi adăugat și o ordonanță de amânare a plăților, care ar fi concentrat scadențele în august 2025, descrisă de participanți drept „efectul iceberg-ului”. Băncile tratează agricultura ca risc maxim Panelul dedicat finanțării a concluzionat că accesul la credit agricol a devenit „practic imposibil” pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii, iar reprezentanți bancari prezenți ar fi recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, cu criterii de eligibilitate înăsprite „în ultimele 18 luni”. În județul Vaslui, din aproximativ 7.000 de fermieri activi, sub 12% ar avea contracte directe cu procesatori sau retaileri — mecanism văzut ca esențial pentru un flux de venituri previzibil. Restul ar vinde pe piețe spot, la prețuri dictate de intermediari, cu putere redusă de negociere. Ce soluții au fost puse pe masă Conform materialului, la conferință au fost discutate mai multe măsuri pentru deblocarea lichidității și reducerea riscului perceput de finanțatori, inclusiv instrumente noi (de tip „finanțare bazată pe recoltă”, adică împrumuturi a căror rambursare este corelată cu producția viitoare, menționate ca fiind testate în județe-pilot). Printre propuneri: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole; fonduri regionale de lichiditate de urgență; accelerarea decontărilor APIA și AFIR; instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă. Reguli schimbate des și bani europeni greu de accesat Un alt punct ridicat la conferință a fost impredictibilitatea legislativă, fermierii reclamând schimbări frecvente prin ordonanțe și regulamente „în mijlocul sezonului agricol”. În paralel, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ciclul 2028–2034 este în pregătire, iar fermierii cer consultare „reală”. În același context, Raluca Dămineșcu, reprezentant APIA prezent la conferință, a afirmat că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local. Recomandări cu termen scurt către autorități Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor și Parlamentului European, între care: deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare; simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile; crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile; consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la modificări legislative cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile. Textul sursă este trunchiat spre final, astfel că eventuale măsuri suplimentare adoptate la conferință nu pot fi verificate din fragmentul disponibil. [...]
