Știri
Știri din categoria Investiții
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an, printr-o nouă ediție a programului Tezaur, cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24. Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV).
Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani).
Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite:
Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar.
Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program.
Ministerul Finanțelor precizează că:
Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile, iar dobânda se plătește anual, conform prospectului. Titlurile sunt transferabile, pot fi răscumpărate anticipat, iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă.
Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri, iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor.
Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei.
Recomandate
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur , cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica . Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă. Calendarul emisiunii și perioada de subscriere Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026 . Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic). Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur (canale și termene) Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: Prin Ghișeul.ro : între 6 iulie și 5 august 2026 Online (doar pentru persoane fizice înregistrate în SPV) pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 6 august 2026 De la sediul unităților Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 7 august 2026 Prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.: în mediul urban: între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul rural: între 6 iulie și 5 august 2026 Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material. Ce înseamnă pentru investitori: fiscalitate, plăți și flexibilitate Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile . Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile din Programul Tezaur sunt: transferabile ; răscumpărabile în avans ; pot fi cumpărate prin una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere , pe baza unei cereri. Cine poate investi și la ce folosește statul banii Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . Operațional: ghid pentru retragerea banilor din contul Tezaur Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor . [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS , cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24 . Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București , ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență. Dobânzile oferite: lei și euro Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt: 6,35% pentru scadența la 2 ani; 7,35% pentru donatorii de sânge, la scadența de 2 ani; 6,90% pentru scadența la 4 ani; 7,60% pentru scadența la 10 ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt: 4,00% pentru scadența la 3 ani; 4,85% pentru scadența la 5 ani; 5,80% pentru scadența la 10 ani; 6,80% pentru donatorii de sânge, la scadența de 10 ani. Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie). Tranșa în lei (2 ani, 7,35%): pragul minim de subscriere scade de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Tranșa în euro (10 ani, 6,80%): pragul minim scade de la 1.000 euro la 100 euro, cu un plafon maxim de 20.000 euro. Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă pentru investitori Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro. [...]
OMV Petrom alocă 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) pentru o bază de canotaj cu omologare internațională , o investiție care poate deschide România pentru găzduirea de competiții europene și mondiale, potrivit Economedia . Proiectul vizează construcția Arenei de Canotaj PETROM pe lacul Pantelimon și este realizat împreună cu Federația Română de Canotaj și Primăria Pantelimon, cu dezvoltare etapizată în perioada 2026–2028. Noua bază este proiectată pentru a obține omologare internațională, ceea ce ar permite organizarea în România a competițiilor de canotaj la nivel european și mondial. În prezent, România nu are o pistă olimpică omologată conform standardelor internaționale, deși sportivii români obțin rezultate importante la competițiile majore, conform Federației Române de Canotaj. Bugetul primei etape și împărțirea finanțării Prima etapă prevede amenajarea unei platforme de aproximativ 10.000 de metri pătrați, suprafața minimă necesară pentru acreditarea internațională a bazei și pentru organizarea competițiilor. Investiția acestei etape este estimată la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), finanțarea fiind împărțită astfel: 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) – sponsorizare OMV Petrom; aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) – contribuția Federației Române de Canotaj. Context: sponsorizarea crește finanțarea totală la 2,7 milioane de euro OMV Petrom susține Federația Română de Canotaj din 2024, iar odată cu această sponsorizare valoarea totală a finanțărilor acordate ajunge la 2,7 milioane de euro (aprox. 13,5 milioane lei). Anterior, compania a alocat 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru programul „Energie pentru Performanță”, destinat pregătirii tinerilor canotori. [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Intel își majorează cu 5 miliarde euro (aprox. 25,4 miliarde lei) investiția în fabrica din Leixlip, Irlanda, pentru a crește capacitatea de producție pe procesul Intel 3 , într-o mișcare menită să răspundă cererii tot mai mari de procesoare Xeon pentru aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, potrivit IT之家 . Compania spune că „cererea globală pentru AI/HPC” împinge în sus nevoia de cipuri avansate care susțin așa-numitele „fabrici AI” (centre de date și infrastructură dedicată rulării modelelor și aplicațiilor AI). În acest context, investiția vizează direct extinderea capacității de producție pentru nodul Intel 3, folosit la generații noi de procesoare de server. Ce se produce la Leixlip și de ce contează Campusul din Leixlip ar urma să fabrice procesoare Xeon 6 și o nouă generație de procesoare Xeon pentru servere, tot pe nodul Intel 3. Din perspectivă investițională, mesajul cheie este că Intel leagă explicit această extindere de cererea din zona AI și HPC, unde competiția pentru capacitate de producție avansată și livrări stabile este ridicată. Ce include investiția: modernizare și integrare operațională Intel precizează că investiția, deși anunțată acum, a fost „pornită” mai devreme în acest an și include: modernizarea facilităților de producție existente; instalarea de echipamente de fabricație de ultimă generație; extinderea unui sistem automatizat de transport pe șine pentru integrarea fluxurilor dintre clădirile de producție din campus; creșterea gradului de utilizare a spațiilor de tip „clean room” (camere curate, necesare producției de semiconductori) și, în final, extinderea capacității Intel 3. În lipsa unor termene și a unui calendar de punere în funcțiune în materialul sursă, rămâne de urmărit când se va vedea efectiv în volume suplimentare această creștere de capacitate și în ce măsură va influența disponibilitatea procesoarelor Xeon pentru piața de servere. [...]
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
