Știri
Știri din categoria Agricultură
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026, în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV.
Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție.
„Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.”
Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului.
Protestatarii solicită, conform sursei:
Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației.
În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său.
Recomandate
Protestul oierilor pune presiune pe Guvern pentru deblocarea exporturilor , după ce manifestația din fața ANSVSA s-a mutat în Piața Victoriei, pe fondul unei crize care, potrivit fermierilor, împinge fermele spre faliment și blochează vânzarea animalelor vii, arată Digi24 . Protestatarii cer reluarea exporturilor, despăgubiri și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Manifestația a escaladat dimineață în fața sediului ANSVSA, unde, potrivit Jandarmeriei, o parte dintre participanți au forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente, iar jandarmii au folosit substanță iritant-lacrimogenă. Ulterior, protestul a continuat printr-un marș către Guvern. Trafic blocat în Piața Victoriei, potrivit Jandarmeriei Jandarmeria București susține că participanții au blocat aproximativ 30 de minute traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și au refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru adunarea publică, ceea ce ar fi afectat circulația din zonă, inclusiv rutele autospecialelor cu regim prioritar. „Timp de 30 de minute, participanții au blocat traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și refuză să ocupe locul de desfășurare a adunării publice (...) afectând inclusiv rutele de deplasare ale autospecialelor cu regim prioritar”, a transmis Jandarmeria. Instituția a făcut apel la respectarea traseului și a condițiilor stabilite pentru desfășurarea protestului și la cooperare cu forțele de ordine. Miza economică: exporturi blocate și despăgubiri cerute de fermieri Protestul are ca punct central blocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe, pe care fermierii o leagă de criza sanitar-veterinară generată de pesta micilor rumegătoare. Organizatorii susțin că restricțiile au produs pierderi economice și că numeroase ferme sunt în pragul falimentului. Potrivit Digi24, la protest participă aproximativ 5.000 de oieri, conform organizatorilor, în timp ce Asociația Moldoovis Botoșani estimează circa 6.500 de participanți. Principalele solicitări prezentate în material includ: deblocarea exportului de ovine „acolo unde este posibil”; compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; protejarea fermelor de atacurile faunei sălbatice; acordarea despăgubirilor în cel mult 30 de zile; măsuri pentru creșterea competitivității sectorului și stabilirea responsabilităților pentru gestionarea crizei. Președinta Asociației Oierilor „Țara Loviștei”, Constanța Ștefan, a declarat la Digi24 că protestatarii nu vor pleca de la Guvern până când o delegație nu va fi primită de premier și a avertizat că, în lipsa deblocării exporturilor și a despăgubirilor, „peste 100.000 de familii de ciobani” ar putea ajunge „cazuri sociale”. Ce spune ANSVSA despre restricții și ce urmează Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a afirmat că instituția continuă discuțiile cu Comisia Europeană pentru a identifica o soluție care să permită reluarea exporturilor și a calificat decizia de suspendare drept „disproporționată”. El a spus că experții tehnici ai ANSVSA sunt „în dialog” cu experții Comisiei Europene. Pe termen scurt, din informațiile disponibile în material, presiunea rămâne pe dialogul dintre autoritățile române și Comisia Europeană și pe eventuale decizii guvernamentale privind despăgubirile și măsurile cerute de fermieri. Pentru context suplimentar despre blocarea exporturilor, Digi24 trimite la analiza sa dedicată subiectului: Digi24 . [...]
Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]
ANSVSA spune că nu există o decizie de vaccinare în masă a oilor , iar strategia discutată pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) rămâne, deocamdată, una de „regionalizare” și vaccinare țintită, pentru a evita blocaje comerciale și a menține exporturile, potrivit AgroInfo . În mesajul transmis „pentru corecta informare” a crescătorilor, procesatorilor și partenerilor comerciali, ANSVSA arată că înaintea oricărei decizii finale continuă consultările tehnice cu Comisia Europeană. Instituția menționează o videoconferință programată joi, la ora 12:00, cu experții EUVET (grupul de experți veterinari de urgență al Comisiei Europene) și convocarea de urgență a Consiliului Științific al ANSVSA pentru validare internă. Miza: menținerea fluxurilor comerciale și evitarea blocării exporturilor Potrivit ANSVSA, nu există „un plan de imunizare la nivel național”, iar scenariul vaccinării generalizate este respins, inclusiv din perspectiva riscului de a bloca exporturile. Abordarea prezentată este una „regională și controlată”, construită pe delimitarea epidemiologică a țării în două arii distincte, astfel încât fluxurile comerciale să fie separate. Ce zonare propune ANSVSA și unde ar putea apărea vaccinarea Planul tehnic înaintat Comisiei Europene ar viza: Zona liberă (restul României) : fără vaccinare, cu obiectivul declarat de a menține circulația animalelor și produselor. ANSVSA indică folosirea sistemului electronic TRACES (platformă europeană de trasabilitate) pentru controlul mișcărilor comerciale. Zona de vaccinare (Constanța și Tulcea) : vaccinare doar dacă planul este aprobat la nivel european. În această zonă, valorificarea ar urma să se facă pe două canale: piața locală , cu condiții speciale pentru produse (de exemplu, lactatele ar urma să circule după tratamente termice precum pasteurizarea sau UHT); export , inclusiv pentru animale vii și produse, cu respectarea cerințelor și certificatelor sanitar-veterinare agreate cu țări terțe. ANSVSA precizează că, până la emiterea unei decizii oficiale europene de punere în aplicare, „statusul actual rămâne neschimbat”, iar vaccinarea nu se efectuează. Exportul, condiționat de biosecuritate și renegocierea certificatelor În propunerea menționată, ANSVSA ar fi inclus protocoale speciale de biosecuritate și carantină pentru centrele de colectare din Dobrogea, astfel încât exportul de animale vii către țări terțe (inclusiv state arabe) să poată continua „în siguranță”. Instituția mai arată că poartă negocieri cu parteneri din țări terțe pentru renegocierea certificatelor sanitar-veterinare, cu „perspective pozitive” la acest moment. Ce spune conducerea ANSVSA Președintele ANSVSA, Alexandru Nicole Bociu, afirmă că instituția urmărește protejarea intereselor fermierilor și menținerea piețelor de export și invocă întâlniri anterioare cu sectorul, inclusiv alături de Ministerul Agriculturii. „Vreau să îi asigur pe toți oierii din România că ANSVSA face demersuri în fiecare zi pentru a le proteja interesele și pentru a ține deschise piețele de export (...) nu luăm nicio decizie fără dumneavoastră.” În concluzie, mesajul ANSVSA este că nu se discută o vaccinare națională a efectivelor de ovine, iar orice măsură de vaccinare ar putea fi limitată la Constanța și Tulcea și doar după aprobarea Comisiei Europene, cu obiectivul declarat de a debloca exporturile și de a reduce impactul economic asupra sectorului. [...]
Interdicția UE la export pentru oi și capre din România până la finalul lui 2026 blochează un flux comercial evaluat la 300 mil. euro și mută presiunea pe măsuri sanitare rapide (în special vaccinarea) pentru a redeschide piețele, potrivit Economica . Comisia Europeană a decis, printr-o hotărâre din 17 iunie 2026, interzicerea mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către destinații din afara țării – atât către alte state membre, cât și către țări terțe – până la 31 decembrie 2026. Măsura vine după izbucnirea, la 8 iunie 2026, a unui focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) într-o exploatație din județul Mureș. De ce a impus Comisia o interdicție națională, nu una regională Într-un răspuns scris către europarlamentarul Georgiana Teodorescu, Comisia arată că originea infecției nu a fost stabilită și că a existat „un risc ridicat de răspândire ulterioară”. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii din mai și iunie 2026 ar confirma „circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”. Pe acest fond, Comisia justifică interdicția temporară ca fiind necesară pentru protejarea statutului de sănătate animală al UE și a pieței unice, prin reducerea riscului de transmitere către alte state membre și către țări terțe. În același răspuns, instituția explică de ce nu a acceptat continuarea exporturilor din zone neafectate, chiar cu garanții suplimentare (testare, carantinare, trasabilitate): riscul de circulație nedetectată a bolii în România a cântărit decisiv. Miza economică: exporturi reluate, apoi oprite Decizia a venit la scurt timp după reluarea exporturilor de oi și capre vii către țările arabe, în contextul în care autoritățile discutau despre posibile exporturi de 300 de milioane de euro în 2026 (aprox. 1,5 miliarde lei). În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii (aprox. 1,05 miliarde lei), iar ANSVSA anunța la 15 iunie că aproximativ 1 milion de capete fuseseră deja trimise peste granițele UE. Tot atunci, ANSVSA preciza că România a cerut Bruxellesului să evite un embargo general și să permită fluxuri comerciale din zone considerate sigure, solicitare care nu a fost acceptată în decizia din 17 iunie. Ce poate face România pentru reluarea exporturilor: vaccinarea, în prim-plan Comisia indică drept posibilă soluție pentru reluarea exporturilor adoptarea unor măsuri precum vaccinarea, care ar putea „oferi dovezi solide privind absența PPR în populația sa de oi și capre”. În acest cadru, vor fi oferite gratuit: 300.000 de doze de vaccin, într-o primă etapă; încă 900.000 de doze, într-o a doua etapă, prin demersuri administrative ale Comisiei către furnizor. Totalul ar urma să ajungă la 1.200.000 de doze oferite gratuit. Ce urmează pentru fermieri: sprijin financiar, dar la cerere și prin instrumente existente În privința compensării pierderilor, Comisia arată că, „la cererea statului membru”, poate adopta măsuri excepționale de sprijin pentru pierderi de piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea bolilor. În paralel, sunt menționate opțiuni prin Politica Agricolă Comună (PAC) – inclusiv modificarea planurilor strategice pentru plăți de criză – și posibilitatea de sprijin în anumite condiții prin regulile UE privind ajutoarele de stat. [...]
Crescătorii de ovine anunță două proteste la ANSVSA, pe fondul blocajului la export și al disputelor privind vaccinarea , potrivit AgroInfo . Miza imediată este una operațională și economică: fermierii cer măsuri care să deblocheze comerțul și să reducă presiunea financiară din ferme, în contextul în care sectorul ovin/caprin este descris ca fiind într-o „situație dezastruoasă”. Primul protest este programat joi, 30 iulie 2026, și este organizat de Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni și Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Corbu Vaslui. Al doilea protest este anunțat pentru 3 august 2026 de oierul Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC). Ambele acțiuni ar urma să aibă loc în București, în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , iar pentru protestul din 30 iulie este menționată și deplasarea către Piața Victoriei (Guvernul României). Ora de începere indicată pentru 30 iulie este 10:00. Ce revendicări pun pe masă crescătorii Potrivit informațiilor din articol, protestele vizează în principal: vaccinarea ovinelor și costurile asociate; blocarea exportului; solicitarea de despăgubiri pentru fermieri; cererea ca statul să plătească vaccinarea împotriva antraxului; asumarea răspunderii pentru „dezastrul produs în sectorul ovin”. În mesajul citat de AgroInfo, crescătorul de oi Răzvan Răducan susține că protestul din 30 iulie este organizat în cadrul legal notificat de cele două asociații și face apel la mobilizare și coordonare pentru transport, prin contactarea reprezentanților asociațiilor din județe. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe decizie publică Anunțarea a două proteste la interval de câteva zile indică o tensiune în creștere între crescătorii de ovine/caprine și autorități, cu potențial de escaladare dacă revendicările legate de export, despăgubiri și finanțarea vaccinării nu primesc un răspuns rapid. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsurile pregătite de autorități, rămâne neclar ce soluții ar putea fi discutate pe termen scurt și în ce calendar. [...]
Un focar de Cyclospora lovește simultan cererea și oferta de salată iceberg în SUA, împingând costurile în sus și tăind vânzări în restaurante , potrivit Mediafax . Autoritățile sanitare investighează o posibilă legătură între îmbolnăviri și salata iceberg mărunțită servită în restaurante, iar consumatorii evită tot mai des preparatele care o conțin. Efect economic imediat: vânzări mai mici în lanțurile de restaurante Lanțul Taco Bell este indicat ca fiind printre cele mai afectate, după ce ancheta ar fi arătat salata iceberg mărunțită ca posibilă sursă. Compania a retras produsul din toate restaurantele, iar furnizorul a rechemat loturile suspecte de contaminare. Impactul se vede și în rezultate: compania-mamă Yum Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 2% în perioada iulie–septembrie, după ce în trimestrul precedent crescuseră cu 7%. Efectele se extind și dincolo de companiile vizate direct de investigație. Chipotle Mexican Grill a transmis că se așteaptă la vânzări mai mici decât estimase inițial, pe fondul evitării de către clienți a preparatelor cu salată. Presiune pe preț: salata era deja mai scumpă din cauza vremii Focarul vine într-un an dificil pentru cultivatorii de salată din SUA. Temperaturile neobișnuit de ridicate din Arizona, unul dintre principalele state producătoare, au afectat recoltele și au redus oferta. Pe acest fond, americanii au plătit în medie cu 33% mai mult pentru salata proaspătă decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. La scumpiri au contribuit și costurile mai mari de transport și refrigerare. Context: ce este Cyclospora și de ce contează pentru lanțul alimentar Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care provoacă ciclosporiază, o infecție intestinală transmisă prin alimente sau apă contaminate. În material se menționează că focarul a îmbolnăvit mii de persoane, iar autoritățile sanitare continuă investigația privind sursa exactă. Pentru industrie, combinația dintre retrageri/rechemări, schimbarea comportamentului de consum și scăderea producției din motive meteo amplifică volatilitatea pe un produs de bază, cu efecte directe în costurile și vânzările din segmentul de restaurante. [...]
