Știri
Știri din categoria Agricultură
Agroland își accelerează integrarea pe lanțul ouă–furaje, după ce a livrat cu 40% mai multe ouă și a obținut un preț mediu cu 25% mai mare în T1 2026, evoluție care susține planul de investiții și extindere al grupului, potrivit Economedia.
Creșterea vine în principal din segmentul de producție de ouă de consum, în timp ce activitatea din retail este descrisă ca fiind „stabilizată”, pe fondul unui consum mai prudent.
„Rezultatele din primul trimestru pe segmentul de ouă de consum arată o creștere semnificativă a volumelor vândute, în condițiile unui preț mediu constant ascendent.”
În primul trimestru, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 29,1 milioane de ouă de consum, față de 20,8 milioane în aceeași perioadă a anului trecut.
Grupul implementează Strategia „Agroland Vision 2030”, care include:
Planul presupune investiții de 125–130 milioane lei până în 2028 și include deschiderea unei fabrici de ouă lichide la Caransebeș, plus dezvoltarea de produse derivate în 2027–2028. În același context, compania indică o creștere estimată a exporturilor la 40–50% din vânzări.
În Divizia Agribusiness, fabricile din Caransebeș și Ișalnița au livrat 7.632 de tone în primele trei luni din 2026, în creștere cu 6% față de T1 2025, ajungând la aproximativ 90% din capacitatea nominală de producție.
Pentru 2026, producția de furaje este estimată la 32.082 de tone, în creștere cu 11%, pe fondul extinderii capacității fabricii de la Ișalnița și al integrării operaționale a acesteia.
Divizia Retail avea la finalul T1 2026 un total de 257 de magazine (217 unități tradiționale și 40 în format MEGA). Traficul a fost de 734.906 clienți, în creștere cu 3% față de perioada similară, în timp ce valoarea medie a bonului fiscal a fost de 79 lei, în scădere cu 2%.
Pe termen mai lung, obiectivul grupului este de 300 de magazine până la finalul lui 2028, cu accent pe extinderea formatului MEGA în cât mai multe județe. Pentru 2026, compania bugetează vânzări de 298,6 milioane lei pe retail, în creștere cu 25% față de 2025, susținute de extinderea rețelei și de performanța magazinelor existente.
Recomandate
Publicarea ghidului DR-18 le permite fermierilor să-și calculeze cofinanțarea înainte de sesiune , într-un program unde sprijinul nerambursabil poate ajunge la 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar cu intensități diferite în funcție de dimensiunea economică a exploatației, potrivit Agronet . Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la 4 august 2026 publicarea versiunii consolidate a Ghidului DR-18, însă sesiunea de depunere nu este încă deschisă și nu are un calendar comunicat. Documentul este relevant operațional pentru potențialii solicitanți deoarece fixează regulile după care se pot pregăti proiectele (eligibilitate, cheltuieli, documente), inclusiv nivelul minim al contribuției proprii. În lipsa unei date de lansare, ghidul devine principalul reper pentru dimensionarea investiției și a finanțării necesare până la deschiderea efectivă a sesiunii. Cât acoperă finanțarea și ce cofinanțare implică Sprijinul public maxim rămâne 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar procentul nerambursabil diferă în funcție de dimensiunea economică (SO) a exploatației: 2.000–11.999 euro SO : intensitate maximă 85% , contribuție proprie minimă 15% cel puțin 12.000 euro SO : intensitate maximă 65% , contribuție proprie minimă 35% Agronet include și calcule orientative: pentru a obține sprijinul maxim de 100.000 de euro, valoarea eligibilă ar fi de aproximativ 117.647 euro la 85% (contribuție proprie aprox. 17.647 euro) și de aproximativ 153.846 euro la 65% (contribuție proprie aprox. 53.846 euro). Aceste estimări nu includ cheltuielile neeligibile, care pot crește necesarul de finanțare din surse proprii. Ce investiții sunt eligibile prin DR-18 Intervenția vizează exploatații cu flori, plante ornamentale, medicinale și aromatice, cultivate în câmp sau în spații protejate. Lista de investiții menționată include: înființarea, extinderea sau modernizarea exploatațiilor; achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice specializate; construirea/modernizarea unităților de condiționare și depozitare; dezvoltarea unor unități de procesare la nivelul fermei (componentă secundară a proiectului); echipamente de irigații și facilități pentru stocarea apei în fermă; comercializarea propriilor produse la nivelul exploatației; magazine la poarta fermei și rulote alimentare destinate exclusiv produselor agricole proprii. AFIR tratează procesarea și comercializarea ca elemente secundare, iar solicitantul trebuie să verifice în ghid și anexe limitele și condițiile aplicabile fiecărei categorii de cheltuieli. Cine poate solicita și ce urmează Beneficiarii eligibili sunt fermierii organizați juridic (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole, societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri, precum și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Simplul fapt că o exploatație activează în sector nu confirmă eligibilitatea: forma juridică, dimensiunea economică, structura exploatației și investiția propusă trebuie verificate în documentația DR-18. Publicarea ghidului nu echivalează cu deschiderea sesiunii. Până la anunțul oficial, fermierii pot pregăti proiectele (inclusiv verificarea drepturilor asupra terenurilor și construcțiilor, capacitatea de cofinanțare și criteriile de selecție). Agronet amintește că, într-o altă intervenție ( DR-16 ), 38 de proiecte eligibile au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului, un semnal că punctajul și calitatea documentației pot face diferența, chiar și când condițiile de eligibilitate sunt îndeplinite. [...]
Blocarea porturilor Odesa riscă să aglomereze din nou Constanța și Dunărea , pentru că rutele alternative ale Ucrainei pot prelua doar aproximativ jumătate din capacitatea exporturilor maritime, ceea ce mută presiunea logistică spre România, potrivit Agronet . Atacurile asupra navelor și infrastructurii au oprit aproape complet intrarea vaselor comerciale în porturile din regiunea Odesa, iar ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a declarat pentru Reuters că rutele alternative vor ajunge la un nivel operațional stabil cel mai devreme la sfârșitul lunii august 2026. Chiar și atunci, ele ar putea acoperi doar circa 50–55% din volumul gestionat de porturile maritime. Pentru fermierii români, miza este dublă: pe de o parte, reducerea ofertei ucrainene pe piața internațională poate susține cotațiile la grâu, porumb și oleaginoase; pe de altă parte, redirecționarea mărfurilor ucrainene către calea ferată, rutier, Dunăre și Portul Constanța poate scumpi logistica și poate îngreuna exportul recoltei din România, exact în vârful sezonului. Volum mare blocat și costuri mai mari pe rutele terestre Vîsoțkîi estimează că „puțin peste 30 de milioane de tone” de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă la export dacă traficul prin porturile din regiunea Odesa nu este reluat. Ucraina a exportat 34,4 milioane de tone de cereale în sezonul 2025/2026, iar autoritățile evaluează la 43 de milioane de tone excedentul exportabil din sezonul curent. Rutele alternative – cale ferată, transport rutier și Dunăre – ar putea prelua împreună aproximativ 3–3,3 milioane de tone lunar, față de circa 6 milioane de tone pe lună cât pot gestiona porturile ucrainene de la Marea Neagră. În plus, aceste rute adaugă între 45 și 50 de dolari pe tonă la costul suportat de producători (aprox. 205–230 lei/tonă), ceea ce reduce prețul net încasat de fermieri și împinge presiunea spre infrastructura statelor vecine. Ministrul ucrainean afirmă că prețurile interne la cereale și oleaginoase au scăzut, în medie, cu aproximativ 30%, iar pierderile directe ale sectorului agricol ar putea ajunge în 2026 la 1,5–3 miliarde de dolari (aprox. 6,9–13,8 miliarde lei), pe fondul prețurilor mai mici și al blocajelor logistice. De ce România poate deveni „gâtul de sticlă” al exporturilor din regiune Presiunea pe Dunăre și la Constanța apare într-un moment în care capacitatea este deja limitată. Debitul redus obligă operatorii să încarce barjele sub capacitatea normală, iar cantitatea transportată poate scădea cu 30–60%, în funcție de navă și sectorul navigat. Consecința este simplă: pentru același volum sunt necesare mai multe curse, iar concurența crește pentru resursele logistice. În acest context, Agronet amintește că navlul dintre Reni sau Izmail și Constanța ajunsese la aproximativ 28 de dolari pe tonă la 20 iulie 2026 (aprox. 130 lei/tonă), cu circa 7 dolari pe tonă peste nivelul de la începutul lunii. Pe termen scurt, calea ferată este indicată drept principala alternativă, în timp ce Dunărea „nu poate juca un rol major” înainte de octombrie, din cauza nivelurilor scăzute ale apei. Autoritățile ucrainene tratează rutele alternative ca soluție temporară, nu ca înlocuitor pentru porturile Odesa. Suprapunerea fluxurilor cu recolta internă și riscul de blocaj comercial Problema practică pentru România este suprapunerea tranzitului ucrainean peste exporturile proprii, într-o perioadă în care fermierii români au nevoie de acces la transport, depozitare și terminale portuare. Fără programarea volumelor și urmărirea destinației mărfurilor, tranzitul poate genera aglomerare și întârzieri în executarea contractelor locale. Clubul Fermierilor Români a cerut reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv volume autorizate în avans, trasabilitate electronică și corelarea intrării mărfurilor cu existența unei nave pregătite pentru preluare. Solicitările nu sunt, deocamdată, reguli adoptate. Ce urmează: presiune cel puțin încă o lună, chiar și în scenariul optimist Guvernul ucrainean a aprobat la 4 august ajustarea prețurilor minime de export, descrisă drept prima măsură de urgență pentru susținerea fermierilor, însă efectul nu poate compensa lipsa capacității logistice. Chiar dacă navele ar începe imediat să revină în porturile Odesa, ministrul estimează că ar fi necesară cel puțin o lună pentru revenirea la volumele de export de dinaintea blocajului. Până atunci, rutele prin statele vecine – inclusiv România – rămân sub presiune, iar fermierii români pot resimți simultan volatilitatea prețurilor și creșterea costurilor logistice. [...]
Ministerul Mediului leagă desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate de un jalon PNRR, cu risc de corecție de până la 25,69 milioane euro (aprox. 128,5 milioane lei) , după ce a pus în consultare publică proiectul de Ordin pentru aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, potrivit Agrointel . Proiectul a fost publicat luni, 3 august, și este prezentat ca rezultat al consultărilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), reprezentanți ai fermierilor și ai sectorului agroalimentar, precum și cu administratorii terenurilor. Miza, dincolo de componenta de conservare, este îndeplinirea Jalonului 34 din PNRR („Intrarea în vigoare a actului sau actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecție strictă”), pentru care este menționată o corecție financiară maximă de 25,69 milioane de euro. Ce include catalogul și ce se schimbă în practică Catalogul propus reunește, în principal, suprafețe care aveau deja un regim ridicat de protecție, între care: zone de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale; zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării; rezervații și monumente ale naturii; păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO; păduri virgine și cvasivirgine. La acestea se adaugă păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a exprimat acordul să fie incluse ca zone prioritare pentru biodiversitate. Pentru proprietățile private, materialul precizează că își păstrează regimul juridic actual. În zonele cu „management activ”, cadrul legal permite pășunatul, cositul și alte activități tradiționale, cu condiția respectării obiectivelor de conservare. De ce apare termenul „zone prioritare pentru biodiversitate” Conceptul european de „zone de protecție strictă” a fost preluat în legislația națională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, deoarece în România exista deja categoria „zonelor de protecție strictă”, cu un regim specific. Noua denumire ar urma să delimiteze cele două concepte și să permită includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor cu management activ. Avize și pașii următori Documentația a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și a fost avizată de MADR. Proiectul de Ordin și anexele sunt publicate de Ministerul Mediului pe pagina de transparență decizională, la acest link: https://mmediu.ro/transparenta/proiecte-acte-normative/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-catalogului-national-al-zonelor-prioritare-pentru-biodiversitate . [...]
Pomicultorii pot vedea pe teren soluții de irigare și fertirigare pentru livezile de prun la „ Zilele prunului ”, eveniment organizat pe 6 august 2026, la ICDP Pitești–Mărăcineni, potrivit Agronet . Miza practică a întâlnirii este managementul apei în livadă, inclusiv monitorizarea umidității și programarea udărilor, într-un format care combină prezentări tehnice cu vizite în loturi demonstrative. Evenimentul are loc între orele 09:00 și 15:00 și reunește cercetători, specialiști și producători. Organizatorii sunt ICDP Pitești–Mărăcineni, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și Societatea Română a Horticultorilor – Filiala Argeș. Accent pe decizii operaționale: apă, nutrienți, protecție Programul include teme care țintesc direct modul de exploatare a livezilor comerciale, de la alegerea soiurilor până la intervențiile din sezon: Perspectivele culturii prunului : prezentare susținută de Mădălina Butac (ICDP Pitești–Mărăcineni), despre situația actuală și perspective, cu relevanță pentru alegerea soiurilor, adaptarea plantațiilor la condițiile locale și organizarea producției în funcție de maturare și destinația fructelor. Nutriție și protecție fitosanitară : Florin Nicola (Holland Farming) prezintă tehnologii de nutriție și protecție fitosanitară, subiecte care influențează formarea producției, calitatea fructelor și uniformitatea loturilor recoltate. Monitorizarea apei și managementul fertirigării : Claudiu Plătărescu (Netafim) susține prezentarea „Digital Farming: Monitorizarea umidității în sistemele de irigații îngropate și managementul evenimentelor de fertirigare în livezile de sâmburoase”, cu focus pe folosirea datelor de umiditate pentru programarea udărilor și administrarea nutrienților prin irigare. Componentă practică: expoziție și loturi demonstrative Pe lângă sesiunile tehnice, participanții au în program o expoziție de fructe și vizite în loturile demonstrative ale institutului, pentru a compara informațiile din prezentări cu observații directe din câmpurile experimentale. Evenimentul își propune să aducă la aceeași masă cercetarea pomicolă, tehnologia de cultură și experiența producătorilor, cu accent pe aplicarea în plantațiile de prun. [...]
Blocajele din Marea Neagră împing cerealele ucrainene spre rute care pot aglomera Constanța și Dunărea , pe fondul unei capacități de export reduse și al unei recolte estimate în creștere, potrivit Agronet . În Ucraina, fermierii recurg la depozite temporare pentru a câștiga timp, însă măsura nu rezolvă problema de fond: ieșirea la export rămâne limitată, iar costurile logistice se adaugă într-un lanț deja tensionat. Depozitarea provizorie îi ajută pe producători să evite vânzarea imediată atunci când silozurile sunt pline sau când transportul către porturi nu ține pasul cu ritmul recoltării. Materialul nu precizează ce tip de structuri sunt folosite, capacitatea lor sau costurile, astfel că impactul asupra calității cerealelor și duratei de păstrare nu poate fi cuantificat. Capacitatea de export prin Marea Neagră, sub presiune Problema centrală este viteza cu care marfa poate fi scoasă din țară. Conform unei analize Agronet citate în articol, capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin Marea Neagră s-ar fi redus cu aproximativ o treime, de la aproape 6 milioane la 4 milioane de tone pe lună, după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare. În aceste condiții, o parte mai mare din volum rămâne mai mult timp la fermieri, în silozuri și în terminale intermediare. Depozitele temporare pot elibera spațiu pentru continuarea recoltatului, dar mută o parte din presiune către ferme, care trebuie să suporte păstrarea, manipularea și transportul ulterior. Articolul mai notează riscurile practice ale stocării pe perioade mai lungi (controlul umidității și temperaturii, protecția față de infiltrații și dăunători, evitarea amestecării loturilor), fără a oferi date despre condițiile tehnice ale depozitelor folosite în Ucraina. O recoltă mai mare poate amplifica blocajele Asociația Ucraineană a Cerealelor și-a ridicat prognoza pentru recolta din 2026 la 84,6 milioane de tone, cu 4,6 milioane de tone peste rezultatul din 2025, iar potențialul de export este estimat la aproape 52 de milioane de tone în sezonul 2026–2027. Realizarea acestui export depinde însă de funcționarea porturilor maritime din regiunea Odesa, potrivit datelor prezentate în articol. Prognoza pe culturi indică: porumb: 32,1 milioane de tone; grâu: 23,7 milioane de tone; floarea-soarelui: 13,3 milioane de tone; orz: 5,5 milioane de tone; soia: 4,6 milioane de tone; rapiță: 3,5 milioane de tone. Pentru fermieri, depozitarea temporară poate amâna vânzarea, dar nu elimină presiunea financiară: întârzierea exportului prelungește perioada până la încasări, în timp ce costurile de păstrare și transport pot reduce prețul net obținut pe tonă. Ce înseamnă pentru România: competiție pe infrastructură Dacă porturile ucrainene rămân restricționate, o parte din cereale poate fi redirecționată către porturile dunărene, transportul feroviar și Portul Constanța . În mod obișnuit, Marea Neagră asigură aproximativ 70% din exporturile Ucrainei, iar blocajele ar putea lăsa până la 32,4 milioane de tone fără o ieșire suficientă către piața externă, potrivit unei analize Agronet privind riscul logistic regional. Pentru România, articolul indică o posibilă creștere a concurenței pentru: barje, vagoane și camioane; spații de depozitare; terminale de transbordare; acces la dane și ferestre de încărcare; capacități de condiționare a cerealelor. Presiunea ar apărea chiar în perioada recoltării, când aceeași infrastructură este folosită intens și de producătorii români, cu potențial de creștere a timpilor de așteptare și a costurilor de transport. Depozitarea câștigă timp, dar nu înlocuiește exportul Amenajarea spațiilor temporare este prezentată ca măsură de adaptare care poate preveni pierderea imediată a recoltei și poate menține marfa disponibilă până la reluarea transportului. Totuși, dacă blocajele persistă, costurile se acumulează, prețurile interne pot scădea, iar producătorii pot ajunge să vândă sub presiune pentru a elibera spațiul înaintea următoarelor culturi. Pentru România, factorii care vor conta în perioada următoare sunt durata perturbărilor din Marea Neagră, nivelul Dunării și capacitatea Portului Constanța de a prelua fluxuri suplimentare fără să blocheze cerealele românești, mai arată analiza. [...]
Prelungirea restricțiilor la ovine riscă să împingă rapid costurile fermelor în sus , pe fondul animalelor rămase nevândute și al blocajului la export, iar peste 100.000 de familii de oieri ar putea ajunge în dificultate, potrivit unei estimări a organizațiilor de crescători citate de Agronet . Cifra a fost avansată de Constanța Ștefan , președinta Asociației Agricole Țara Loviștei , într-o declarație pentru Radio România Antena Satelor, fără a fi însoțită de o statistică oficială în materialul citat. Animalele care ar fi trebuit vândute rămân în exploatații, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa, tratamentele și forța de muncă. Presiunea este mai mare în fermele care și-au dimensionat rezervele și spațiile pentru un efectiv mai mic pe timpul iernii, iar acumularea de animale înainte de sezonul rece poate amplifica rapid necesarul de hrană și muncă. Două blocaje diferite: circulația internă vs. exporturile Crescătorii reclamă două tipuri de restricții care se suprapun: limitarea temporară a circulației animalelor în interiorul țării și blocarea exporturilor. Constanța Ștefan consideră justificată oprirea deplasărilor pentru 30 de zile, pentru limitarea pestei micilor rumegătoare, dar solicită reluarea comerțului înainte de începutul lunii septembrie. Publicația amintește însă că această dată este o cerere a organizației, nu un termen oficial. Separat, Agronet a relatat că restricțiile europene pentru exporturile de ovine și caprine din România sunt prevăzute până la 31 decembrie 2026, iar o ridicare mai devreme ar necesita o nouă decizie susținută de date epidemiologice, trasabilitate și acceptarea condițiilor sanitar-veterinare de către partenerii comerciali. Cu alte cuvinte, expirarea unei măsuri interne nu redeschide automat exporturile către UE sau către țări terțe. Efectele economice imediate în ferme Menținerea animalelor în ferme peste perioada planificată poate produce, potrivit materialului, trei efecte directe: creșterea consumului de furaje înaintea sezonului rece; aglomerarea exploatațiilor și a centrelor de colectare; slăbirea puterii de negociere a crescătorilor, dacă oferta internă depășește capacitatea abatoarelor și cererea locală. Constanța Ștefan avertizează că fermierii fără rezerve de hrană ar putea ajunge să accepte prețuri foarte mici pentru a reduce efectivele, însă articolul nu include cotații, volume de animale nevândute sau o evaluare financiară agregată a pierderilor. Vaccinarea și trasabilitatea, condiții pentru reluarea piețelor Asociația Agricolă Țara Loviștei se opune vaccinării generalizate și susține intervenția în centrele de carantină destinate exportului, invocând riscul ca vaccinarea întregului efectiv să extindă restricțiile asupra animalelor și produselor. În paralel, reprezentanți ai procesării au cerut măsuri țintite, de teama pierderii piețelor pentru carne și lapte, dar amploarea restricțiilor depinde de strategia sanitar-veterinară aprobată și de regulile fiecărei piețe importatoare. Pentru orice redeschidere, articolul indică drept elemente-cheie controlul focarelor, identificarea și trasabilitatea animalelor (urmărirea lor în lanțul de mișcare și comercializare), supravegherea transporturilor și respectarea condițiilor impuse de statele importatoare. Până la o decizie oficială, crescătorii nu au un calendar confirmat pentru reluarea livrărilor externe. [...]
