Știri
Știri din categoria Agricultură
Agroland își accelerează integrarea pe lanțul ouă–furaje, după ce a livrat cu 40% mai multe ouă și a obținut un preț mediu cu 25% mai mare în T1 2026, evoluție care susține planul de investiții și extindere al grupului, potrivit Economedia.
Creșterea vine în principal din segmentul de producție de ouă de consum, în timp ce activitatea din retail este descrisă ca fiind „stabilizată”, pe fondul unui consum mai prudent.
„Rezultatele din primul trimestru pe segmentul de ouă de consum arată o creștere semnificativă a volumelor vândute, în condițiile unui preț mediu constant ascendent.”
În primul trimestru, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 29,1 milioane de ouă de consum, față de 20,8 milioane în aceeași perioadă a anului trecut.
Grupul implementează Strategia „Agroland Vision 2030”, care include:
Planul presupune investiții de 125–130 milioane lei până în 2028 și include deschiderea unei fabrici de ouă lichide la Caransebeș, plus dezvoltarea de produse derivate în 2027–2028. În același context, compania indică o creștere estimată a exporturilor la 40–50% din vânzări.
În Divizia Agribusiness, fabricile din Caransebeș și Ișalnița au livrat 7.632 de tone în primele trei luni din 2026, în creștere cu 6% față de T1 2025, ajungând la aproximativ 90% din capacitatea nominală de producție.
Pentru 2026, producția de furaje este estimată la 32.082 de tone, în creștere cu 11%, pe fondul extinderii capacității fabricii de la Ișalnița și al integrării operaționale a acesteia.
Divizia Retail avea la finalul T1 2026 un total de 257 de magazine (217 unități tradiționale și 40 în format MEGA). Traficul a fost de 734.906 clienți, în creștere cu 3% față de perioada similară, în timp ce valoarea medie a bonului fiscal a fost de 79 lei, în scădere cu 2%.
Pe termen mai lung, obiectivul grupului este de 300 de magazine până la finalul lui 2028, cu accent pe extinderea formatului MEGA în cât mai multe județe. Pentru 2026, compania bugetează vânzări de 298,6 milioane lei pe retail, în creștere cu 25% față de 2025, susținute de extinderea rețelei și de performanța magazinelor existente.
Recomandate
Guvernul elimină salariul minim distinct din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie , aliniindu-l la salariul de bază minim brut pe țară, potrivit Agerpres . Măsura, adoptată prin ordonanță de urgență, are ca efect principal uniformizarea pragului minim de salarizare între sectoare, într-un moment în care minimul general urmează să depășească nivelul aplicat în prezent în agricultură. Din 1 iulie 2026 va fi abrogat art. LXX din OUG 156/2024 , care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a evita „discrepanțe salariale între sectoare”, în condițiile în care salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, conform comunicatului Guvernului citat de agenție. Ce se schimbă pentru angajatori și angajați Corelarea înseamnă, practic, că nu va mai exista un prag minim separat pentru aceste două domenii, iar referința va deveni salariul minim brut pe țară garantat în plată. În termeni operaționali, companiile din agricultură și industria alimentară vor raporta obligațiile de salarizare minimă la același nivel aplicabil în restul economiei, odată cu intrarea în vigoare a modificării de la 1 iulie. Alte prevederi din aceeași ordonanță În același act normativ, Guvernul a creat cadrul legal pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi contractuale cu caracter sezonier în structurile Ministerului Apărării Naționale , precum și a unor posturi din sistemul de justiție și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit Executivului, ocuparea acestor posturi va fi posibilă „în cazuri temeinic justificate”, în limita cheltuielilor aprobate prin buget, prin memorandumuri aprobate în ședința de Guvern, pentru a evita un „blocaj instituțional” și pentru desfășurarea activității „în bune condiții”. [...]
Interagroaliment , companie cu afaceri de 461 mil. lei în 2024 din Grup Șerban Holding, a cerut intrarea în insolvență , într-un dosar înregistrat pe 16 aprilie 2026 la Tribunalul Bacău, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după ce grupul a decis la finalul lunii martie să închidă linia de trading (comerț) cu cereale și să aplice măsuri de optimizare a costurilor în restul companiilor, pe fondul condițiilor dificile din agricultură. Interagroaliment a raportat o cifră de afaceri de 461 milioane lei în 2024, ultimul an cu date disponibile, în scădere de la 500 milioane lei, conform aceleiași surse. De ce contează: presiunea din piața cerealelor împinge restructurări și insolvențe Decizia de a ieși din comerțul cu cereale este legată de combinația dintre costuri ridicate și prețuri slabe la cereale. Nicolae Șerban, unul dintre antreprenorii care controlează grupul, a indicat drept factori principali scumpirea inputurilor (motorină, îngrășăminte, semințe) și evoluția nefavorabilă a prețurilor cerealelor, care „în cel mai bun caz” au stagnat, iar în multe situații au scăzut. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole (...) precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor (...). Această tendinţă (...) a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă.” În același context, Ziarul Financiar notează că printre companiile care au cerut intrarea în insolvență se numără și Agricultorul din Bacău, respectiv Plantagro Com. Impact operațional: 81 de concedieri și reorientarea activității în 2026 Ca urmare a ieșirii din comerțul cu cereale și a reorganizării, la nivelul grupului au fost concediate 81 de persoane, potrivit informațiilor publicate. Pentru 2026, grupul își propune să continue activitatea pe următoarele linii de business: agricultură (cereale și legume); procesare legume (depozitare și ambalare); panificație; patiserie și cofetărie. Context pentru investitori: grup listat pe AeRO, capitalizare de peste 230 mil. lei Grup Șerban Holding, fondat în Onești în 1994 de Irina și Nicolae Șerban, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 600 milioane lei (plus 4% față de anul precedent) și un profit net de 14,3 milioane lei. Grupul este listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București , cu simbolul GSH, și are o capitalizare de peste 230 milioane lei. Din grup fac parte, între altele, Grup Șerban Holding, Interagroaliment, Ferma Avicolă, Fabrica de Pâine Șerban, Șerban Distribuție, Moldavia Farms și Cooperativa Câmpuri Aurii. [...]
Fermierii cer intervenție rapidă pe piața îngrășămintelor, pe fondul unor scumpiri care riscă să taie din producție , iar Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților măsuri de stabilizare a prețurilor și de asigurare a disponibilității inputurilor, potrivit Agrointel . AAC spune că presiunea pe costuri s-a accentuat din cauza unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc cheltuielile în ferme, într-un moment în care marjele sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani. Organizația avertizează că mulți fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate. Ce cer fermierii și cooperativele Într-un apel public adresat mai multor instituții și decidenți din România și din zona europeană (inclusiv europarlamentarilor, Guvernului și Ministerului Agriculturii), AAC solicită un pachet de intervenții care vizează direct costurile de producție: intervenție imediată pe piața îngrășămintelor, pentru stabilizarea prețurilor și asigurarea disponibilității; sprijin financiar urgent pentru ferme și cooperative, pentru a face față creșterii costurilor; simplificarea și modernizarea legislației agricole prin pachetul „Omnibus”, cu reducerea birocrației; menținerea substanțelor de protecția plantelor existente până la apariția unor alternative cu eficiență similară și cost suportabil, inclusiv prin autorizări/reautorizări/prelungiri/derogări; garantarea accesului la energie și gaze la prețuri „suportabile”, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar. De ce s-a reaprins presiunea pe costuri AAC leagă scumpirile de contextul geopolitic și de schimbări de reglementare. Organizația afirmă că, pe lângă efectele războiului din Ucraina asupra prețurilor la îngrășăminte, la începutul lui 2026 implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) ar fi generat „o nouă scumpire de 20–25%”. În același timp, AAC indică și alte costuri care apasă pe ferme: motorina (despre care spune că „aproape s-a dublat”), energia (cu creșteri în mai multe segmente, de la sere la fabrici de furaje) și scumpiri pe lanțul de aprovizionare, de la ambalaje la transport și logistică. Mesajul către autorități: risc pentru producția agricolă AAC susține că, fără măsuri „urgente și excepționale”, producția agricolă europeană ar putea fi pusă în pericol, iar costurile s-ar transfera în final către consumatori. Organizația afirmă că semnalele sunt transmise și la nivel european, împreună cu fermierii din Europa, prin Copa-Cogeca. [...]
Organizațiile de fermieri cer intervenții urgente pentru costuri și inputuri, avertizând că producția europeană e în pericol , potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: scumpirile la îngrășăminte, energie și combustibili apasă pe marje deja „la minim”, iar fermierii spun că riscul se transferă în lanț, până la consumatori. Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România au lansat un apel către Guvern (președinte și premier) și către Comisia Europeană, cerând măsuri rapide pentru reducerea costurilor și pentru acces la îngrășăminte, energie și finanțare. În lipsa unor decizii „urgente”, criza din agricultură „se va adânci”, iar producția agricolă europeană ar putea fi afectată, relatează Agerpres, citată de Antena 3. Ce solicită fermierii: intervenții pe prețuri, sprijin financiar și reguli mai simple În apelul public, fermierii cer un pachet de măsuri care vizează direct costurile de producție și funcționarea fermelor: intervenție imediată pe piața îngrășămintelor, pentru stabilizarea prețurilor și asigurarea disponibilității; sprijin financiar urgent pentru ferme și cooperative, ca răspuns la creșterea costurilor; simplificarea și modernizarea legislației agricole prin pachetul Omnibus, cu reducerea birocrației și menținerea substanțelor de protecție a plantelor existente „până la apariția altora” cu eficiență similară și cost suportabil; garantarea accesului la energie și gaze la prețuri „suportabile”, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar. De ce spun că presiunea s-a accentuat: șocuri externe și CBAM Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) leagă apelul de o deteriorare a contextului, pe fondul unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc costurile. AAC arată că, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele din Europa se confruntă din nou cu presiuni care se adaugă celor deja generate de războiul din Ucraina, care a împins în sus prețurile îngrășămintelor. Organizația mai susține că, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) a dus la o scumpire de 20–25%. Efectul în ferme: reducerea inputurilor și a suprafețelor cultivate Fermierii afirmă că sunt „prinși într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani, iar costurile cresc „exact în mijlocul sezonului agricol”. Potrivit organizației, o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri (resurse necesare producției, precum îngrășăminte și combustibil) sau să reducă suprafețele cultivate. În apel sunt enumerate patru probleme considerate critice: îngrășămintele au devenit inaccesibile ca preț; prețul motorinei „aproape s-a dublat”; facturile la energie au crescut în toate sectoarele, de la sere la fabricile de furaje; ambalajele, transportul și logistica sunt mai scumpe și mai greu de găsit. Avertismentul către autorități: costul final ar ajunge la consumatori AAC cere un răspuns „ferm și coordonat” la nivel european, pentru a readuce predictibilitatea în sector. În același context, organizațiile fermierilor și cooperativelor din România și organizațiile europene, prin Copa-Cogeca, solicită Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita „efectele dezastruoase” anticipate. „Fără măsuri urgente şi excepţionale, producţia agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toţi ca consumatori.” Deocamdată, materialul nu include un răspuns al Guvernului sau al Comisiei Europene la solicitările fermierilor, iar calendarul unor eventuale decizii nu este precizat. [...]
Modificarea Legii 307/2006 ridică riscul de costuri și timp pierdut pentru ferme , pe fondul unor controale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și al unor sancțiuni mai mari, care nu mai pot fi achitate „la jumătate” și, în unele cazuri, trebuie plătite direct la Trezorerie, potrivit Agrointel . În material, Daniel Radu, prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor (AFF), spune că a fost controlat miercuri, 15 aprilie, și a primit o amendă de 1.300 de lei pentru lipsa unei semnături pe documente, după verificări care au vizat, între altele, instalația electrică, depozitările, extinctoarele și actele. Ce se schimbă: amenzi mai mari și responsabilități extinse Daniel Radu afirmă că verificările pe această tematică existau și în anii trecuți, însă actualizarea Legii 307/2006 ar fi adus amenzi mai mari, intrate în vigoare „de ieri” (în contextul declarației sale din 15 aprilie). Totodată, ar fi fost modificate responsabilitățile atât pentru administrator, cât și pentru cadrul tehnic care face instructajul PSI (Prevenirea și Securitatea la Incendiu) în cadrul firmelor sau fermelor, acesta având obligația să informeze și să pregătească documentația și instruirea personalului, conform relatării. „S-a modificat Legea 307/2006 și de ieri au intrat în vigoare amenzi mai mari și s-au modificat și anumite responsabilități, atât ale administratorului cât și ale cadrului tehnic (…)” Pragul de 2.500 lei și limitarea avertismentelor O altă modificare menționată vizează avertismentele: dacă o contravenție depășește valoarea de 2.500 lei, inspectorii nu ar mai putea aplica doar avertisment, potrivit lui Daniel Radu. Acesta mai susține că sunt verificate inclusiv ferme mai mici și că inspectorii ar solicita de la primării liste cu cei care activează, urmând ca verificările să fie făcute „prin tragere la sorți”. Impact operațional: plata la Trezorerie și lipsa reducerii la jumătate Nemulțumirea principală invocată de reprezentantul AFF ține de modul de plată: pentru amenda de 1.300 de lei, el spune că trebuie să se deplaseze la Trezoreria operativă a județului Ilfov, deoarece IGSU „nu are un cont” pentru transfer bancar. În plus, potrivit declarației, nu ar mai exista posibilitatea achitării a jumătate din amendă, ci plata ar trebui făcută integral. „Înainte aveai dreptul să-ți dea avertisment iar în plus acum nu mai ai nici posibilitatea să plătești jumătate din ea, o plătești integral.” În același context, Daniel Radu dă exemplul unor cerințe de semnalizare pentru bazine de combustibil/substanțe periculoase, afirmând că lipsa unor afișe ar putea atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. La ce să se aștepte fermierii Din informațiile prezentate, mesajul pentru ferme este că verificările IGSU continuă, dar cu un regim de sancțiuni mai dur și cu obligații administrative mai stricte, ceea ce poate însemna costuri mai mari și timp suplimentar alocat conformării și plății amenzilor. Materialul nu include un punct de vedere al IGSU sau detalii suplimentare despre calendarul oficial al controalelor. [...]
Agrinvest spune că își va recupera debitele restante doar pe cale legală, nu prin „polemici publice” , într-un drept la replică publicat de Agrointel în legătură cu acuzațiile formulate de Mecaind Ulmeni S.A. și cu un articol apărut în aceeași zi în campania „AgroReclamații”. Miza, din perspectivă operațională, este escaladarea unei dispute comerciale către instanță, cu efecte directe asupra relațiilor contractuale dintre distribuitori și fermieri. Compania afirmă că a luat act „cu regret și surprindere” de articol și susține că declarațiile atribuite Mecaind Ulmeni S.A. ar fi „inexacte, incomplete” și ar crea „o percepție eronată” despre conduita sa comercială. Agrinvest mai reclamă că punctul său de vedere nu a fost prezentat simultan cu publicarea materialului, ceea ce ar fi dus la „o informare incompletă a publicului”. Poziția Agrinvest: respinge acuzațiile și invocă respectarea contractelor În dreptul la replică, Agrinvest respinge explicit ideea că ar acționa abuziv sau în afara cadrului contractual și spune că notificările, somațiile sau alte demersuri ar avea la bază „raporturi juridice valabil încheiate și asumate de părți”. Compania susține, totodată, că a căutat în timp soluții amiabile și dialog cu partenerii aflați în situații excepționale. Societatea își descrie activitatea ca fiind una de peste 22 de ani și afirmă că susține „peste 1.000 de fermieri români”, menționând riscuri de piață precum seceta pedologică, contextul geopolitic, volatilitatea prețurilor la inputuri și cereale și inflația. Ce urmează: direcționarea conflictului către instanță Agrinvest spune că își va apăra drepturile și reputația prin „mijloace legale și instituționale” și că va solicita recuperarea debitelor restante în „cadrul legal adecvat”, adică în fața instanțelor competente, pe bază de probe și documente. „Agrinvest SRL își va apăra drepturile și va solicita recuperarea debitelor restante, însă nu prin polemici publice, ci în cadrul legal adecvat: în fața instanțelor competente, prin probe, documente și argumente juridice.” În același mesaj, compania afirmă că disputele comerciale nu se soluționează „prin articole de presă sau acuzații publice” și indică faptul că dreptul la replică a fost solicitat concomitent cu publicarea articolului inițial, motiv pentru care poziția sa nu ar fi putut fi inclusă din start. [...]
