Știri
Știri din categoria Agricultură
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro, extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo. Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung.
Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor.
Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest.
Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia.
„Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN.
EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover.
Recomandate
Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg , potrivit Economica.net , care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme. Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori). Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre. Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%). În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în: Spania: 1.038 euro Germania: 1.042 euro Franța: 1.037 euro Belgia: 1.013 euro Croația: 1.368 euro Bulgaria: 1.111 euro Ungaria: 1.202 euro Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie. [...]
Producătorii francezi de foie gras îi cer sprijinul lui Emmanuel Macron pentru piața japoneză , după ce Japonia a suspendat în 2023 importurile de foie gras din Franța din cauza gripei aviare, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Solicitarea vine în contextul vizitei președintelui francez în Japonia, producătorii cerând să nu fie „uitați” într-o deplasare pe care o consideră importantă pentru reluarea accesului la o piață descrisă drept crucială. Miza este reluarea exporturilor către Japonia, întrerupte de măsurile sanitare luate de autoritățile japoneze în urma episoadelor de gripă aviară. Pentru sector, pierderea unei piețe externe cu valoare ridicată înseamnă presiune suplimentară asupra vânzărilor și a prețurilor, într-un domeniu deja sensibil la restricții veterinare. Informațiile disponibile în materialul publicat de AGERPRES sunt limitate, articolul integral fiind accesibil doar abonaților, însă elementul central rămâne apelul public al producătorilor către șeful statului, în încercarea de a obține sprijin diplomatic pentru redeschiderea pieței. În perioada următoare, evoluția depinde de discuțiile din timpul vizitei și de condițiile sanitare impuse de Japonia pentru reluarea importurilor, în condițiile în care astfel de restricții sunt, de regulă, legate de statutul epidemiologic al țării exportatoare și de garanțiile oferite de autoritățile veterinare. [...]
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]
APIA calculează cuantumul pe hectar al ANT 1-ANT 6 prin raportarea bugetului anual la suprafețele eligibile stabilite după controale, potrivit AgroInfo , care prezintă condițiile aplicabile în campania 2026 pentru sectorul vegetal. Plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) se acordă în 2026 cu respectarea condițiilor generale și a celor specifice din legislația europeană și națională pentru culturile vizate. Beneficiarii depun anual, la centrele APIA, o singură cerere de plată și sunt identificați unic în Registrul Unic de Identificare, conform prevederilor citate din Ordinul MADR nr. 125/2024 (cu modificările ulterioare). În campania 2026, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt „decuplate de producție” (adică nu sunt condiționate de realizarea unei producții minime), fiind acordate fermierilor care desfășoară activități agricole, îndeplinesc criteriile de eligibilitate și au beneficiat de sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01) în anul curent de cerere, menționează publicația. „Cuantumul per ha al ANT 1-ANT 6 în sectorul vegetal se calculează de către APIA prin raportarea bugetului anual alocat cu această destinaţie la suprafeţele eligibile determinate în urma controalelor administrative sau la faţa locului efectuate de către aceasta.” Tipurile de ANT din vegetal pentru 2026, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: ANT 1: culturi amplasate în teren arabil ANT 2: in pentru fibră ANT 3: cânepă pentru fibră ANT 4: tutun ANT 5: hamei ANT 6: sfeclă de zahăr La nivel general, solicitantul trebuie, între altele, să fie înregistrat în Registrul unic de identificare al APIA, să depună cererea în termen, să respecte pragurile minime de suprafață (exploatație de cel puțin 1 ha; parcelă de regulă de cel puțin 0,3 ha, cu excepțiile menționate pentru sere/solarii și anumite culturi), să declare toate parcelele utilizate și să permită controalele. De asemenea, fermierul trebuie să utilizeze aplicația electronică GIS a APIA pentru identificarea și delimitarea parcelelor și să respecte normele de condiționalitate, inclusiv condiționalitatea socială aplicabilă de la 1 ianuarie 2025, potrivit textului citat. AgroInfo mai arată că ajutoarele se acordă pentru suprafețele determinate eligibile care se regăsesc în stratul de referință din LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole gestionat de APIA), folosit ca bază pentru controlul încrucișat. Modificările privind suprafețele și culturile pot fi cerute până la data-limită de depunere a cererilor, iar solicitările depuse după această dată „se vor soluționa în cursul anului următor”. Totodată, suprafața determinată pentru ANT 2–ANT 6 nu poate depăși suprafața din contractele/angajamentele cu prim-procesatori sau fabrici, iar anumite suprafețe încadrate ca pajiști permanente nu sunt eligibile pentru ANT 1, conform condițiilor prezentate. [...]
APIA poate exclude de la plată animalele declarate de mai mulți solicitanți , potrivit AgroInfo , care citează regulile din ghidul APIA pentru campania 2026. Agenția a început pe 16 martie 2026 sesiunea de primire a cererilor unice de plată pentru subvențiile agricole aferente acestui an. Miza pentru crescătorii de ovine, caprine și bovine este că, în urma controalelor administrative încrucișate, plățile directe din zootehnie nu se acordă dacă se constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. „Nu se acordă plăţi directe pentru sectorul zootehnic niciunui solicitant în cazurile în care se constată că efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, pentru același tip de intervenție.” Într-o astfel de situație, APIA are obligația să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice de la constatare, iar fermierii trebuie să clarifice neconcordanța. Dacă problema nu este lămurită în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, animalele respective devin neeligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepția cazurilor în care situația este tranșată de o instanță judecătorească. Pentru intervenția ANTZ 8, regula este formulată similar: dacă mai mulți fermieri solicită același animal și situația este identificată în controalele administrative încrucișate, APIA notifică solicitanții, care trebuie să clarifice cazul în termenul din notificare. În lipsa clarificării, efectivele din cereri nu sunt eligibile la plată, cu aceeași excepție legată de o hotărâre judecătorească. Conform aceluiași material, plata directă în zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027, diferențiat pe tipuri de intervenții. În plus, pentru fermierii care solicită plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (sprijin legat de producție, acordat pentru anumite categorii de animale), dar nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă totalul plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) ajunge la minimum 150 euro. Pe scurt, din regulile prezentate reies câteva puncte-cheie pentru campania 2026: plățile directe în zootehnie nu se acordă dacă același efectiv este cerut de mai mulți solicitanți pentru aceeași intervenție; APIA notifică în 30 de zile de la constatare, iar fermierii au 30 de zile de la primirea notificării pentru clarificare; dacă nu se clarifică în termen, animalele devin neeligibile la plată în anul curent, cu excepția cazurilor soluționate de instanță; plata se raportează la un efectiv minim stabilit în PS 2023–2027, iar sprijinul cuplat nu se acordă sub pragul minim de animale, cu excepția situațiilor de „circumstanță naturală” care afectează un singur animal din exploatație. [...]
AgriPass a atras o finanțare de 7,5 milioane de dolari pentru extindere , potrivit Future Farming , iar compania israeliană spune că va folosi banii pentru a duce la scară mare un robot de plivit bazat pe inteligență artificială (IA) destinat culturilor de legume. AgriPass vizează implementări comerciale în Statele Unite și Europa, în special în culturile de legume unde plivitul rămâne un cost important și depinde încă de muncă manuală. Platforma RHIC combină viziunea computerizată (identificarea plantelor și a buruienilor cu ajutorul camerelor și al algoritmilor) cu IA „în timp real” pentru a ghida un sistem mecanic care îndepărtează selectiv buruienile la nivel de plantă. Compania susține că, spre deosebire de soluțiile convenționale care lucrează cu setări fixe sau intervenții uniforme, RHIC își ajustează continuu acțiunile în funcție de poziția culturii, prezența buruienilor și condițiile solului. AgriPass afirmă că sistemul este proiectat să elimine buruienile la nivelul rădăcinii, să reducă perturbarea solului și să elimine nevoia de erbicide chimice, „imitând” decizii agronomice umane și transformându-le în acțiuni ale utilajului în timpul lucrului pe câmp. În același timp, AgriPass își poziționează soluția ca răspuns la deficitul de forță de muncă și la creșterea costurilor. Compania afirmă că sistemul poate înlocui până la 20 de muncitori manuali pe zi, în special în producția de legume cu valoare ridicată, unde plivitul manual este încă frecvent. Fondată în 2023, AgriPass relatează că RHIC este deja folosit comercial atât în Europa, cât și în SUA, iar pentru 2026 sunt planificate contracte și implementări suplimentare. Finanțarea nouă ar urma să susțină creșterea capacității de producție, extinderea operațiunilor în teren și dezvoltarea platformei de IA pentru alte culturi și utilizări, compania menționând colaborări cu FYELD Agriculture, EIT Food și programul NVIDIA Inception. [...]
